Începerea negocierilor de aderare la UE – o nouă etapă în dezvoltarea Republicii Moldova

Evoluția sistematică a Republicii Moldova pe calea pro-europeană, condiționată de aspirația unei apropieri tot mai mari de UE și de intenția clară de a face parte din familia europeană, deschide tot mai multe perspective pentru Republica Moldova și îi sporește importanța și rolul pe scena internațională. Lansarea negocierilor de aderare la UE, la doar doi ani de la acordarea statutului de țară candidată, este o dovadă a determinării Republicii Moldova de a finaliza reforma statului și de a duce țara la un nou nivel de dezvoltare. Declarația a fost făcută de Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politica Externă (APE).

Potrivit directoarei APE, acest eveniment istoric va da un impuls suplimentar autorităților de a implementa reforme eficiente, precum și va consolida motivația cetățenilor, de care depinde în mare măsură siguranța viitorului european al Moldovei. În același timp, acesta demonstrează disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini Moldova în această direcție, de a o susține în soluționarea provocărilor cu care se confruntă țara din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru a întări reziliența, securitatea și stabilitatea Moldovei în fața riscurilor și amenințărilor hibride provenite din Federația Rusă, precum și de a promova modernizarea statului și accederea Moldovei la un nivel complet nou — de stat membru al UE.

Importanța problemelor de securitate în această perioadă dificilă pentru țara noastră este evidentă pentru partenerii europeni. De aceea, Moldova a devenit una dintre primele țări din Parteneriatul Estic cu care UE a semnat un Acord de Securitate și Apărare pe 21 mai 2024. Potrivit documentului, părțile se angajează să dezvolte, să aprofundeze și să consolideze cooperarea în toate aspectele legate de securitate și apărare, actualizând evaluările riscurilor și amenințărilor hibride, consolidând structura de gestionare a crizelor din Moldova și sporind reziliența acesteia la amenințările hibride, îmbunătățind comunicațiile strategice, combătând dezinformarea care vine din exterior și interferențele.

Avansând pe calea integrării europene, Moldova este invitată tot mai des la evenimente internaționale semnificative, la care iau parte delegații ale țărilor din «Grupul celor șapte» (G7), «Grupul celor 20» (G20) și BRICS, sporind astfel autoritatea și prestigiul Moldovei. Parcurgerea traiectoriei de dezvoltare pro-europeană presupune implementarea normelor internaționale, care presupun respectarea valorilor democratice europene, a statului de drept și a drepturilor omului. De aceea, aspectele legate de restabilirea păcii în Europa sunt cruciale, împreună cu poziția consolidată a comunității internaționale de condamnare a agresiunii și a ocupării ilegale a teritoriilor altor state. Un exemplu în acest sens este participarea țării noastre la Summitul consacrat păcii în Ucraina, care a avut loc pe 15 iunie 2024 în Elveția. Alături de reprezentanți din peste 100 de state și peste 160 de delegații, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța participării țării noastre la eforturile internaționale de a pune capăt războiului din Ucraina și necesitatea unor acțiuni comune în soluționarea problemelor de securitate regională, ceea ce presupune asigurarea păcii în Ucraina și, implicit, în Republica Moldova. Formula acestei păci trebuie să se bazeze pe principiile respectării dreptului internațional și a prevederilor Cartei ONU. Participarea țării noastre la astfel de evenimente diplomatice contribuie la consolidarea autorității Moldovei la nivel regional și internațional, precum și demonstrează angajamentul Moldovei de a face parte din lumea civilizată, care se ghidează după principiile de drept și normele democratice.

Vara a început în Republica Moldova cu multe evenimente. Unul dintre cele mai importante, care cu siguranță va rămâne în istoria țării noastre, a fost semnarea de către Președintele Maia Sandu, în data de 21 iunie 2024, a unui decret privind începerea negocierilor de aderare la UE. Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost desemnată negociator-șef și va coordona procesul de negocieri dintre Republica Moldova și UE. Acest eveniment deschide un nou capitol de interacțiune între părți și stabilește noi sarcini pentru Moldova pe calea aderării sale la UE. Doar câteva zile mai târziu, pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial a UE privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Astfel, negocierile de integrare în UE sunt deschise pentru Moldova și, deși este mai mult formal, acest eveniment poate fi numit un pas istoric important pentru țara noastră.

În timpul negocierilor, care sunt împărțite în blocuri și capitole, Moldova va trebui să aplice standardele UE. În acest scop, este important să se evalueze starea de pregătire a Moldovei pentru negocieri în domenii specifice, precum și să se definească un grup de indicatori fundamentali cu care vor fi măsurate principalele realizări. Negocierile privind fiecare bloc în parte se vor deschide odată ce țara va obține indicatorii necesari. Progresele în domeniile prioritare vor conduce în cele din urmă la o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană, la creșterea investițiilor și a finanțării. În plus, acestea vor contribui la creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Directoarea APE, Natalia Stercul, a subliniat că aderarea la UE reprezintă calea noastră pentru ridicarea prestigiului statului, creșterea bunăstării cetățenilor și îmbunătățirea calității vieții lor. La referendumul din toamnă, cetățenii moldoveni vor avea posibilitatea să-și exprime voința cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE. Este important să nu politizăm acest eveniment, să ne îndepărtăm de orice preferințe politice interne și să ne concentrăm pe principalul lucru — viitorul țării. Traiectoria europeană de dezvoltare este singura cale care va asigura pacea, bunăstarea, stabilitatea și prosperitatea pentru Moldova și cetățenii săi. Viitorul Moldovei este în UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

realitatea.md

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Laura Urschi, una dintre fiicele lui Gheorghe Urschi, a mulțumit echipei medicale pentru intervenția chirurgicală și îngrijirea acordată tatălui său. Totodată, ea a spus că sistemului medical îi „rămâne să însușească comunicarea cu pacienții”, inclusiv „empatia față de pacient și rudele acestuia”. Laura Urschi a adăugat că pentru familia sa rămâne o provocare tranziția de la tratamentul spitalicesc la cel de acasă. „Suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani”, a mai spus ea.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Laura Urschi a mulțumit echipei medicale de la Institutul de Medicină Urgentă pentru intervenția chirurgicală efectuată și pentru îngrijirea acordată în perioada post-operatorie: „Vă mulțumim din toată inima!”.

Laura Urschi susține că s-a făcut „ceea ce sistemul nostru medical permite la momentul actual”. „În comparație cu anul 2011 sistemul a evoluat, dar mai rămâne încă să însușească – comunicarea cu pacienții, adaptarea comportamentului la situația specială a pacientului, transparența în tratamentele aplicate mai ales la pacienții care dezvoltă ușor reacții adverse severe la diferite medicamente, empatia față de pacient și rudele acestuia, oferirea informației clare și scrise cu privire la îngrijirea pacientului post-operator la domiciliu. Dar toate astea nu țin de personalul medical, ci de management, politici și sistem”, a adăugat fiica lui Gheorghe Urschi.

Ea a mai spus că, pentru familie, rămâne o provocare tranziția de la tratamentul aplicat în spital — perfuzii, injecții și alimentare parenterală (intravenoasă) — la tratamentul la domiciliu, constând în pastile și alimentare enterală.

„Avem multe întrebări și multe neclarități. Citim toată informația pe care ne-o oferă internetul și suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani. Așa medici empatici îs puțini, cu regret, și sistemul deseori îi persecută pentru deschiderea și grija de care dau dovadă”, a menționat Laura Urschi.

Ea a mai spus că îi este neclar „ordinul Ministerului Sănătății cu privire la faptul că la domiciliu personalul medical nu are dreptul să pună pacienților injecții intr-venos sau perfuzii – act la care se face trimitere de unii medici de fiecare dată când avem vreo urgență de așa gen”. „Poate așa act nu există și unii medici mint? Poate acesta prevede și excepții și atunci ei iarăși mint?”, a comunicat Laura Urschi.

***

Pe 12 septembrie, familia lui Gheorghe Urschi a cerut ajutor pentru a-l transfera pe maestru din Institutul de Medicină Urgentă în alt spital, „la altă terapie intensivă pentru tratament și stabilizare”. Într-o postare pe Facebook, familia a declarat că maestrul a suferit o intervenție chirurgicală la sfârșitul lunii august și că, în prezent, starea sa post-operatorie este complicată, manifestând febră, inclusiv hemoglobină scăzută. Familia a făcut apel către instituțiile medicale din Chișinău, dar și către ministra Sănătății Ala Nemerenco.

Reprezentanții Institutului de Medicină Urgentă au declarat că „personalul medical a acționat conform protocoalelor în vigoare și în interesul pacientului”. Totodată, Institutul a menționat că Gheorghe Urschi este „evaluat în mod constant de consilii medicale multidisciplinare, inclusiv în ceea ce privește statutul neurologic pentru a asigura cea mai bună conduită terapeutică”. Spitalul a mai precizat că starea de sănătate a lui Gheorghe Urschi permite de câteva zile transferul către o secție de profil sau chiar externarea, „însă acest demers este amânat din cauza refuzului exprimat zilnic de rude din diverse motive”.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat pentru ProTV că Gheorghe Urschi „a ieșit dintr-o stare gravă” și că „despre care obiecții putem vorbi atunci când un pacient merge spre însănătoșire?”. „Dacă dumnealor au alte dorințe și vor în alte spitale… noi un spital mai bun ca acesta nu avem. Acesta este cel mai bune”, a spus ministra.

***

Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. Este actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național.

A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.

caleaeuropeană.ro

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a publicat un mesaj în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Fostul lider de la Cotroceni a declarat că forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse „sunt cap la cap”. „Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României”, se mai arată în mesajul lui Băsescu. Ex-președintele României consideră că, cel mai probabil, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora.

„Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României! În Republica Moldova “bătălia” pentru câștigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt “cap la cap” forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse”, a scris Băsescu pe Facebook.

Fostul lider de la Cotroceni a adăugat că „foarte probabil, ca și la prezidențiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora”.

„Peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și muncesc în țări ale UE, beneficiind de cetățenia română. Pe 28 septembrie, viitorul Republicii Moldova dar și securitatea României vor fi decisiv influențate de votul lor, al celor din diaspora”, a menționat Băsescu.

Fostul președinte al României crede că „o victorie a stângii pro-moscovite ar aduce în Parlament și în guvernul de la Chişinău marionetele lui Putin, iar la frontiera României o țară supusă ordinelor și controlului Moscovei”. „Participarea diasporei și votul pentru forțele pro-europene, va determina continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE, dar și securitate la Frontiera de Răsărit a României”, se mai arată în declarația lui Băsescu.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. Pe buletinul de vot vor fi 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru scrutin vor fi deschise 2 274 de secții de votare în Republica Moldova și în străinătate. Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.

Amintim că, în august, consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru, a declarat pentru Politico că Rusia își intensifică eforturile de a determina moldovenii pro-europeni din diaspora să nu voteze, pentru a deturna alegerile parlamentare din 28 septembrie. Secrieru a avertizat că și la acest scrutin ar putea fi repetate metode de perturbare cunoscute din alegerile precedente, precum alertele false cu bombă la secțiile din diaspora sau proteste regizate. Tot în august, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că diaspora moldovenească se află sub presiuni „fără precedent” din partea forțelor ostile, înaintea alegerilor parlamentare.

De cealaltă parte, în septembrie curent, Igor Dodon – liderul Partidului Socialiștilor, parte din Blocul electoral „Patriotic” – a venit cu un apel către moldovenii aflați în Uniunea Europeană. Acesta i-a îndemnat să participe „masiv” la alegeri și să voteze împotriva partidului de guvernare. În același timp, Dodon a menționat că blocul „Patriotic” intenționează să asigure „numărarea paralelă la fiecare secție de votare”.

Facebook/Dumitru Alaiba

Un nou serviciu de taxi în Chișinău: cine l-a lansat și ce trebuie să cunoască pasagerii

Compania Bolt, cunoscută la Chișinău pentru serviciile de închiriere a trotinetelor electrice, a lansat și serviciul său de taxi în capitala Republicii Moldova.

Potrivit diez.md, serviciul de taxi de la Bolt este disponibil în Chișinău din data de 12 septembrie 2025. Potrivit sursei, pasagerii au reducere de 50% pentru primele trei călătorii, iar șoferilor li se oferă un bonus de 600 de lei pentru 50 de curse îndeplinite.

Pentru agora.md, reprezentanții companiei au declarat zilele trecute că serviciul va fi prestat de firme autorizate, care oferă transport de pasageri și cu care Bolt colaborează. Compania a precizat că legislația nu îi permite operarea persoanelor fizice direct sub platformă. De asemenea, Bolt, la nivel global, oferă doar platforma tehnologică care conectează pasagerii cu operatorii de transport, fără a deține sau a achiziționa vehicule proprii.

***

În septembrie 2023, ministrul de atunci al Economiei, Dumitru Alaiba, anunța că autoritățile poartă discuții cu Bolt cu privire la eventuale servicii de taxi ale companiei în Republica Moldova. În februarie 2025, Alaiba a precizat că în Chișinău au ajuns trei mașini Bolt și că „în curând” vor fi „mult mai multe pe toate străzile orașului”.

Bolt este un startup estonian care oferă servicii de intermediere a comenzilor de taxi, închiriere de trotinete electrice, livrare de mâncare și carsharing. În Republica Moldova, compania și-a început activitatea în 2021, lansând servicii de închiriere a trotinetelor electrice la Chișinău. În prezent, Bolt oferă servicii de taxi în peste 40 de țări, inclusiv în România.

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: