Începerea negocierilor de aderare la UE – o nouă etapă în dezvoltarea Republicii Moldova

Evoluția sistematică a Republicii Moldova pe calea pro-europeană, condiționată de aspirația unei apropieri tot mai mari de UE și de intenția clară de a face parte din familia europeană, deschide tot mai multe perspective pentru Republica Moldova și îi sporește importanța și rolul pe scena internațională. Lansarea negocierilor de aderare la UE, la doar doi ani de la acordarea statutului de țară candidată, este o dovadă a determinării Republicii Moldova de a finaliza reforma statului și de a duce țara la un nou nivel de dezvoltare. Declarația a fost făcută de Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politica Externă (APE).

Potrivit directoarei APE, acest eveniment istoric va da un impuls suplimentar autorităților de a implementa reforme eficiente, precum și va consolida motivația cetățenilor, de care depinde în mare măsură siguranța viitorului european al Moldovei. În același timp, acesta demonstrează disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini Moldova în această direcție, de a o susține în soluționarea provocărilor cu care se confruntă țara din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru a întări reziliența, securitatea și stabilitatea Moldovei în fața riscurilor și amenințărilor hibride provenite din Federația Rusă, precum și de a promova modernizarea statului și accederea Moldovei la un nivel complet nou — de stat membru al UE.

Importanța problemelor de securitate în această perioadă dificilă pentru țara noastră este evidentă pentru partenerii europeni. De aceea, Moldova a devenit una dintre primele țări din Parteneriatul Estic cu care UE a semnat un Acord de Securitate și Apărare pe 21 mai 2024. Potrivit documentului, părțile se angajează să dezvolte, să aprofundeze și să consolideze cooperarea în toate aspectele legate de securitate și apărare, actualizând evaluările riscurilor și amenințărilor hibride, consolidând structura de gestionare a crizelor din Moldova și sporind reziliența acesteia la amenințările hibride, îmbunătățind comunicațiile strategice, combătând dezinformarea care vine din exterior și interferențele.

Avansând pe calea integrării europene, Moldova este invitată tot mai des la evenimente internaționale semnificative, la care iau parte delegații ale țărilor din «Grupul celor șapte» (G7), «Grupul celor 20» (G20) și BRICS, sporind astfel autoritatea și prestigiul Moldovei. Parcurgerea traiectoriei de dezvoltare pro-europeană presupune implementarea normelor internaționale, care presupun respectarea valorilor democratice europene, a statului de drept și a drepturilor omului. De aceea, aspectele legate de restabilirea păcii în Europa sunt cruciale, împreună cu poziția consolidată a comunității internaționale de condamnare a agresiunii și a ocupării ilegale a teritoriilor altor state. Un exemplu în acest sens este participarea țării noastre la Summitul consacrat păcii în Ucraina, care a avut loc pe 15 iunie 2024 în Elveția. Alături de reprezentanți din peste 100 de state și peste 160 de delegații, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța participării țării noastre la eforturile internaționale de a pune capăt războiului din Ucraina și necesitatea unor acțiuni comune în soluționarea problemelor de securitate regională, ceea ce presupune asigurarea păcii în Ucraina și, implicit, în Republica Moldova. Formula acestei păci trebuie să se bazeze pe principiile respectării dreptului internațional și a prevederilor Cartei ONU. Participarea țării noastre la astfel de evenimente diplomatice contribuie la consolidarea autorității Moldovei la nivel regional și internațional, precum și demonstrează angajamentul Moldovei de a face parte din lumea civilizată, care se ghidează după principiile de drept și normele democratice.

Vara a început în Republica Moldova cu multe evenimente. Unul dintre cele mai importante, care cu siguranță va rămâne în istoria țării noastre, a fost semnarea de către Președintele Maia Sandu, în data de 21 iunie 2024, a unui decret privind începerea negocierilor de aderare la UE. Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost desemnată negociator-șef și va coordona procesul de negocieri dintre Republica Moldova și UE. Acest eveniment deschide un nou capitol de interacțiune între părți și stabilește noi sarcini pentru Moldova pe calea aderării sale la UE. Doar câteva zile mai târziu, pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial a UE privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Astfel, negocierile de integrare în UE sunt deschise pentru Moldova și, deși este mai mult formal, acest eveniment poate fi numit un pas istoric important pentru țara noastră.

În timpul negocierilor, care sunt împărțite în blocuri și capitole, Moldova va trebui să aplice standardele UE. În acest scop, este important să se evalueze starea de pregătire a Moldovei pentru negocieri în domenii specifice, precum și să se definească un grup de indicatori fundamentali cu care vor fi măsurate principalele realizări. Negocierile privind fiecare bloc în parte se vor deschide odată ce țara va obține indicatorii necesari. Progresele în domeniile prioritare vor conduce în cele din urmă la o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană, la creșterea investițiilor și a finanțării. În plus, acestea vor contribui la creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Directoarea APE, Natalia Stercul, a subliniat că aderarea la UE reprezintă calea noastră pentru ridicarea prestigiului statului, creșterea bunăstării cetățenilor și îmbunătățirea calității vieții lor. La referendumul din toamnă, cetățenii moldoveni vor avea posibilitatea să-și exprime voința cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE. Este important să nu politizăm acest eveniment, să ne îndepărtăm de orice preferințe politice interne și să ne concentrăm pe principalul lucru — viitorul țării. Traiectoria europeană de dezvoltare este singura cale care va asigura pacea, bunăstarea, stabilitatea și prosperitatea pentru Moldova și cetățenii săi. Viitorul Moldovei este în UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rawpixel.com

Prețul ouălor a crescut cu 36% în ultimul an. Inflația anuală a atins pragul de 6,8% în luna mai

Inflația anuală a atins pragul de 6,8% în luna mai, arată datele Biroul Național de Statistică (BNS). De la începutul anului, prețurile medii de consum au crescut cu 4,9%, inclusiv prețurile la produsele alimentare – cu 6,6%. Comparativ cu luna aprilie, prețurile au crescut cu 0,4%.

Pe parcursul ultimelor 12 luni, prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 5,7%, la mărfurile nealimentare – cu 7,2%, iar la serviciile prestate populației – cu 7,5%.

Dintre produsele alimentare, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la:

  • ouă – cu 36,2%;
  • legume – cu 17,9%;
  • pâine din făină de grâu – cu 6,6%;
  • lapte și produse lactate – cu 4,3%;
  • fructe – cu 4,1%;
  • carne, produse din carne și conserve – cu 2,5%;
  • ulei vegetal – cu 2,3%.

În același timp, prețul zahărului a scăzut cu aproximativ 4,1%.

În categoria mărfurilor nealimentare, cea mai mare creștere a fost înregistrată la combustibili – cu 26,6% (inclusiv motorina – cu 60,1%, benzina – cu 36,5%, iar gazul lichefiat – cu 14,0%). De asemenea, s-au scumpit încălțămintea și îmbrăcămintea (cu 4,5%), materialele de construcție (cu 4,3%) și medicamentele (cu 3,2%).

Prețurile pentru transportul de pasageri au crescut cu 31,5%, tarifele la energia electrică – cu 15,2%, serviciile de alimentare cu apă și canalizare – cu 11,3%, iar serviciile de alimentație publică – cu 10,3%.

Potrivit BNS, comparativ cu luna mai a anului precedent, s-au ieftinit serviciile de încălzire – cu 17,0%, precum și gazele naturale – cu 13,9%.

În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova se situează peste mai multe state europene, fiind depășită doar de Turcia (32,6%) și Bulgaria (7,0%), dar având un nivel mai ridicat decât Georgia (5,7%), Lituania (5,5%), Croația (5,2%), Islanda (5,1%), Estonia (3,7%), Slovenia (3,6%), Polonia (3,1%), Cipru (2,6%) și Cehia (2,1%).

***

Anterior, Fondul Monetar Internațional a estimat că inflația din Republica Moldova ar putea ajunge în 2026 la 8,1%, în timp ce creșterea economică ar putea încetini până la 1,5%.

Reprezentanții instituției au menționat că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, dar și de cel din Ucraina.

Captură video/Ion Ceban/Facebook

„Voi merge în toate instanțele, știu că am dreptate”. Ceban, reacție la hotărârea din procesul cu Țoiu

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că a luat act de decizia primei instanțe din România și va acționa în continuare în conformitate cu legislația națională a țării. În acest sens, el a spus că va merge în toate instanțele. „Știu că am dreptate”, a adăugat Ceban. Reacția vine după ce edilul a pierdut în primă instanță procesul cu ministra de externe a României, căreia i-a cerut despăgubiri de 1 leu.

Primarul a declarat că a luat act de decizia primei instanțe din România. „Orice declarație făcută până acum și în prezent cu scopul de a mă denigra, inclusiv de politicieni, dar și de miniștri, care pretind că au imunitate conform legii, fiind protejați sub acest aspect și având libertatea să spună tot ce gândesc, vreau doar să le aduc aminte că această imunitate nu va dura pe tot parcursul vieții”, a adăugat Ceban.

În continuare, el a declarat că va acționa în conformitate cu legislația națională a României și cu cea internațională.

„Decizia de a mi se interzice intrarea în România a fost una strict cu caracter politic, luată cu două luni înaintea campaniei electorale parlamentare din Republica Moldova, iar despre acest lucru am comunicat. De aceea voi merge în toate instanțele, deoarece știu că am dreptate. (…) Până astăzi nu mi s-a prezentat niciun document sau act care ar demonstra ori ar sta la baza deciziei politice luate împotriva mea”, se mai arată în declarația lui Ceban.

Menționăm că primarul Chișinăului și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a pierdut în primă instanță procesul civil intentat împotriva ministrei Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, care asigură interimatul funcției în prezent. Pe 8 iunie, Judecătoria Sectorului 1 București a respins acțiunea depusă de Ceban în acest litigiu. În acțiune, reclamantul, Ion Ceban, i-a solicitat Oanei Țoiu despăgubiri morale în valoare de 1 leu, încetarea oricăror acte de defăimare la adresa sa și, în cazul câștigării procesului, ca pârâta să publice hotărârea pe cheltuiala sa într-un ziar cu acoperire națională.

***

Amintim că Ion Ceban s-a ales cu interdicție de intrare pe teritoriul României, pentru o perioadă de 5 ani, pe data de 9 iulie 2025. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Ceban a calificat decizia drept una politică.

Pe 17 iulie, Oana Țoiu a declarat că decizia de a-i interzice lui Ion Ceban accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. În aceiași zi, Ceban a negat afirmațiile Oanei Țoiu, solicitând probe care să i le confirme. Ulterior, Ceban a anunțat că intenționează să o acționeze în judecată pe Oana Țoiu.

Parlamentul Republicii Moldova

Deputat PAS, despre producerea de drone-interceptoare în R. Moldova: „Este un lucru patriotic”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Radu Marian susține că dronele-interceptoare sunt „absolut necesare” pentru combaterea aparatelor de zbor fără pilot care încălcă spațiul aerian al Republicii Moldova și pledează pentru producerea acestora pe plan local. Parlamentarul a menționat că fabricare unor astfel de drone în Republica Moldova, idee evocată recent de președinta Maia Sandu, nu implică costuri exorbitante. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 iunie a emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Ca să combați astfel de incursiuni ai nevoie, pe lângă bruiere electronică, și de producție. Și este absolut necesar, este timpul. (…) Mai ales că nu este neapărat un lucru extrem de scump: costul de producție al unei drone, în funcție de sofisticarea ei, poate fi de la 5 000 la 800 000 de euro. Este mult mai ieftin decât să produci rachete Patriot. (…) Dar dacă vorbim de drone, este important să începem să le producem aici, pe loc. Este un lucru patriotic și ține de apărarea noastră”, a declarat Radu Marian.

Amintim că președinta Maia Sandu a spus într-un interviu din 7 iunie că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor-interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național. În acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

De la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor lansate de Federația Rusă au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz de încălcare a spațiului aerian național a avut loc pe 8 iunie, o dronă s-a prăbușit și a explodat în raionul Orhei, în timpul unui atac rusesc aerian asupra Ucrainei.

Ministerul Apărării a anunțat că fragmentele aparatului de zbor sunt examinate de specialiști pentru a stabili circumstanțele incidentului și originea dronei.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, în urma discuțiilor cu autoritățile de la Kiev, drona ar fi, „cel mai probabil”, de origine ucraineană. Instituția a subliniat totodată că responsabilitatea pentru aparatele de zbor care ajung neautorizat pe teritoriul țării noastre îi aparține Federației Ruse, care a început războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Sibiga, a a declarat într-un mesaj publicat pe platforma X că este vorba despre „o altă dronă rusească”. Oficialul ucrainean și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu Republica Moldova și a calificat incidentul drept o dovadă a amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru întreaga regiune.

Mitropolia critică promovarea „Moldova Pride” cu imaginea Catedralei. Reacție: „Biserica a fost construită pentru păcătoși”

Mitropolia Moldovei și-a exprimat „profunda nedumerire și regret” față de utilizarea imaginii Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” din Chișinău în promovarea festivalului „Moldova Pride 2026”. Reacția vine după ce lidera ALDE, Arina Spătaru, fostă preoteasă și ex-deputată, și-a exprimat public susținerea pentru evenimentul dedicat comunității LGBTQ+, publicând o imagine în care apar atât steagul curcubeu, cât și principalul lăcaș ortodox al țării. Mitropolia susține că utilizarea imaginii Catedralei în acest context reprezintă „o lipsă de respect față de credincioșii ortodocși”.

„Catedrala Mitropolitană reprezintă principalul simbol spiritual al Ortodoxiei din Republica Moldova, un loc de rugăciune, de întâlnire cu Dumnezeu și de păstrare a valorilor creștine care au modelat identitatea și cultura poporului nostru de-a lungul secolelor. Asocierea imaginii acestui sfânt lăcaș cu un eveniment care promovează viziuni și comportamente aflate în contradicție cu învățătura și morala Bisericii Ortodoxe este percepută de cler și credincioși ca o lipsă de respect față de sentimentele lor religioase și față de caracterul sacru al acestui edificiu eclesial”, se arată în comunicat.

Reprezentanții Mitropoliei susțin că biserica din Moldova „respectă demnitatea fiecărei persoane, cheamă la pace, dialog și respect reciproc”, însă consideră că „simbolurile religioase nu trebuie utilizate în scopul promovării unor agende ideologice sau sociale care contravin credinței pe care aceste simboluri o reprezintă”.

„Considerăm inacceptabilă utilizarea imaginii Catedralei Mitropolitane și a altor simboluri sacre ale Ortodoxiei în materiale de promovare care urmăresc transmiterea unor mesaje străine de identitatea și misiunea Bisericii. Facem apel la respectarea patrimoniului spiritual al țării noastre și la încetarea instrumentalizării simbolurilor religioase în scopuri care contravin semnificației lor autentice”, se mai arată în comunicatul emis de Mitropolia Moldovei.

Spătaru, reacție: Biserica a fost construită pentru păcătoși

Contactată pentru o reacție, lidera ALDE, Arina Spătaru, a respins acuzațiile potrivit cărora imaginea Catedralei Mitropolitane ar fi fost utilizată pentru a ridiculiza credința sau a ataca Biserica. Ea a declarat că lăcașul de cult reprezintă nu doar un simbol spiritual al Ortodoxiei, ci și unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Chișinăului și ale Republicii Moldova.

Totodată, Spătaru a lansat o invitație publică adresată Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Mitropoliei Basarabiei și reprezentanților altor confesiuni religioase pentru o dezbatere televizată despre credință, demnitate umană, libertate și respect reciproc.

„În biserică vin oameni diferiți. Vin cei drepți și cei păcătoși. Vin cei care caută răspunsuri, iertare și speranță. Cred că și societatea are nevoie de același lucru: dialog. Sunt gata să particip la această discuție cu respect, deschidere și convingerea că valorile creștine, demnitatea umană și pacea socială merită abordate împreună. Biserica nu a fost construită pentru sfinți, ci pentru păcătoși. Dacă excludem oamenii pe care îi considerăm păcătoși, riscăm să rămânem singuri în biserică”, a declarat Arina Spătaru pentru NewsMaker.

Reamintim, festivalul „Moldova Pride” va începe pe data de 15 iunie. Evenimentul se va încheia duminică, 21 iunie, cu tradiționalul Marș Pride. Manifestația va începe la ora 12:00, la intersecția străzilor București și Ismail. Ediția din acest an va avea mesajul „Spațiul public aparține tuturor, iar libertatea de întrunire nu poate fi condiționată de viziuni politice”. Mai multe detalii – AICI.

De precizat, ALDE – partid condus de Arina Spătaru – este prima formațiune din Moldova care și-a declarat deschis, încă în 2025, susținerea pentru comunitatea LGBT+ din Moldova și festivalul Pride. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.


Imagine simbol

Decese subite și suiciduri. Date oficiale: 19 militari din Moldova și-au pierdut viața, din 2021

În perioada 2021-2026, în Republica Moldova au decedat 19 militari. Tragediile au avut loc atât în timpul orelor de serviciu, cât și în afara acestora. Cauzele deceselor au fost: boală, accident rutier, deces subit, suicid și suicid cu arma din dotare. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Apărării, în majoritatea cazurilor au fost desfășurate anchete de serviciu în cadrul structurii militare, precum și de către organele competente de urmărire penală din cadrul inspectoratelor de poliție și al procuraturii. „Informația despre toate incidentele de acest gen a fost remisă în adresa procuraturii în conformitate cu articolul 273 Cod procedură penală a RM”, a adăugat ministerul.

Conform datelor Ministerului Apărării, în anul 2021, un militar în termen a decedat în timpul orelor de serviciu. În acest sens, a fost desfășurată o anchetă internă. Cauza decesului a fost boală.

În anul 2022 au decedat trei militari prin contract. Unul în timpul serviciului, iar doi în afara orelor de serviciu. Potrivit Ministerului Apărării, au fost inițiate o anchetă internă și o anchetă cu sesizarea organelor de drept. Cauzele deceselor au fost: boală, accident rutier și suicid.

În 2023, doi militari prin contract au decedat în afara orelor de serviciu. Unul a murit din cauza unei boli, iar celălalt – deces subit.

În anul 2024 au decedat opt militari: șase prin contract și doi în termen. Două dintre cazuri au avut loc în timpul orelor de serviciu și șase în afara orelor de serviciu. Potrivit Ministerului Apărării, au fost desfășurate trei anchete interne și trei cu sesizarea organelor de drept. Cauzele deceselor au fost: două – boală; două – accidente rutiere; patru – suicid.

În 2025, numărul total al militarilor care au decedat a fost doi: un militar prin contract și unul în termen. Un caz a avut loc în afara orelor de serviciu, iar cel de-al doilea – în timpul orelor de serviciu. În ambele cazuri, decesul a fost subit. Au fost inițiate o anchetă internă și una cu sesizarea organelor de drept.

În 2026 au decedat trei militari, dintre care doi prin contract și unul în termen. Potrivit Ministerului Apărării, într-un caz decesul a avut loc în afara orelor de serviciu, iar în două cazuri – în timpul orelor de serviciu. Cauzele deceselor au fost: unul – deces subit; doi – suicid cu arma din dotare. Au fost inițiate două anchete interne și două cu sesizarea organelor de drept.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: