parlament.md

Informații confidențiale din dosare, scurse în presă. Explicația șefului CNA pentru Parlament

Șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) Iulian Rusu a vorbit, la Parlament, cum au loc scurgerile de informații din dosare în presă. Totodată, el a spus că în cadrul CNA sunt aplicate mai multe măsuri pentru combaterea fenomenului. Printre acestea sunt: reducerea numărului de persoane care cunosc o anumită cauză, monitorizarea calculatoarelor tuturor angajaților CNA, dar și evidența intrărilor și ieșirilor din instituție. 

Rusu a fost întrebat de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate cum luptă CNA cu scurgerile de informații în presă și dacă a desfășurat investigații pe scurgerile care au avut loc până acum.

„CNA-ul de regulă spune că scurgerile, în presă mă refer – mai mult, sunt de la Procuratură, Procuratura spune că de la CNA, până la urmă judecătorul de instrucție e de vină. Pe acele scurgeri de informații care au avut loc până acum, ați desfășurat investigații? Cine scurge aceste informații?”, a întrebat Stamate.

Rusu a spus că CNA a pus și încă mai continuă să pună în aplicare soluții în lupta cu scurgerile de informații.

Totodată, el a vorbit cum au loc scurgerile și de unde provin.

„Informațiile pot fi scurse chiar de către persoanele care aduc aceste informații prin surse anonime. Aceasta este posibil pentru ca cineva să dorească să se victimizeze. Noi nu avem cum să cunoaștem dacă există un astfel de scop din partea persoanei care scrie un denunț anonim. A doua situație este când informațiile sunt scurse de o autoritate, diferită de către CNA, care aduce informațiile date în atenția noastră și care descrie în mai multe detalii circumstanțele. Nu este neapărat să fie interesul persoanei din altă autoritate, un alt angajat – ofițer sau agent public, dar discuțiile. Oamenii vorbesc între ei, unii încearcă să arate că sunt mai importanți decât alții. Iar aceste date foarte repede se scurg și ulterior ajung unde ajung”, a comunicat Rusu.

Prin urmare, el a spus ce a făcut în interiorul CNA pentru a diminua fenomenul scurgerilor de date.

„În primul rând cercul de persoane care cunosc cauza concretă, el este diminuat la maximum. Numărul lor este numărat pe degetele de la o singură mână. În al doilea rând, toate calculatoarele, toate dispozitivele care sunt în cadrul CNA sunt monitorizate și acum se dezvoltă un soft mai avansat – cum și în ce condiții sunt accesate anumite informații, pentru ca să putem să stabilim legăturile. Deja există de foarte multă vreme evidența intrărilor și ieșirilor persoanelor din cadrul CNA, precum și camerele de supraveghere pe interior și exterior care arată cine și când se mișcă și cum se mișcă”, a precizat Rusu.

În același timp, el a spus că „este important să se lupte cu scurgerile de informații și la nivel de procuratură”.

De menționat că pe 12 mai, la Parlament, Iulian Rusu prezintă un raport de activitate al instituției pe care o conduce, pentru anul 2022.

***

În septembrie 2022, șefa statului Maia Sandu declara că Procuratura a inițiat dosare penale pentru tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de scurgerile de informații din cadrul unor anchete. Informația a fost comunicată de președinta țării, după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

Printre cele mai recente scurgeri de informații se numără cele din timpul perchezițiilor în care erau vizați ex-președintele țării Igor Dodon și cumnatul său Petru Merineanu. Mai multe portaluri au publicat fotografii cu obiecte de lux, bancnote și o recipisă care demonstrează că Galina Dodon a plătit anul trecut 25.000 de euro pentru utilajele mobilierului de la bucătărie, asta cu toate că perchezițiile nici măcar nu erau finalizate.

Atunci, șefa interimară a Procuraturii Anticorupție Elena Cazacov susținea că scurgerile în presă din timpul perchezițiilor la domiciliul ex-președintelui țării Igor Dodon nu au fost făcute de către membrii grupului de urmărire penală și amintea că la fața locului erau prezenți și avocații celor vizați.

În cadrul primului său discurs în calitate de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a confirmat că există un singur dosar penal pe subeictul scrugerilor de informații, însă a refuzat să ofere alte detalii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: