Începerea negocierilor de aderare la UE – o nouă etapă în dezvoltarea Republicii Moldova

Evoluția sistematică a Republicii Moldova pe calea pro-europeană, condiționată de aspirația unei apropieri tot mai mari de UE și de intenția clară de a face parte din familia europeană, deschide tot mai multe perspective pentru Republica Moldova și îi sporește importanța și rolul pe scena internațională. Lansarea negocierilor de aderare la UE, la doar doi ani de la acordarea statutului de țară candidată, este o dovadă a determinării Republicii Moldova de a finaliza reforma statului și de a duce țara la un nou nivel de dezvoltare. Declarația a fost făcută de Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politica Externă (APE).

Potrivit directoarei APE, acest eveniment istoric va da un impuls suplimentar autorităților de a implementa reforme eficiente, precum și va consolida motivația cetățenilor, de care depinde în mare măsură siguranța viitorului european al Moldovei. În același timp, acesta demonstrează disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini Moldova în această direcție, de a o susține în soluționarea provocărilor cu care se confruntă țara din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru a întări reziliența, securitatea și stabilitatea Moldovei în fața riscurilor și amenințărilor hibride provenite din Federația Rusă, precum și de a promova modernizarea statului și accederea Moldovei la un nivel complet nou — de stat membru al UE.

Importanța problemelor de securitate în această perioadă dificilă pentru țara noastră este evidentă pentru partenerii europeni. De aceea, Moldova a devenit una dintre primele țări din Parteneriatul Estic cu care UE a semnat un Acord de Securitate și Apărare pe 21 mai 2024. Potrivit documentului, părțile se angajează să dezvolte, să aprofundeze și să consolideze cooperarea în toate aspectele legate de securitate și apărare, actualizând evaluările riscurilor și amenințărilor hibride, consolidând structura de gestionare a crizelor din Moldova și sporind reziliența acesteia la amenințările hibride, îmbunătățind comunicațiile strategice, combătând dezinformarea care vine din exterior și interferențele.

Avansând pe calea integrării europene, Moldova este invitată tot mai des la evenimente internaționale semnificative, la care iau parte delegații ale țărilor din «Grupul celor șapte» (G7), «Grupul celor 20» (G20) și BRICS, sporind astfel autoritatea și prestigiul Moldovei. Parcurgerea traiectoriei de dezvoltare pro-europeană presupune implementarea normelor internaționale, care presupun respectarea valorilor democratice europene, a statului de drept și a drepturilor omului. De aceea, aspectele legate de restabilirea păcii în Europa sunt cruciale, împreună cu poziția consolidată a comunității internaționale de condamnare a agresiunii și a ocupării ilegale a teritoriilor altor state. Un exemplu în acest sens este participarea țării noastre la Summitul consacrat păcii în Ucraina, care a avut loc pe 15 iunie 2024 în Elveția. Alături de reprezentanți din peste 100 de state și peste 160 de delegații, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța participării țării noastre la eforturile internaționale de a pune capăt războiului din Ucraina și necesitatea unor acțiuni comune în soluționarea problemelor de securitate regională, ceea ce presupune asigurarea păcii în Ucraina și, implicit, în Republica Moldova. Formula acestei păci trebuie să se bazeze pe principiile respectării dreptului internațional și a prevederilor Cartei ONU. Participarea țării noastre la astfel de evenimente diplomatice contribuie la consolidarea autorității Moldovei la nivel regional și internațional, precum și demonstrează angajamentul Moldovei de a face parte din lumea civilizată, care se ghidează după principiile de drept și normele democratice.

Vara a început în Republica Moldova cu multe evenimente. Unul dintre cele mai importante, care cu siguranță va rămâne în istoria țării noastre, a fost semnarea de către Președintele Maia Sandu, în data de 21 iunie 2024, a unui decret privind începerea negocierilor de aderare la UE. Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost desemnată negociator-șef și va coordona procesul de negocieri dintre Republica Moldova și UE. Acest eveniment deschide un nou capitol de interacțiune între părți și stabilește noi sarcini pentru Moldova pe calea aderării sale la UE. Doar câteva zile mai târziu, pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial a UE privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Astfel, negocierile de integrare în UE sunt deschise pentru Moldova și, deși este mai mult formal, acest eveniment poate fi numit un pas istoric important pentru țara noastră.

În timpul negocierilor, care sunt împărțite în blocuri și capitole, Moldova va trebui să aplice standardele UE. În acest scop, este important să se evalueze starea de pregătire a Moldovei pentru negocieri în domenii specifice, precum și să se definească un grup de indicatori fundamentali cu care vor fi măsurate principalele realizări. Negocierile privind fiecare bloc în parte se vor deschide odată ce țara va obține indicatorii necesari. Progresele în domeniile prioritare vor conduce în cele din urmă la o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană, la creșterea investițiilor și a finanțării. În plus, acestea vor contribui la creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Directoarea APE, Natalia Stercul, a subliniat că aderarea la UE reprezintă calea noastră pentru ridicarea prestigiului statului, creșterea bunăstării cetățenilor și îmbunătățirea calității vieții lor. La referendumul din toamnă, cetățenii moldoveni vor avea posibilitatea să-și exprime voința cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE. Este important să nu politizăm acest eveniment, să ne îndepărtăm de orice preferințe politice interne și să ne concentrăm pe principalul lucru — viitorul țării. Traiectoria europeană de dezvoltare este singura cale care va asigura pacea, bunăstarea, stabilitatea și prosperitatea pentru Moldova și cetățenii săi. Viitorul Moldovei este în UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tofan, în vizită de lucru la Aeroportul Chișinău: extinderea terminalului trebuie să înceapă cel târziu în octombrie

Prim-ministrul Vasile Tofan a efectuat, în dimineața de sâmbătă, 12 septembrie, o vizită la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău. Premierul a menționat că aeroportul funcționează la limita capacității în orele de vârf și că autoritățile trebuie să înceapă cel târziu în luna octombrie lucrările de reconstrucție și extindere a terminalului actual.

Potrivit lui Tofan, între orele 05:00 și 07:00 au fost operate 16 zboruri, ceea ce a adus infrastructura aeroportuară la limita capacității.

Vasile Tofan a cerut, totodată, aplicarea unor măsuri imediate pentru îmbunătățirea condițiilor pentru pasageri. Printre acestea se numără suplimentarea locurilor disponibile în zonele de așteptare, instalarea unor puncte mobile de cafea și alimentație pentru reducerea cozilor, precum și alocarea unor resurse suplimentare pentru liniile de control în orele de vârf.

Premierul a solicitat și o mai bună promovare a produselor moldovenești în zona comercială centrală a aeroportului, prin care trece cel mai mare flux de pasageri. El a menționat în special vinurile și dulciurile produse în Republica Moldova.

Nu e normal când vinurile și ciocolatele stau acolo în spate. Deci ca să mai rearanjăm, ca locurile cele mai bune să fie la produsele autohtone, vinurile noastre”, a spus Vasile Tofan.

Premierul a precizat că măsurile propuse pot ameliora situația pe termen scurt, însă nu pot rezolva problema de fond, întrucât infrastructura actuală nu mai este suficientă pentru volumul de trafic înregistrat.

Potrivit lui Tofan, traficul de pasageri s-a dublat în ultimii doi ani, iar în acest an numărul pasagerilor ar urma să depășească șapte milioane. Aeroportul a fost proiectat pentru un trafic de aproximativ două ori mai mic, a menționat premierul.

În acest context, lucrările de reconstrucție și extindere a terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în octombrie. Tofan a precizat că procedura de achiziție a fost deja întârziată de contestații și că autoritățile nu își mai pot permite noi întârzieri.

noi.md/imagine simbol

Cazurile de infecții respiratorii s-au dublat după începutul noului an școlar. Recomandările ANSP

Numărul cazurilor de infecții respiratorii a crescut de peste două ori odată cu începerea noului an școlar. Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că, în perioada 7–10 septembrie, au fost înregistrate 1 129 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare, față de 548 de cazuri în perioada 31 august–3 septembrie.

Revenirea copiilor și a elevilor în colectivități poate favoriza transmiterea infecțiilor respiratorii, în special în condițiile contactului apropiat și ale timpului petrecut în spații închise”, a menționat ANSP.

Pentru a reduce riscul de îmbolnăvire, instituția recomandă spălarea frecventă a mâinilor, aerisirea încăperilor și respectarea regulilor de igienă atunci când tușim sau strănutăm.

Părinții sunt îndemnați să nu-și trimită copiii la școală sau grădiniță dacă aceștia au febră, tuse sau secreții nazale. În astfel de cazuri, ANSP recomandă consultarea medicului de familie și evitarea automedicației.

Instituția mai recomandă o alimentație echilibrată, consumul suficient de lichide și odihnă adecvată.

Hamza Ali/MAGO

Houthii preiau insule strategice din Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii

Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au preluat controlul asupra insulelor Perim (Mayun), Zuqar și Hanîș din strâmtoarea Bab el-Mandeb, care leagă Marea Roșie de Marea Arabiei. Trupele guvernamentale yemenite au părăsit aceste insule, au relatat vineri, 11 septembrie, agențiile Reuters și AFP, citând surse din cadrul guvernului recunoscut internațional al țării. Houthii au confirmat, la rândul lor, informația.

Aceste insule au o importanță strategică majoră, întrucât controlul lor permite supravegherea strâmtorii Bab el-Mandeb, prin care trece aproximativ 12% din transportul mondial de mărfuri, inclusiv transporturile de petrol. Această rută dintre Europa și Asia are o importanță deosebită pentru Arabia Saudită, mai ales după ce, în urma războiului dintre SUA și Israel și Iran, strâmtoarea Ormuz a fost blocată.

Purtătorul de cuvânt al aripii militare a houthiților, Yahya Sari, a declarat că navigația prin strâmtoarea Bab el-Mandeb este „sigură pentru toate navele comerciale, cu excepția celor saudite”. Piețele mondiale au reacționat cu îngrijorare, temându-se de o nouă creștere a prețurilor petrolului, notează DW.

Houthii avansează, SUA au refuzat să îi lovească

Cu o zi înainte, s-a aflat că houthii au preluat controlul și asupra portului Mocha, situat pe coasta yemenită a strâmtorii Bab el-Mandeb. După acest moment, armata Arabiei Saudite a efectuat lovituri aeriene asupra aerodromului din acest oraș, a relatat un post de televiziune controlat de rebeli.

Potrivit publicației americane Axios, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, l-a sunat de două ori pe președintele SUA, Donald Trump, pe 10 septembrie, cerându-i să ordone lovituri împotriva houthiților. Însă liderul de la Casa Albă a refuzat, deoarece administrația sa nu dorește să se implice direct în conflictul cu houthiții, susțin sursele publicației. Cu toate acestea, Washingtonul este îngrijorat de escaladarea luptelor din Yemen. Potrivit Axios, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), Brad Cooper, a ajuns în Arabia Saudită pentru a purta consultări de urgență cu oficialii militari locali.

Potrivit Reuters, avansul rapid al houthiților de-a lungul coastei yemenite a Mării Roșii în ultimele zile a fost coordonat și de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC). Surse de la Teheran susțin că, prin această acțiune, Iranul încearcă să deschidă un nou front în confruntarea cu Statele Unite ale Americii.

În Yemen s-a încercat dezvoltarea unor rachete cu rază lungă de acțiune cu ajutorul inteligenței artificiale

Între timp, compania americană Anthropic, specializată în dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială, a anunțat că a identificat și blocat utilizatori din nordul Yemenului care încercau să folosească modelele sale de inteligență artificială pentru proiectarea unor rachete balistice și hipersonice de mare precizie și cu rază lungă de acțiune. Compania a precizat că aceștia foloseau smartphone-uri obișnuite, disponibile în comerț.

Potrivit Anthropic, nu există dovezi că utilizatorii din Yemen au reușit să ducă proiectele până în stadiul producerii unei arme funcționale.

adevărul.ro

Un bloc de apartamente din Odesa, lovit de o dronă rusească. Cel puțin 12 răniți

Cel puțin 12 persoane au fost rănite după ce o dronă rusă a lovit, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, o clădire rezidențială cu mai multe etaje din Odesa. Atacul a provocat un incendiu și pagube importante, au anunțat autoritățile locale, transmite Kyiv Independent.

Șeful Administrației Militare a orașului Odesa, Serghei Lisak, a anunțat că cel puțin 12 persoane au fost rănite în urma atacului. Toate victimele au fost transportate la spital.

Echipele de intervenție au fost mobilizate la fața locului pentru a acorda ajutor persoanelor afectate și pentru a interveni în urma incendiului provocat de atac.

Imagini surprinse de localnici și distribuite după atac arată clădirea de apartamente avariată și cuprinsă de flăcări, în timp ce fragmente și alte resturi au căzut pe stradă.

Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat că drone de tip Shahed continuau să fie active în regiunea Odesa după atac. Amploarea totală a pagubelor nu a fost stabilită imediat.

Atacul asupra Odessei a avut loc după un alt atac rusesc asupra orașului Zaporojie, în noaptea de 12 septembrie, în urma căruia două persoane au fost ucise.

Precizăm că Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, în pofida unei scurte perioade de acalmie în timpul vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kiev, la începutul lunii septembrie, pentru discuții privind încetarea războiului.

Pe 11 septembrie, cel puțin nouă persoane au fost ucise, iar alte 145 au fost rănite în urma atacurilor rusești asupra mai multor regiuni din Ucraina. Cu o zi înainte, un atac asupra unui centru comercial din Pavlohrad, în regiunea Dnipropetrovsk, s-a soldat cu cinci morți și cel puțin 67 de răniți.

În acest context, președintele ucrainean Vladimir Zelenski le-a cerut în repetate rânduri aliaților occidentali să contribuie la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei.

Pe 10 septembrie, în timpul unei vizite în Canada, Zelenski și premierul canadian Mark Carney au semnat o declarație privind instituirea unui parteneriat pe o perioadă de 100 de ani. Cei doi au convenit, de asemenea, să aprofundeze cooperarea în domeniile apărării, energiei, tehnologiei, comerțului și reconstrucției Ucrainei.

-tv.md

NM Espresso: Aeroportul Chișinău va introduce restricții, SIS-ul este suspectat de «provocare», iar Grosu a «devalorizat» activitatea CSP?

Tragedia din 11 septembrie: ambasada, Sandu

La Chișinău, pe 11 septembrie, a fost comemorată memoria celor 2977 de oameni care au murit în atentatele teroriste din SUA, acum 25 de ani. La ceremonia de la Ambasada SUA au fost prezenți Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Vasile Tofan și alți reprezentanți ai autorităților.

Sandu a declarat că atentatele au constituit un atac asupra valorilor unei societăți libere și a subliniat că Moldova «știe diferența dintre libertate și frică».

Moldova și UE

În aceeași zi, Maia Sandu s-a întâlnit cu comisarul european pentru egalitate și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, aflată într-o vizită la Chișinău. Maia Sandu a povestit cum își consolidează Moldova reziliența în fața diferitelor provocări și crize și cum contribuie acest lucru la securitatea UE.

De asemenea, Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu premierul Ungariei, Peter Magyar, în cadrul căreia i-a mulțumit Ungariei pentru sprijinul acordat integrării europene a Moldovei.

Transnistria: reintegrare, Ozerov, Promo-LEX

Discuțiile privind reintegrarea Transnistriei au presupus întotdeauna un statut special pentru această regiune. Recent însă, autoritățile moldovenești au admis pentru prima dată public că reintegrarea este posibilă și fără un astfel de statut. Ce este aceasta — doar o nouă tactică de negociere sau începutul revizuirii întregului model de reglementare? Despre aceasta — în un nou episod NM_explains it all «Statutul special al Transnistriei se anulează?».

Între timp, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, nu a exclus că raportul recent al Serviciului de Informații și Securitate privind depozitele de muniții de la Cobasna ar putea fi o «provocare» care «deschide calea către o soluționare prin forță a problemei transnistrene».

Iar ONG-ul Promo-LEX a declarat că liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, denaturează intenționat faptele, afirmând că Promo-LEX a cerut eliberarea tuturor deținuților din Transnistria. În realitate, era vorba doar despre deținuții politici. Krasnoselski însă susține că în stânga Nistrului nu există deținuți politici.

CSP vs Grosu

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a condamnat pe Grosu pentru «declarații denigratoare» la adresa activității consiliului, care nu este întotdeauna de acord cu concluziile comisiei de vetting. Grosu, dacă vă amintiți, a declarat că acest lucru «subminează încrederea» în consiliu și în procesul de vetting. CSP a subliniat că «nu este obligat să confirme formal fiecare concluzie a comisiei» și a calificat drept inadmisibilă «devalorizarea activității unei autorități constituționale».

În același timp, CSP a refuzat să demită încă un procuror, în pofida concluziei negative a comisiei de vetting.

Costiuc vs Carp

În seara zilei de 10 septembrie, în parcarea Parlamentului a avut loc un conflict între liderul Partidului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, deputatul PAS Lilian Carp. Costiuc a declarat că Carp l-a amenințat cu răfuiala fizică pe el și familia sa, iar Carp — că însuși Costiuc l-a amenințat că îl va băga la închisoare dacă va ajunge la putere.

Deputații din «Democrația Acasă» au cerut Procuraturii Generale și organelor de investigații criminale să ancheteze acest incident.

Pe scurt

La Aeroportul Internațional Chișinău vor fi introduse restricții în legătură cu afluxul de pasageri generat de plecarea pelerinilor hasidici. În perioada 14–17 septembrie, în aeroport vor avea acces doar pasagerii care dețin bilete.

Ambasada Israelului a anunțat că, în noaptea de 10 septembrie, trei cetățeni israelieni, inclusiv un copil, nu au fost lăsați să urce în autobuzul Chișinău—Odesa. Poliția a inițiat o anchetă.

Procuratura Anticorupție a transmis în instanță dosarul lui Veaceslav Platon. Acesta este acuzat de obținerea ilegală a unui pachet de acțiuni ale Moldova-Agroindbank în valoare de peste 400 de milioane de lei.

Un tren care circula din Chișinău spre Kiev a lovit o femeie pe o trecere la nivel cu calea ferată. Poliția investighează circumstanțele incidentului.

În weekend, benzina A-95 se va scumpi cu 27 de bani, până la 33,04 lei pentru un litru, iar motorina — cu 60 de bani, până la 34,46 lei pentru un litru.

Granturi pentru startup-uri în Moldova

Șase organizații din Moldova vor primi peste 1 milion de euro de la UE pentru susținerea startup-urilor și pentru a-i ajuta pe antreprenori să intre pe piețele externe. Printre acestea se numără Technovator, care activează în domeniul tehnologiilor DeepTech. Detalii — în reportajul video «Oamenii talentați au nevoie de curaj».

Podcast NM: «Cum îți pare asta?»

Oamenii de știință au găsit o modalitate de a prognoza complicațiile sarcinii, au stabilit cauza inundațiilor din Himalaya și au obținut un progres în domeniul transplantului de organe. În plus, astronomii au descoperit o planetă acoperită de apă, care este amenințată cu dispariția. Despre noutățile din știință — în noul episod al podcastului «Cum îți pare asta?».

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: