Încă doi jurnaliști cunoscuți din Rusia au demisionat – Janna Agalakova de la „Pervîi Kanal” și Vadim Glusker – de la NTV Rusia. Informația a fost făcută publică de către jurnalistul Roman Super. Anterior, tot astăzi, și-a anunțat demisia de la NTV Rusia Lilia Ghildeeva, care a lucrat acolo timp de 16 ani.
„Prietenii de la Pervîi Kanal îmi spun că, după fapta Marinei Ovsiannikova, acolo este mare agitație. Toți angajații care au venit la serviciu sunt verificați minuțios”, a scris Roman Super.
Vadim Glusker i-a confirmat ex-redactorului-șef al „Eho Moskvî” Alexei Venediktov (post de radio desființat recent, după ce a fost blocat pentru felul cum a reflectat războiul din Ucraina) că s-a concediat din 2 martie. Acesta a lucrat la NTV din 1993, când a fost fondat postul de televiziune, a lucrat de-a lungul timpului pentru alte redacții, însă a revenit la NTV. Ultimul său reportaj a fost dat pe post în data de 26 februarie 2022, în cadrul emisiunii „Televiziunea Centrală” ( «Центральное телевидение»).
Iar Janna Agalakova și-a început cariera de jurnalist în calitate de corespondent al agenției RIA Novosti. În 1999 s-a angajat la postul de televiziune ORT (din 2002 – acesta se numește „Pervîi Kanal”). DIn ianuarie 2013 până în august 2019 a fost corespondent special la New York, iar din 2019 până în martie 2021 – la Paris.
Lanțul de demisii a început după ce redactorul „Pervîi Kanal” Marina Ovsiannikova a întrerupt principalul buletin de știri al postului de televiziune strecurându-se în spatele moderatoarei cu o pancartă cu mesajul „Nu războiului, opriți războiul, nu credeți propagandei, aici vă mint”. Imaginile au făcut înconjurul lumii. După acest gest, ea a fost reținută, iar avocații ei s-au plâns că nu reușeau să afle unde a fost dusă.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat pe 9 iunie proiectul Regulamentului „privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale”, pe care l-a supus consultărilor publice. NM explică ce prevede proiectul și cine ar putea fi afectat de noile reguli.
Ce prevede regulamentul
Proiectul regulamentului stabilește procedura de constituire și înregistrare a blocurilor electorale. La fel ca și anterior, blocurile trebuie să fie înregistrate la CEC cu cel târziu 30 de zile înainte de începerea înregistrării candidaților. Deoarece alegerile parlamentare sunt programate pentru 28 septembrie, blocurile vor putea depune documentele aproximativ până pe 20 iunie.
Unul dintre punctele-cheie este interzicerea așa-numitelor „blocuri camuflate”. Conform definiției din Codul Electoral, acestea sunt forțe politice care acționează de comun acord și coordonat, dar nu sunt înregistrate ca bloc electoral conform procedurii stabilite. Noul regulament interzice în mod expres o astfel de activitate.
Documentul stabilește, de asemenea, reguli stricte privind denumirea și simbolistica blocurilor electorale: acestea nu trebuie să coincidă și nici să semene cu cele ale altor partide sau concurenți electorali, inclusiv cu simbolurile partidelor care compun blocul respectiv. Cu alte cuvinte, un bloc nu poate purta numele uneia dintre formațiunile membre și nici nu poate utiliza simbolul acesteia.
„Nu se admite coincidența sau asemănarea elementelor de identificare ale concurenților electorali și ale partidelor politice”, se menționează în proiectul de regulament.
De asemenea, sunt interzise denumirile și simbolurile partidelor declarate anterior neconstituționale.
În plus, regulamentul impune restricții privind componența conducerii blocurilor electorale: din aceasta nu pot face parte politicieni independenți care nu sunt membri ai partidelor componente. Aceeași regulă se aplică și listelor de candidați — doar membrii formațiunilor participante vor putea fi incluși.
Ce formațiuni intenționează să participe la alegeri în cadrul unui bloc
La alegerile parlamentare din 2025, mai multe alianțe și-au anunțat intenția de a participa în calitate de bloc electoral. Unul dintre acestea este blocul „Alternativa”. Din el fac parte partidul primarului Chișinăului, Ion Ceban – „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), „Congresul Civic”, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu – „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (PDCM), precum și fostul candidat la prezidențiale și procuror general Alexandr Stoianoglo.
Facebook/Blocul Alternativa
Este curios faptul că însuși Stoianoglo, deși joacă rolul unuia dintre liderii blocului, nu este membru oficial al niciunui partid din componența acestuia. De asemenea, simbolistica blocului include culorile logoului MAN, iar denumirea „Alternativa” amintește de „Mișcarea Alternativă Națională”.
Un alt potențial participant la alegeri este blocul „Victoria”. Acesta urmează să fie format din partide afiliate lui Ilan Șor – politician condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, care se ascunde la Moscova. Posibilitatea de înregistrare a acestui bloc rămâne incertă: forțele politice asociate lui Șor fie nu au fost înregistrate, fie au fost excluse anterior din alegeri.
Dacă blocul nu va fi înregistrat, partidele vor putea participa la alegeri individual. Totuși, dacă regulamentul va fi aprobat în forma actuală, blocul nu va putea include pe listele sale candidați care nu sunt membri ai partidelor componente — cum ar fi personalități publice, artiști sau activiști loiali lui Șor. De asemenea, numele lui Ilan Șor nu va putea fi folosit în denumirea blocului: în anul 2023, partidul care îi purta numele a fost declarat neconstituțional. Ulterior, Ilan Șor a anunțat crearea blocului „Șansă. Obligații. Realizare”, prescurtat — „Ș.O.R.”. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, iar echipa lui Șor s-a concentrat pe promovarea unei „clone” — partidul „Șansă”.
Илан Шор, Евгения Гуцул, Марина Таубер в Москве, на запуске блока „Победа”, Facebook
Rămâne incertă și crearea unui alt bloc, considerat convențional „de stânga”. Săptămâna trecută, jurnaliștii Dmitri Ciubașenco și Liudmila Belcencov, împreună cu fostul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, au anunțat lansarea platformei „Pentru Moldova”, menită să unească forțele opoziției.
Crearea platformei a fost susținută de Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Viitorul Moldovei” (partidul fostului premier Vasile Tarlev, al cărui nume este de asemenea asociat cu Ilan Șor) și „Inima Moldovei” — partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah. Totuși, deocamdată, lucrurile nu au evoluat mai departe de simple declarații de susținere.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
