Începerea negocierilor de aderare la UE – o nouă etapă în dezvoltarea Republicii Moldova

Evoluția sistematică a Republicii Moldova pe calea pro-europeană, condiționată de aspirația unei apropieri tot mai mari de UE și de intenția clară de a face parte din familia europeană, deschide tot mai multe perspective pentru Republica Moldova și îi sporește importanța și rolul pe scena internațională. Lansarea negocierilor de aderare la UE, la doar doi ani de la acordarea statutului de țară candidată, este o dovadă a determinării Republicii Moldova de a finaliza reforma statului și de a duce țara la un nou nivel de dezvoltare. Declarația a fost făcută de Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politica Externă (APE).

Potrivit directoarei APE, acest eveniment istoric va da un impuls suplimentar autorităților de a implementa reforme eficiente, precum și va consolida motivația cetățenilor, de care depinde în mare măsură siguranța viitorului european al Moldovei. În același timp, acesta demonstrează disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini Moldova în această direcție, de a o susține în soluționarea provocărilor cu care se confruntă țara din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru a întări reziliența, securitatea și stabilitatea Moldovei în fața riscurilor și amenințărilor hibride provenite din Federația Rusă, precum și de a promova modernizarea statului și accederea Moldovei la un nivel complet nou — de stat membru al UE.

Importanța problemelor de securitate în această perioadă dificilă pentru țara noastră este evidentă pentru partenerii europeni. De aceea, Moldova a devenit una dintre primele țări din Parteneriatul Estic cu care UE a semnat un Acord de Securitate și Apărare pe 21 mai 2024. Potrivit documentului, părțile se angajează să dezvolte, să aprofundeze și să consolideze cooperarea în toate aspectele legate de securitate și apărare, actualizând evaluările riscurilor și amenințărilor hibride, consolidând structura de gestionare a crizelor din Moldova și sporind reziliența acesteia la amenințările hibride, îmbunătățind comunicațiile strategice, combătând dezinformarea care vine din exterior și interferențele.

Avansând pe calea integrării europene, Moldova este invitată tot mai des la evenimente internaționale semnificative, la care iau parte delegații ale țărilor din «Grupul celor șapte» (G7), «Grupul celor 20» (G20) și BRICS, sporind astfel autoritatea și prestigiul Moldovei. Parcurgerea traiectoriei de dezvoltare pro-europeană presupune implementarea normelor internaționale, care presupun respectarea valorilor democratice europene, a statului de drept și a drepturilor omului. De aceea, aspectele legate de restabilirea păcii în Europa sunt cruciale, împreună cu poziția consolidată a comunității internaționale de condamnare a agresiunii și a ocupării ilegale a teritoriilor altor state. Un exemplu în acest sens este participarea țării noastre la Summitul consacrat păcii în Ucraina, care a avut loc pe 15 iunie 2024 în Elveția. Alături de reprezentanți din peste 100 de state și peste 160 de delegații, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța participării țării noastre la eforturile internaționale de a pune capăt războiului din Ucraina și necesitatea unor acțiuni comune în soluționarea problemelor de securitate regională, ceea ce presupune asigurarea păcii în Ucraina și, implicit, în Republica Moldova. Formula acestei păci trebuie să se bazeze pe principiile respectării dreptului internațional și a prevederilor Cartei ONU. Participarea țării noastre la astfel de evenimente diplomatice contribuie la consolidarea autorității Moldovei la nivel regional și internațional, precum și demonstrează angajamentul Moldovei de a face parte din lumea civilizată, care se ghidează după principiile de drept și normele democratice.

Vara a început în Republica Moldova cu multe evenimente. Unul dintre cele mai importante, care cu siguranță va rămâne în istoria țării noastre, a fost semnarea de către Președintele Maia Sandu, în data de 21 iunie 2024, a unui decret privind începerea negocierilor de aderare la UE. Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost desemnată negociator-șef și va coordona procesul de negocieri dintre Republica Moldova și UE. Acest eveniment deschide un nou capitol de interacțiune între părți și stabilește noi sarcini pentru Moldova pe calea aderării sale la UE. Doar câteva zile mai târziu, pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial a UE privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Astfel, negocierile de integrare în UE sunt deschise pentru Moldova și, deși este mai mult formal, acest eveniment poate fi numit un pas istoric important pentru țara noastră.

În timpul negocierilor, care sunt împărțite în blocuri și capitole, Moldova va trebui să aplice standardele UE. În acest scop, este important să se evalueze starea de pregătire a Moldovei pentru negocieri în domenii specifice, precum și să se definească un grup de indicatori fundamentali cu care vor fi măsurate principalele realizări. Negocierile privind fiecare bloc în parte se vor deschide odată ce țara va obține indicatorii necesari. Progresele în domeniile prioritare vor conduce în cele din urmă la o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană, la creșterea investițiilor și a finanțării. În plus, acestea vor contribui la creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Directoarea APE, Natalia Stercul, a subliniat că aderarea la UE reprezintă calea noastră pentru ridicarea prestigiului statului, creșterea bunăstării cetățenilor și îmbunătățirea calității vieții lor. La referendumul din toamnă, cetățenii moldoveni vor avea posibilitatea să-și exprime voința cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE. Este important să nu politizăm acest eveniment, să ne îndepărtăm de orice preferințe politice interne și să ne concentrăm pe principalul lucru — viitorul țării. Traiectoria europeană de dezvoltare este singura cale care va asigura pacea, bunăstarea, stabilitatea și prosperitatea pentru Moldova și cetățenii săi. Viitorul Moldovei este în UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„O decizie greșită“. Ambasada Rusiei în Moldova sare în apărarea Centrului rus de cultură

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului, care a susținut denunțarea acordului cu Federația Rusă în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Mai mult, a adăugat că „Rusia și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea Moldovei, statutul ei de neutralitate și integritatea teritorială” și „continuă să respecte cu strictețe aceste principii”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”.

„Considerăm decizia părții moldovenești greșită și contraproductivă. (…) Subliniem că activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură se desfășoară strict în conformitate cu legislația locală, dreptul internațional și are ca scop exclusiv susținerea dialogului cultural și umanitar. Ușile Casei Ruse sunt deschise pentru toți doritorii. Oricine se poate convinge că în acest spațiu nu există loc pentru declarații politice. Toate activitățile au un caracter pașnic, contribuind la menținerea stabilității și a armoniei interetnice în republică”, a declarat ambasada, numit decizia Guvernului o „măsură rusofobă” care „lovește în primul rând locuitorii republicii”.

Ambasada Rusiei la Chișinău a mai declarat că „pasul de escaladare al autorităților moldovenești subminează baza juridică a relațiilor noastre bilaterale”. „Acesta contravine Tratatului de prietenie și cooperare din anul 2001, conform căruia părțile trebuie „să contribuie în toate modurile la dezvoltarea cooperării în domeniul umanitar”, inclusiv prin crearea centrelor culturale. Reamintim că, potrivit acestui document, Federația Rusă și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea Moldovei, statutul ei de neutralitate și integritatea teritorială. Continuăm să respectăm cu strictețe aceste principii”, a spus ambasada.

Ambasada a mai declarat că „activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură nu poate fi întreruptă înainte de mijlocul anului viitor, cu condiția notificării prealabile (cu șase luni înainte) din partea părții moldovenești”. În aceste condiții, ambasada a comunicat: „La necesitate, vom extinde gama de activități culturale desfășurate direct de către Ambasada Rusiei, în cadrul funcțiilor misiunii diplomatice stabilite prin Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și va înainta Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Potrivit Ministerului Culturii, acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu prelungire automată pentru intervale succesive de câte cinci ani, în lipsa unei notificări scrise de denunțare din partea uneia dintre părți. Potrivit articolului 17 al documentului, fiecare parte are dreptul să denunțe acordul, notificând cealaltă parte cu cel puțin șase luni înainte de expirarea termenului de valabilitate – care urmează să se consume la 4 iulie 2026, a mai declarat ministerul.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. Potrivit lui Jardan „după ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, dar și în contextul tentativelor repetate de destabilizare și al atacurilor informaționale continue ale Moscovei în Republica Moldova, acest acord poate fi utilizat pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă, prezentând un risc pentru securitatea informațională a țării”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

NewsMaker

NM Espresso: Fracțiunea PAS primește «nou-veniții», Transnistria schimbă regulile «cetățeniei», iar Munteanu va «supraviețui» din salariul de premier

Parlamentul: «nou-veniții» din PAS

Opt deputați noi vor face parte din fracțiunea parlamentară PAS. Ei vor ocupa locurile colegilor care au devenit membri ai Guvernului și au renunțat la mandatele de deputat. Majoritatea «nou-veniților» au mai fost anterior deputați în Parlament. Ce se știe despre ei, citiți în materialul NM.


Președinta Parlamentului European la Chișinău

Astăzi, în Republica Moldova sosește pentru o vizită de două zile președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Pe agenda vizitei se află întâlniri cu înaltele oficialități ale țării, inclusiv cu noul premier Alexandru Munteanu. Metsola va ține un discurs în plenul Parlamentului.


Guvernul: numiri

Cabinetul de Miniștri l-a numit în funcția de secretar general adjunct al Guvernului pe Alexandru Iacub, fost șef al Serviciului Vamal. În locul său va fi numit Radu Vrabie.

Iar în funcția de secretar general al Guvernului a fost numit fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Între timp, Munteanu, răspunzând la o întrebare despre salariul de premier de 20 de mii de lei, a declarat că acești bani nu-i vor fi suficienți, dar că va «supraviețui», utilizând economiile familiei. Apropo, salariile miniștrilor sunt de peste două ori mai mari decât cel al premierului.


«Cetățenia» transnistreană

În Transnistria a fost legalizată cetățenia prin dreptul de naștere. Acum, copiii născuți în Transnistria sau în afara ei vor primi automat «cetățenia» autoproclamatei republici, dacă unul dintre părinți o deține.

La Chișinău, în replică, s-a reamintit că toți cei născuți în Transnistria primesc cetățenia Republicii Moldova. S-a menționat totodată că locuitorii din Transnistria «sunt pragmatici și înțeleg foarte bine avantajele cetățeniei moldovenești».

Între timp, NM a aflat ce riscuri ar putea aduce această noutate transnistreană pentru cetățenii Republicii Moldova. Mai multe despre acest subiect găsiți în materialul «Transnistrean automat».


Închiderea «Casei Ruse»

Guvernul a decis să rezilieze unul din acordurile semnate cu Federația Rusă, ca urmare a cărui fapt «Casa Rusă» din Chișinău va fi închisă. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că instituția «nu reprezintă cultura rusă, ci agresiunea rusă».

La Kremlin a fost exprimat «regretul în legătură cu această decizie a Chișinăului», menționându-se că decizia «contravine intereselor populației republicii».

Decizia a fost criticată și de către socialiști. Ei consideră că ea nu are nicio legătură cu războiul din Ucraina” și reprezintă «un atac asupra parteneriatului cultural». PSRM intenționează să o conteste în instanță.


Situația din Găgăuzia: interviu NM

După vizita la Comrat a șefului SIS, Alexandru Musteață, președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Konstantinov, a vorbit despre necesitatea unui dialog cu Chișinăul. Merită să fie crezut? Se va schimba situația din Găgăuzia după alegerile ce urmează? Și de ce se vorbește atât de puțin găgăuza în autonomie? Despre toate acestea aflați din interviul cu fosta deputată a APG, Ecaterina Jekova, «De ce găgăuzii iubesc Rusia?».


Scandalul diplomelor de la medicină

În România, mai mulți medici care au depus acte pentru recunoașterea diplomelor Universității de Medicină «Nicolae Testemițanu» din Chișinău au ajuns în centrul unei anchete penale. Procurorii români consideră că aceștia nu au urmat rezidențiatul, deși au prezentat diplome universitare care confirmă finalizarea acestuia.

Ministrul Sănătății și fost rector al universității, Emil Ceban, a respins acuzațiilede «rezidențiat fictiv», subliniind că studiile tuturor studenților sunt strict monitorizate printr-un sistem digital.


Căsătoria și divorțul se vor scumpi

În Republica Moldova se vor scumpi anumite servicii ale Agenției Servicii Publice, inclusiv înregistrarea căsătoriei și a divorțului. Totuși, aceste proceduri vor putea fi efectuate mai ieftin în regim online. NM a explicat ce servicii se scumpesc, cu cât și din ce motive.


Dosarul Plahotniuc

Foști angajați ai companiilor asociate cu Vladimir Plahotniuc au depus mărturii în instanță. În materialul «Tranzacții de milioane către companiile lui Plahotniuc și rolul lui Candu», NM relatează declarațiile martorilor.


Pe scurt

O sumă de peste 1,2 milioane de lei deținută de bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare, ar putea fi confiscată, din cauza discrepanței dintre venituri și cheltuieli.

Ministrul Educației Dan Perciun, vorbind despre introducerea planificată a modelului de educație multilingvă în școli, a spus că «nu este vorba despre înlocuirea limbii, ci despre respectul față de diversitatea culturală a țării».

S-a constatat că doar o treime din populația Moldovei are accesla infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor, deși 70% dintre familii totuși își sortează gunoiul.


Salvarea Casei de Cultură din satul Bujor

În satul Bujor, raionul Hîncești, Casa de Cultură, altădată centrul vieții comunitare, acum este aproape distrusă. Directorul și locuitorii satului încearcă să o salveze, în ciuda lipsei fondurilor. Mai multe detalii urmăriți în reportajul video «Muzică printre ruine», realizat de NM.


Agenda zilei, 6 noiembrie:

  • 10:00 — Conferință de presă a fracțiunii PAS în Consiliul Municipal;
  • 11:00 — Ședința Consiliului Audiovizualului;
  • 16:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.

VIDEO PSRM, în judecată pentru Centrul Cultural rus/ Tarifele la gaz, revizuite/ Plahotniuc vine la ședință

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Munteanu: Euforia a durat puțin, trebuie să lucrăm și mai mult
— „O să supraviețuiesc”: Munteanu, despre salariul de 20 000 de lei
— A demarat procedura de închidere a Centrului Rus de Știință și Cultură
— Tariful la gaze ar putea fi modificat din ianuarie
— Guvernul extinde programul de burse pentru sportivi
— Guvernul, despre Lukoil: riscul lipsei de combustibil este inexistent
— Numiri la Guvern: Serviciul Vamal are un nou șef
— Cum s-au simțit miniștrii la prima ședință a noului Guvern?
— Dorin Damir și Octavian Orheianu, vizați de percheziții
— Cetățenie automată pentru copiii născuți în regiunea transnistreană
— Va veni Plahotniuc la următoarea ședință de judecată?
— Strada Industrială, cursă cu obstacole pentru șoferi

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

„Sper să primesc o hotărâre corectă”. Stamate după prima ședință de judecată cu PAS. Reacția formațiunii

Ex-deputata PAS, Olesea Stamate a participat astăzi la prima ședință a procesului pe care l-a intentat împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), contestând decizia de excludere din formațiune pe care o consideră ilegală. Ea a subliniat că absența reprezentanților PAS la instanță arată contradicția între acuzațiile partidului la adresa avocaților și propria lipsă de participare la proces. Stamate a adăugat că speră ca instanța să emită o hotărâre corectă, bazată strict pe lege.

„Nu a fost o surpriză pentru mine că reprezentantul PAS nici măcar nu s-a prezentat la ședința de judecată. Tot liderii PAS sunt cei care acuză avocații că folosesc diverse tertipuri pentru a tergiversa examinarea cauzelor, dar iată că tot ei sunt cei care nu se prezintă la procese. Sper ca la următoarea să avem și decizia instanței și să primesc o hotărâre corectă”, a declarat Stamate.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a PAS, Aurica Jardan, a precizat că orice membru a formațiunii care va încălca valorile formațiunii, va fi exclus.

„PAS va exclude din rândul său orice membru asupra căruia planează suspiciuni rezonabile de lipsă de integritate și încălcare a valorilor partidului, iar responsabilitatea pentru aceasta o are în fața electoratului, nu a justiției”, a spus reprezentanta formațiunii.

Amintim că Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în luna aprilie, în urma unor controverse legate de modificările legislative care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la detenție pe viață. Decizia a fost luată astăzi de Biroul Permanent Național al PAS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Opt deputați noi PAS în Parlament. Cine sunt și ce averi au declarat

Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de vacanța a opt mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuite Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și va propune Curții Constituționale validarea mandatelor candidaților supleanți. Printre noii aleși se numără foști funcționari, jurnaliști și profesioniști din administrație, cu venituri declarate pentru 2024 ce variază între 330 de mii și peste 2 milioane de lei. Dintre ei, 4 sunt milionari în lei moldovenești, potrivit declarațiilor de avere.


Este vorba despre:

