parlament.md

Informații confidențiale din dosare, scurse în presă. Explicația șefului CNA pentru Parlament

Șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) Iulian Rusu a vorbit, la Parlament, cum au loc scurgerile de informații din dosare în presă. Totodată, el a spus că în cadrul CNA sunt aplicate mai multe măsuri pentru combaterea fenomenului. Printre acestea sunt: reducerea numărului de persoane care cunosc o anumită cauză, monitorizarea calculatoarelor tuturor angajaților CNA, dar și evidența intrărilor și ieșirilor din instituție. 

Rusu a fost întrebat de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate cum luptă CNA cu scurgerile de informații în presă și dacă a desfășurat investigații pe scurgerile care au avut loc până acum.

CNA-ul de regulă spune că scurgerile, în presă mă refer – mai mult, sunt de la Procuratură, Procuratura spune că de la CNA, până la urmă judecătorul de instrucție e de vină. Pe acele scurgeri de informații care au avut loc până acum, ați desfășurat investigații? Cine scurge aceste informații?”, a întrebat Stamate.

Rusu a spus că CNA a pus și încă mai continuă să pună în aplicare soluții în lupta cu scurgerile de informații.

Totodată, el a vorbit cum au loc scurgerile și de unde provin.

Informațiile pot fi scurse chiar de către persoanele care aduc aceste informații prin surse anonime. Aceasta este posibil pentru ca cineva să dorească să se victimizeze. Noi nu avem cum să cunoaștem dacă există un astfel de scop din partea persoanei care scrie un denunț anonim. A doua situație este când informațiile sunt scurse de o autoritate, diferită de către CNA, care aduce informațiile date în atenția noastră și care descrie în mai multe detalii circumstanțele. Nu este neapărat să fie interesul persoanei din altă autoritate, un alt angajat – ofițer sau agent public, dar discuțiile. Oamenii vorbesc între ei, unii încearcă să arate că sunt mai importanți decât alții. Iar aceste date foarte repede se scurg și ulterior ajung unde ajung”, a comunicat Rusu.

Prin urmare, el a spus ce a făcut în interiorul CNA pentru a diminua fenomenul scurgerilor de date.

În primul rând cercul de persoane care cunosc cauza concretă, el este diminuat la maximum. Numărul lor este numărat pe degetele de la o singură mână. În al doilea rând, toate calculatoarele, toate dispozitivele care sunt în cadrul CNA sunt monitorizate și acum se dezvoltă un soft mai avansat – cum și în ce condiții sunt accesate anumite informații, pentru ca să putem să stabilim legăturile. Deja există de foarte multă vreme evidența intrărilor și ieșirilor persoanelor din cadrul CNA, precum și camerele de supraveghere pe interior și exterior care arată cine și când se mișcă și cum se mișcă”, a precizat Rusu.

În același timp, el a spus că „este important să se lupte cu scurgerile de informații și la nivel de procuratură”.

De menționat că pe 12 mai, la Parlament, Iulian Rusu prezintă un raport de activitate al instituției pe care o conduce, pentru anul 2022.

***

În septembrie 2022, șefa statului Maia Sandu declara că Procuratura a inițiat dosare penale pentru tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de scurgerile de informații din cadrul unor anchete. Informația a fost comunicată de președinta țării, după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

Printre cele mai recente scurgeri de informații se numără cele din timpul perchezițiilor în care erau vizați ex-președintele țării Igor Dodon și cumnatul său Petru Merineanu. Mai multe portaluri au publicat fotografii cu obiecte de lux, bancnote și o recipisă care demonstrează că Galina Dodon a plătit anul trecut 25.000 de euro pentru utilajele mobilierului de la bucătărie, asta cu toate că perchezițiile nici măcar nu erau finalizate.

Atunci, șefa interimară a Procuraturii Anticorupție Elena Cazacov susținea că scurgerile în presă din timpul perchezițiilor la domiciliul ex-președintelui țării Igor Dodon nu au fost făcute de către membrii grupului de urmărire penală și amintea că la fața locului erau prezenți și avocații celor vizați.

În cadrul primului său discurs în calitate de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a confirmat că există un singur dosar penal pe subeictul scrugerilor de informații, însă a refuzat să ofere alte detalii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: