Începerea negocierilor de aderare la UE – o nouă etapă în dezvoltarea Republicii Moldova

Evoluția sistematică a Republicii Moldova pe calea pro-europeană, condiționată de aspirația unei apropieri tot mai mari de UE și de intenția clară de a face parte din familia europeană, deschide tot mai multe perspective pentru Republica Moldova și îi sporește importanța și rolul pe scena internațională. Lansarea negocierilor de aderare la UE, la doar doi ani de la acordarea statutului de țară candidată, este o dovadă a determinării Republicii Moldova de a finaliza reforma statului și de a duce țara la un nou nivel de dezvoltare. Declarația a fost făcută de Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politica Externă (APE).

Potrivit directoarei APE, acest eveniment istoric va da un impuls suplimentar autorităților de a implementa reforme eficiente, precum și va consolida motivația cetățenilor, de care depinde în mare măsură siguranța viitorului european al Moldovei. În același timp, acesta demonstrează disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini Moldova în această direcție, de a o susține în soluționarea provocărilor cu care se confruntă țara din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru a întări reziliența, securitatea și stabilitatea Moldovei în fața riscurilor și amenințărilor hibride provenite din Federația Rusă, precum și de a promova modernizarea statului și accederea Moldovei la un nivel complet nou — de stat membru al UE.

Importanța problemelor de securitate în această perioadă dificilă pentru țara noastră este evidentă pentru partenerii europeni. De aceea, Moldova a devenit una dintre primele țări din Parteneriatul Estic cu care UE a semnat un Acord de Securitate și Apărare pe 21 mai 2024. Potrivit documentului, părțile se angajează să dezvolte, să aprofundeze și să consolideze cooperarea în toate aspectele legate de securitate și apărare, actualizând evaluările riscurilor și amenințărilor hibride, consolidând structura de gestionare a crizelor din Moldova și sporind reziliența acesteia la amenințările hibride, îmbunătățind comunicațiile strategice, combătând dezinformarea care vine din exterior și interferențele.

Avansând pe calea integrării europene, Moldova este invitată tot mai des la evenimente internaționale semnificative, la care iau parte delegații ale țărilor din «Grupul celor șapte» (G7), «Grupul celor 20» (G20) și BRICS, sporind astfel autoritatea și prestigiul Moldovei. Parcurgerea traiectoriei de dezvoltare pro-europeană presupune implementarea normelor internaționale, care presupun respectarea valorilor democratice europene, a statului de drept și a drepturilor omului. De aceea, aspectele legate de restabilirea păcii în Europa sunt cruciale, împreună cu poziția consolidată a comunității internaționale de condamnare a agresiunii și a ocupării ilegale a teritoriilor altor state. Un exemplu în acest sens este participarea țării noastre la Summitul consacrat păcii în Ucraina, care a avut loc pe 15 iunie 2024 în Elveția. Alături de reprezentanți din peste 100 de state și peste 160 de delegații, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța participării țării noastre la eforturile internaționale de a pune capăt războiului din Ucraina și necesitatea unor acțiuni comune în soluționarea problemelor de securitate regională, ceea ce presupune asigurarea păcii în Ucraina și, implicit, în Republica Moldova. Formula acestei păci trebuie să se bazeze pe principiile respectării dreptului internațional și a prevederilor Cartei ONU. Participarea țării noastre la astfel de evenimente diplomatice contribuie la consolidarea autorității Moldovei la nivel regional și internațional, precum și demonstrează angajamentul Moldovei de a face parte din lumea civilizată, care se ghidează după principiile de drept și normele democratice.

Vara a început în Republica Moldova cu multe evenimente. Unul dintre cele mai importante, care cu siguranță va rămâne în istoria țării noastre, a fost semnarea de către Președintele Maia Sandu, în data de 21 iunie 2024, a unui decret privind începerea negocierilor de aderare la UE. Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost desemnată negociator-șef și va coordona procesul de negocieri dintre Republica Moldova și UE. Acest eveniment deschide un nou capitol de interacțiune între părți și stabilește noi sarcini pentru Moldova pe calea aderării sale la UE. Doar câteva zile mai târziu, pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial a UE privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Astfel, negocierile de integrare în UE sunt deschise pentru Moldova și, deși este mai mult formal, acest eveniment poate fi numit un pas istoric important pentru țara noastră.

În timpul negocierilor, care sunt împărțite în blocuri și capitole, Moldova va trebui să aplice standardele UE. În acest scop, este important să se evalueze starea de pregătire a Moldovei pentru negocieri în domenii specifice, precum și să se definească un grup de indicatori fundamentali cu care vor fi măsurate principalele realizări. Negocierile privind fiecare bloc în parte se vor deschide odată ce țara va obține indicatorii necesari. Progresele în domeniile prioritare vor conduce în cele din urmă la o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană, la creșterea investițiilor și a finanțării. În plus, acestea vor contribui la creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Directoarea APE, Natalia Stercul, a subliniat că aderarea la UE reprezintă calea noastră pentru ridicarea prestigiului statului, creșterea bunăstării cetățenilor și îmbunătățirea calității vieții lor. La referendumul din toamnă, cetățenii moldoveni vor avea posibilitatea să-și exprime voința cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE. Este important să nu politizăm acest eveniment, să ne îndepărtăm de orice preferințe politice interne și să ne concentrăm pe principalul lucru — viitorul țării. Traiectoria europeană de dezvoltare este singura cale care va asigura pacea, bunăstarea, stabilitatea și prosperitatea pentru Moldova și cetățenii săi. Viitorul Moldovei este în UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Telegram/LIBER TV

Cazul Ludmilei Vartic: în fața Ministerului Afacerilor Interne a avut loc un flashmob FOTO/VIDEO

Pe 3 mai, în fața Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a avut loc un flashmob. Potrivit participanților la eveniment, acțiunea a fost organizată în memoria Ludmilei Vartic, totodată a fost exprimată susținere pentru victimele violenței domestice. Menționăm că unul dintre organizatorii acțiunii este aceeași persoană care, în luna martie, a inițiat un flashmob tăcut în fața Guvernului și un marș al tăcerii desfășurat până la Ministerul Justiției, în memoria Ludmilei Vartic.

Potrivit imaginilor publicate de „Liber TV”, la flashmob a participat și deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acțiunea a avut loc în memoria Ludmilei Vartic, a relatat sursa citată, adăugând că participanții au cerut dreptate și și-au exprimat susținerea pentru victimele violenței domestice.

Telegram/LIBER TV

O participantă la manifestație a scris pe rețelele de socializare că, în fața MAI, s-a făcut un bilanț în ceea ce privește cazul Ludmilei Vartic. Totodată, ea a menționat că va exista o rezoluție în acest sens, care urmează să fie înregistrată la toate instituțiile competente.

Conform imaginilor publicate de aceasta, la flashmob au participat și fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, medicul pediatru Mihai Stratulat, precum și Sergiu Ungureanu, cunoscut pentru participarea frecventă la proteste pe diverse teme.

Unul dintre organizatorii manifestației, Sergiu Badan, a precizat pe rețelele de socializare că acțiunea desfășurată în fața Ministerului Afacerilor Interne nu a fost un protest. Totodată, potrivit acestuia, la eveniment au participat în jur de 60 de persoane

***

Despre organizarea flashmobului din fața MAI s-a anunțat săptămâna aceasta, pe 30 aprilie. În declarația prealabilă privind desfășurarea întrunirii se menționa că organizator este Sergiu Badan, alături de mai multe persoane, printre care și activistul Vlad Bilețchi. Organizatorii au precizat că scopul întrunirii este „susținerea victimelor violenței domestice și a drepturilor femeilor”.

Sergiu Badan este și unul dintre organizatorii „Marșului tăcerii în memoria Ludmilei Vartic și în susținerea femeilor”, desfășurat pe 28 martie la Chișinău, precum și ai flashmobului tăcut în fața Guvernului, în memoria Ludmilei Vartic, care a avut loc pe 21 martie în capitală.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 16 aprilie, sora Ludmilei Vartic a spus că, din ce a înțeles, statul nu va acoperi costurile legate de exhumare și expertizele necesare. Prin urmare, ea a cerut donații pentru procedura de exhumare, expertizele medico-legale și pentru asistența juridică specializată. Pe 17 aprilie, poliția a declarat că la procedura de exhumare și expertiza medico-legală, rudele victimei nu suportă cheltuieli, menționând că procesul este asigurat de stat. Pe 1 mai, sora Ludmilei Vartic a lansat un nou apel de strângere de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor legate de un expert independent din România.

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Facebook/Nicușor Dan

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele României, Nicușor Dan, se deplasează împreună spre capitala Armeniei. În acest sens, ambii au postat imagini pe rețelele de socializare. Menționăm că, la Erevan, cei doi șefi de stat vor participa la summitul Comunității Politice Europene. Potrivit lui Nicușor Dan, în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene va avea loc și reuniunea liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”.

„Împreună cu Președintele Nicușor Dan, suntem în drum spre capitala Armeniei, Erevan, unde mâine are loc summitul Comunității Politice Europene”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

„În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene. Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. Mâine voi organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Totodată, voi co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masă rotundă pe tema dezinformării și amenințărilor hibride”, a comunicat Nicușor Dan.

Despre vizita Maiei Sandu la Erevan a anunțat instituția prezidențială pe 2 mai. Președinția menționa că șefa statului va participa pe 4 mai la Summitul Comunității Politice Europene, găzduit la Erevan de prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Se preciza că, la eveniment, șefa statului va avea mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a R. Moldova la UE și pe consolidarea parteneriatelor de securitate. Totodată, Maia Sandu va co-prezida, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. De asemenea, șefa statului va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Emmanuel Macron și președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni. 

Potrivit administrației prezidențiale din România, agenda lui Nicușor Dan pentru 4 mai prevede, printre altele, participarea la Reuniunea Liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”, precum și la Reuniunea privind Coridorul Vertical, organizată de România, cu participarea reprezentanților Bulgariei, Greciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, Ungariei, Slovaciei, Macedoniei de Nord, Albaniei.

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, acesta i-a fost luat. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată a acuzat că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: