Viață

Informații confidențiale din dosare, scurse în presă. Explicația șefului CNA pentru Parlament

Mihaela Conovali
| 12 mai, 2023
12:28

Șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) Iulian Rusu a vorbit, la Parlament, cum au loc scurgerile de informații din dosare în presă. Totodată, el a spus că în cadrul CNA sunt aplicate mai multe măsuri pentru combaterea fenomenului. Printre acestea sunt: reducerea numărului de persoane care cunosc o anumită cauză, monitorizarea calculatoarelor tuturor angajaților CNA, dar și evidența intrărilor și ieșirilor din instituție.

Rusu a fost întrebat de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate cum luptă CNA cu scurgerile de informații în presă și dacă a desfășurat investigații pe scurgerile care au avut loc până acum.

„CNA-ul de regulă spune că scurgerile, în presă mă refer – mai mult, sunt de la Procuratură, Procuratura spune că de la CNA, până la urmă judecătorul de instrucție e de vină. Pe acele scurgeri de informații care au avut loc până acum, ați desfășurat investigații? Cine scurge aceste informații?”, a întrebat Stamate.

Rusu a spus că CNA a pus și încă mai continuă să pună în aplicare soluții în lupta cu scurgerile de informații.

Totodată, el a vorbit cum au loc scurgerile și de unde provin.

„Informațiile pot fi scurse chiar de către persoanele care aduc aceste informații prin surse anonime. Aceasta este posibil pentru ca cineva să dorească să se victimizeze. Noi nu avem cum să cunoaștem dacă există un astfel de scop din partea persoanei care scrie un denunț anonim. A doua situație este când informațiile sunt scurse de o autoritate, diferită de către CNA, care aduce informațiile date în atenția noastră și care descrie în mai multe detalii circumstanțele. Nu este neapărat să fie interesul persoanei din altă autoritate, un alt angajat – ofițer sau agent public, dar discuțiile. Oamenii vorbesc între ei, unii încearcă să arate că sunt mai importanți decât alții. Iar aceste date foarte repede se scurg și ulterior ajung unde ajung”, a comunicat Rusu.

Prin urmare, el a spus ce a făcut în interiorul CNA pentru a diminua fenomenul scurgerilor de date.

„În primul rând cercul de persoane care cunosc cauza concretă, el este diminuat la maximum. Numărul lor este numărat pe degetele de la o singură mână. În al doilea rând, toate calculatoarele, toate dispozitivele care sunt în cadrul CNA sunt monitorizate și acum se dezvoltă un soft mai avansat – cum și în ce condiții sunt accesate anumite informații, pentru ca să putem să stabilim legăturile. Deja există de foarte multă vreme evidența intrărilor și ieșirilor persoanelor din cadrul CNA, precum și camerele de supraveghere pe interior și exterior care arată cine și când se mișcă și cum se mișcă”, a precizat Rusu.

În același timp, el a spus că „este important să se lupte cu scurgerile de informații și la nivel de procuratură”.

De menționat că pe 12 mai, la Parlament, Iulian Rusu prezintă un raport de activitate al instituției pe care o conduce, pentru anul 2022.

***

În septembrie 2022, șefa statului Maia Sandu declara că Procuratura a inițiat dosare penale pentru tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de scurgerile de informații din cadrul unor anchete. Informația a fost comunicată de președinta țării, după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

Printre cele mai recente scurgeri de informații se numără cele din timpul perchezițiilor în care erau vizați ex-președintele țării Igor Dodon și cumnatul său Petru Merineanu. Mai multe portaluri au publicat fotografii cu obiecte de lux, bancnote și o recipisă care demonstrează că Galina Dodon a plătit anul trecut 25.000 de euro pentru utilajele mobilierului de la bucătărie, asta cu toate că perchezițiile nici măcar nu erau finalizate.

Atunci, șefa interimară a Procuraturii Anticorupție Elena Cazacov susținea că scurgerile în presă din timpul perchezițiilor la domiciliul ex-președintelui țării Igor Dodon nu au fost făcute de către membrii grupului de urmărire penală și amintea că la fața locului erau prezenți și avocații celor vizați.

În cadrul primului său discurs în calitate de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a confirmat că există un singur dosar penal pe subeictul scrugerilor de informații, însă a refuzat să ofere alte detalii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

CNA, iulian rusu, scurgeri de informații, top

Știri similare

Bani

Lumina s-ar putea scumpi cu aproape 31% în nordul țării. Ce tarif cere FEE Nord, din 1 noiembrie⚡️⚡️⚡️

Transnistria

Transnistria, condusă de la distanță? Cum ar putea profita Tiraspolul de interdicția de cinci ani anunțată pentru Krasnoselski (ANALIZĂ)

Politică

Igor Dodon, Vasile Tofan, Emilian Crețu sau Nata Albot? Cum ar vota moldovenii într-o cursă prezidențială fără Maia Sandu – sondaj

Mihaela Conovali
| 11 noiembrie, 2026
13:31

În condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă, liderul PSRM, Igor Dodon, ar acumula cele mai multe voturi în rândul politicienilor dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat pe 11 noiembrie de compania sociologică IMAS. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, peste 30% dintre respondenți nu știu pe cine ar vota sau nu au dorit să răspundă. Respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua în considerare să voteze pentru anumite persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte, printre care actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, în condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă.

Astfel, potrivit rezultatelor prezentate, pe primul loc s-ar situa liderul și deputatul PSRM, Igor Dodon, cu 17,7%. Pe locul al doilea s-ar afla premierul Vasile Tofan, cu 10,5%, iar pe locul al treilea – liderul și deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 8,8%. Aceștia sunt urmați de deputatul și liderul PDCM, Ion Chicu (5,5%), deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (4,6%), primarul și liderul MAN, Ion Ceban (4,5%), lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah (2,9%), deputatul și liderul „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev (2,5%), lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună (2,4%), deputata și lidera PCRM, Diana Caraman (1,7%), și liderul PNM, Dragoș Galbur (0,7%).

Pentru un alt candidat ar vota 7,5% dintre respondenți. Nu au știut sau nu au dorit să răspundă 30,7%.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua lua în considerare votarea următoarelor persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte al țării: premierul Vasile Tofan, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fostul premier Ion Sturza, actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.

Pentru opțiunile „Cu siguranță aș lua în considerare” și „Probabil aș lua în considerare”, Vasile Tofan a acumulat în total 22%. Acesta este urmat de Alexandru Tănase, cu 16%, Ion Sturza, cu 11%, Emilian Crețu, cu 10%, și Nata Albot, cu 7%.

Pentru opțiunile „Probabil nu aș lua în considerare” și „Cu siguranță nu aș lua în considerare”, Emilian Crețu a acumulat în total 65%, Vasile Tofan și Ion Sturza – câte 57%, Nata Albot – 55%, iar Alexandru Tănase – 48%.

Nu au știut sau nu au dorit să răspundă în cazul lui Alexandru Tănase – 36% dintre respondenți, al lui Ion Sturza – 32%, al Natei Albot – 38%, al lui Emilian Crețu – 25% și al lui Vasile Tofan – 21%.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat în perioada 19 octombrie-9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, în 86 de localități ale Republicii Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.

***

Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.