  • Igor Talmazan, fost șef al Serviciului Vamal. Potrivit declarației de avere pentru 2024, acesta a ridicat venituri în valoare de peste 500 de mii de lei. Cele mai mari sume le-a câștigat ca secretar general al Parlamentului, ridicând peste 227 de mii de lei, și ca șef al Serviciului Vamal, obținând peste 272 de mii de lei. În declarația de avere nu sunt notate alte câștiguri din activități didactice, științifice sau de creație și nici achiziții noi de bunuri mobile sau imobile.
  • Angela Munteanu-Pojoga, jurnalistă de profesie a declarat o avere de peste 2 milioane 364 de lei. Cea mai mare parte a veniturilor provine dintr-o donație de 35.883 de dolari (aproximativ 717.000 de lei) de la o companie. Alte sume semnificative includ vânzarea unui apartament pentru 31.500 de dolari (circa 630.000 de lei), salariul ca deputată în Parlament, care depășește 227.000 de lei, și salariul de la ANTA, de 340.000 de lei. De asemenea, a primit compensații neimpozabile de la Parlament în valoare de 156.000 de lei și a vândut o motocicletă pentru aproximativ 130.000 de lei, etc.
  • Veronica Cupcea, primara satului Sărătenii Vechi din Criuleni, a raportat venituri totale de 330 de mii de lei. Aceasta a declarat un venit salarial de 230 de mii de lei de la Primăria Sărătenii Vechi și remitențe în valoare de 5 000 de euro din Germania pentru anul 2024.
  • Veronica Briceag, economistă de profesie, a raportat pentru anul 2024 venituri totale de aproximativ 694.281 de lei. Acestea provin din salarii, indemnizații și alocații pentru copil. Cele mai substanțiale venituri au fost obținute de la Parlamentul Republicii Moldova, incluzând salarii și indemnizații neimpozabile, însumând 234.280 de lei. Alte surse semnificative au fost vânzarea unui automobil, aducând 120.000 de lei, și o asociație de proprietari în condominium, cu 93.600 de lei. De asemenea, deputata a obținut venituri de 69.867 lei de la Ministerul Mediului și 12.000 lei de la CMC Chișinău, etc.
  • Liliana Grosu, psiholog de profesie, a declarat venituri totale de aproape un million 94 de de mii de lei în 2024. Sumele provin din salarii, onorarii, dobânzi și compensații pentru activitățile sale de serviciu. Cel mai mult a câștigat de la Parlamentul Republicii Moldova, unde a obținut, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de protocol, promovare și transport, 281 710 lei, la care se adaugă salariul în cadrul Parlamentului, de 229 753,06 lei. Alte venituri provin dintr-un salariu de la o bancă, de 223 297,69 lei, și de la Centrul de informare și documentare privind drepturile copilului, totalizând 181 276,84 lei, etc.
  • Alexandr Trubca, specialist în administrație publică, a declarat venituri totale de peste 2,19 milioane de lei în 2024, provenite din salarii, donații, vânzări, indemnizații și alocații pentru copii. Cele mai importante câștiguri au rezultat din donații și cumetrii, însumând 1.272.000 de lei (aproximativ 48.000 euro și 15.600 euro). De asemenea, din transport și compensații de la Parlament, a obținut 282.120 lei, și din salariul său de la Parlament, 232.654 lei. Alte surse de venit includ salariul de la Moldtelecom, care s-a ridicat la 11.162 lei, vânzarea unui automobil, din care a încasat 250.000 lei, plus dividende și vânzarea de acțiuni, totalizând 12.220 lei, etc.
  • Gheorghe Ichim, jurist de profesie, a declarat venituri totale de peste 1 milion de lei în 2024, provenite din salarii, indemnizații, vânzări, dobânzi și alocații. Mai mari venituri au fost obținute din Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv salariul – 228 378 lei, indemnizațiile pentru transport și cheltuieli de protocol și promovare – 262 000 lei, precum și compensarea pentru închirierea spațiului locativ – 120 000 lei. Alte venituri provin de la compania dentară unde este angajat, salariul fiind de 60 000 lei, din vânzarea autoturismului, care i-a adus 300 000 lei, dobânzile însumând 2 347 lei, ajutorul material de 20 000 lei, etc.
  • Valeriu Carțîn, primarul comunei Mașcauți și profesor în raionul Criuleni, a declarat venituri totale de 596.390 lei pentru anul 2024. Aceste sume provin din salariile primite și pensie. Veniturile din funcția de primar s-au ridicat la 253.617 lei, iar cele în calitate de profesor la Gimnaziul „Ion Sârbu” din Mașcauți au adus 202.513 lei, etc.

Șase dintre aceștia – Igor Talmazan, Angela Munteanu-Pojoga, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca și Gheorghe Ichim – au mai deținut mandate de deputat din partea PAS și în componența fostului Parlament.

Precizăm că mandatele acestor deputați devin vacante după ce Parlamentul a luat act, la 31 octombrie, de demisia mai multor deputați PAS. Cinci dintre aceștia au renunțat la funcție pentru a se alătura noului Cabinet condus de premierul Alexandru Munteanu: Vladimir Bolea, Mihail Popșoi, Dan Perciun, Ludmila Catlabuga și Emil Ceban.

De asemenea, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus mandatele după ce au anunțat retragerea din viața politică, iar Nicolae Popescu a renunțat la funcția de deputat pentru a prelua rolul de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Tot în cadrul aceleiași ședințe, CEC a acreditat 12 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX pentru monitorizarea alegerilor locale noi din 16 noiembrie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: