Directorul regional al Biroului Regional OMS pentru Europa Dr Hans Henri P. Kluge a explicat pe larg, într-o declarație de presă, situația privind pandemia COVID-19 din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Declarația a fost făcută în cadrul conferinței online de presă din 15 octombrie 2020, care a avut loc în Danemarca. NM a structurat informația sub formă de întrebări-răspunsuri. Declarația originală o puteți găsi AICI.
COVID-19 a devenit a 5-a cauză de deces în lume, iar weekendul trecut s-a înregistrat numărul-record de 120 000 de cazuri noi timp de 24 de ore. Înseamnă asta că ne-am întors la situația gravă de la mijlocul lui martie?
Nu. Datele sunt foarte alarmante: crește numărul de infectări, dar și a spitalizărilor. Nivelul deceselor a ajuns la 1000 de cazuri pe zi. Numărul de cazuri noi a trecut de 7 mln în Europa și s-a mărit cu 1 mln în doar 10 zile. Weekendul trecut, pe 9 și 10 octombrie, pentru prima oară s-a ajuns la 120 000 de infectări pe zi. Dar asta nu înseamnă că ne-am întors la situația de la mijlocul lui martie. În pofida faptului că numărul de cazuri este de 2-3 ori mai mare față de aprilie, numărul deceselor este de 5 ori mai mic.
A devenit virusul mai puternic față de începutul pandemiei?
Nu, virusul nu s-a schimbat. Nu a devenit nici mai slab, nici mai periculos. Creșterea numărului de infectări poate fi explicată din punct de vedere tehnic. Unul dintre motive este că se fac mai multe teste, în special în rândul tinerilor. Nivelul mai mic al deceselor poate fi explicat prin faptul că cele mai multe cazuri noi sunt depistate printre tineri, care sunt mai puțin expuși pericolului și suportă mai ușor boala. Datele arată că, în prezent, crește numărul de cazuri, dar scade numărul de decese. Dar situația se poate schimba brusc dacă boala va pătrunde din nou în rândul vârstnicilor, îndată ce oamenii de diferite vârste vor intra în contact intens în spațiile închise.
Care sunt prognozele OMS pentru perioada următoare?
Prognozele nu sunt optimiste. Potrivit estimărilor, relaxarea măsurilor de restricție vor duce la aceea că, în ianuarie 2021, numărul de decese timp de 24 de ore va fi de 4-5 ori mai mare față de aprilie. Dar măsuri simple, precum, de exemplu, utilizarea măștilor în mod constant (la nivel de 95%, în loc de 60%) și controlul al aglomerării oamenilor în locurile publice și în cele private va permite salvarea a până la 281 000 de vieți omenești din 53 de state din regiune, până la 1 februarie.
Ce am putea face pentru ca situația să se schimbe în bine?
Un scenariu mai optimist presupune măsuri mai stricte de control, dar nivelul infectării și al deceselor va rămâne oricum mai mare decât în primul val. Cu alte cuvinte, numărul infectărilor va fi mai mare și mai constant, dar nu va crește brusc, ceea ce ne va acorda mai mult timp pentru gestionarea situației. Aceste prognoze doar confirmă ceea ce am spus: pandemia nu își va schimba cursul, dar noi putem să influențăm felul cum va evolua.
Mai multe țări din Europa au anunțat măsuri de restricție mai dure. Cât de justificate sunt ele în prezent?
Este bine că s-au anunțat măsuri de restricție mai dure, ele sunt neapărat necesare în prezent. Sunt acțiuni bazate pe faptul că răspândirea infecției are loc în cadrul familiei, în spațiile închise și în comunitățile unde nu sunt respectate măsurile de protecție. În acest mod, avem nevoie de inițiative locale lipsite de compromis, care să prevadă măsuri personale de protecție și restricții privind adunările de amploare ale oamenilor. Măsurile sunt o reacție la situația creată și au menirea să prevină înrăutățirea ei. Cu alte cuvinte, restricțiile ne vor da ocazia să ne pregătim. Sunt necesare pentru a salva viețile omenești și să nu supunem riscului oamenii. Măsurile de restricție mai dure vor fi rezultatul nerespectării măsurilor în vigoare până atunci. Din acest motiv va fi mai bine dacă le vom respecta de pe acum, cînd sunt mai puțin dureroase, în loc să așteptăm să se agraveze, ceea cu ce mulți dintre noi ne-am confruntat primăvara.
Susține OMS Europa „închiderea țărilor” sau este împotriva inițiativei?
Sunt întrebat foarte des acest lucru. La întâlnirile cu presa spun mereu că pandemia pe care o observăm acum se deosebește de cea pe care am văzut-o ieri, iar asta se referă nu doar la dinamica infectărilor, dar și la resursele noastre pentru combaterea bolii. Respectiv, ceea ce numeam „închidere” acum șase luni – nu sunt nici pe departe acele măsuri pe care le vom adopta astăzi.
În martie închiderea a fost peste tot. A fost sistată viața în toate domeniile sociale, dar și în cele economice: întreprinderi închise, s-a oprit viața socială, nu lucrau școlile, oamenii nu se puteau deplasa, frontierele au fost închise. În martie a fost o măsură inevitabilă, pentru că am fost luați prin surprindere. Astăzi, prin „închidere” ne referim deja la altceva. Asta înseamnă intesificarea treptată a măsurilor de restricție, cu un termen concret de acțiune. Măsurile pe care le întreprindem acum atât individuale, cât și la nivel de societate, sunt necesare pentru minimizarea daunelor pentru sănătatea, economia și societatea noastră.
Potrivit celui mai recent bilanț, la nivel mondial, peste 39,2 mln de oameni s-au infectat cu COVID-19, iar 1,1 mln au murit. În Europa, numărul infectărilor la nivel oficial este de peste 6,6 mln, iar al deceselor de 236 de mii.
