Facebook

Internetu’ a grăit până a dat-o în bară. Elena Pahomova i-a acuzat pe Albot, Bolocan și TV8 de hărțuire

Prezentatoarea „NTV-Moldova” Elena Pahomova intenționează să se adreseze către Consiliul Audiovizualului cu o plângere împotriva postului de televiziune TV8 și a prezentatorilor emisiunii „Internetu’ Grăiește” Nata Albot și Andrei Bolocan. Ea îi acuză de hărțuire. Bloggerii au ridiculizat una dintre postările acesteia de pe Facebook și au îndemnat internauții să-i scrie în mesaje private tot ce cred despre „deducția ei schizofrenică”.

„Deducția” și „bullying”?

Prezentatoarea postului de televiziune „NTV-Moldova” Elena Pahomova a acuzat TV8 și prezentatorii emisiunii „Internetu’ Grăiește”, difuzată de acest post tv, Nata Albot și Andrei Bolocan (emisiunea este difuzată și pe Facebook, și pe Youtube). Pahomova intenționează să se adreseze către Consiliul Audiovizualului, Procuratura Generală și Consiliul pentru Asigurarea Egalității, cu plângere de hărțuire din partea vloggerilor.

Menționăm că săptămâna trecută, Albot și Bolocan au discutat în emisiunea lor, timp de șase minute, despre Pahomova și o postare de-a acesteia de pe Facebook, dedicată „părului” Domnicăi Manole, președintele Curții Constituționale. Prezentatoarea afirma că, judecând după rădăcinile vopsite ale părului, aceasta a fost recent într-un salon de înfrumusețare clandestin.

Autorii „Internetu’ Grăiește” au făcut glume sarcastice despre postarea lui Pahomova, despre locurile în care ea a activat ș.a.
În cadrul aceleiași emisiuni, Nata Albot a îndemnat telespectatorii să-i scrie lui Pahomova mesaje private. „Vă propunem s-o găsiți pe Elena Pahomova pe Facebook și să-i scrieți personal tot ce credeți despre deducția sa schizofrenică. Dați-i în obraz, spuneți-i că acesta nu este un comportament demn de un jurnalist. Și nu contează pentru cine ea lucrează. Important e să-și păstreze imparțialitatea, să respecte Codul deontologic, să aibă grijă de ceea ce scrie și cum scrie și din care colț mohorât al creierului provine această deducție”, susținea Albot.

Elena Pahomova a comunicat pentru NM că după această emisiune, a început să primească pe Facebook „zeci” de mesaje private. „Nata Albot a prezentat demonstrativ: iată profilul ei – intrați acolo. Aceasta se numește bullying”, a spus Pahomova pentru NM.
În opinia sa, unii oameni pot interpreta astfel de mesaje ca îndemn la violență. „Am avut situații similare și mai devreme, [s-a ajuns și până la aceea] că oamenii stăteau la ușa mea”, a menționat jurnalista.

Ea a publicat pe pagina sa de Facebook câteva screenshot-uri cu astfel de mesaje.

Jurnalista a menționat și faptul că în cadrul emisiunii, autorii au prezentat și profilul ei de Facebook, și fotografiile copiilor săi. „Conform legii, posturile tv trebuie să blureze fețele copiilor, chiar dacă acestea sunt imagini în grupuri de copii”, a menționat Pahomova.

La momentul publicării acestui articol, Albot și Bolocan nu au răspuns la mesajul NM transmis pe Facebook. Pe pagina lor Lumina de pe Facebook, ei au scris doar o postare ironică. „Mai în scurt, e bine sau e rău că s-a supărat angajata „NTV-Moldova”, care se consideră jurnalistă?”, se spune în postare.

Prezentatoarea tv Natalia Morari, președintele Asociației Obștești „Media-Alternativa” (fondatoarea TV8), a comunicat pentru NM că postul de televiziune consideră că situația este un conflict dintre autorii emisiunii „Internetu Grăiește” și Elena Pahomova. „Dacă se va ajunge până la aceea că Elena Pahomova va avea nevoie de dreptul la replică, noi îi vom oferi acest drept. Noi respectăm legea întotdeauna”, a spus Morari.

Ea a adăugat că TV8 este o platformă liberă pe care diferiți producători își plasează conținutul și postul de televiziune nu-l redactează. „Noi nu intervenim în proiectele de autor. Colaborăm cu mulți producători. Primim conținut de la Europa Liberă, Ziarul de Gardă – ei sunt producătorii acestui conținut”, a subliniat jurnalista.

Totodată, ea și-a exprimat regretul în legătură cu mesajele care vin pe adresa Elenei Pahomova. „Noi nu purtăm răspundere pentru starea psihică a persoanei care scrie mesaje. Acești oameni trebuie dați în judecată. Eu condamn categoric asemenea mesaje, am trecut personal prin așa ceva de nenumărate ori. Știu cât este de greu”, a menționat Morari.

„În afara cadrului jurnalismului”?

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, a menționat pentru NM că acest conflict „are două părți ale medalionului”. În opinia sa, Elena Pahomova nu este jurnalistă, „pentru că activează în structurile de propagandă („NTV-Moldova” aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță. – NM). Ea face parte din componența [consiliului] persoanelor apropiate președintelui. Declarațiile sale publice ar trebui să fie examinate nu doar ca jurnalism, dar și ca activism civic”, a menționat Macovei.

În opinia sa, nici conținutul produs de Albot și Bolocan nu este jurnalism. „Cred că problema este în afara cadrului jurnalismului. Îndemnurile la etica jurnalistică trebuie să fie examinate dintr-un alt punct de vedere – al activismului civic”, a subliniat el.
Potrivit afirmațiilor expertului, în esență, conflictul a divizat jurnaliștii în două tabere: vorbitori de limba rusă și cei de limba română, care susțin o parte sau alta. Macovei a menționat că Pahomova a lucrat la televiziunea publică din Transnistria și a realizat filme istorice despre istoria românilor. „Dacă te bagi în asemenea subiecte, pregătește-te să fii criticat”, a concluzionat Macovei.

Inna Șupac, directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice (IPIS), consideră că Bolocan și Albot „au depășit limita după care se poate deja constata bullying asupra unui coleg de breaslă”. „Însă îndemnul către simpatizanții lor „să-i dea în obraz” poate fi interpretat în mod diferit, mai ales de către partea mult mai agresivă a societății, care poate fi observată și pe flancul drept, și pe cel stâng. Cu atât mai mult, nu este permisă afișarea pe ecran a fotografiilor copiilor (sunt o sumedenie de modalități de a retușa o parte a ecranului)”, a scris Șupac pe pagina sa de Facebook.

Aneta Gonța, expertă media, a comunicat pentru NM că emisiunea „Internetu′ Grăiește” este una umoristică, în care prezentatorii își permit o ușoară ironie la adresa politicienilor și a persoanelor publice. „În acest caz, autorii au mers prea departe în ce o privește pe Elena Pahomova și criticile acesteia la adresa aspectului personal al Domnicăi Manole. Ei au criticat-o ca persoană și nu ca jurnalistă. […] Îndemnul de a-i scrie mesaje private, bineînțeles, numai nu pozitive, depășește nu numai normele bunului simț, dar și legea cu privire la libertatea exprimării, și Codul deontologic al jurnalistului”, a menționat Gonța.

Ea a mai adăugat că expresia „deducții schizofrenice” este o insultă la adresa persoanei despre care se discută. „Este regretabil și faptul că autorii au demonstrat pagina de Facebook a jurnalistei, pentru a putea fi mai ușor identificată, și au făcut aluzii ofensatoare la problemele ei de vedere”, consideră experta.

Pe de altă parte, ea a indicat la afirmațiile de pe Facebook ale Elenei Pahomova despre faptul că a fost criticată inclusiv pentru că este jurnalistă vorbitoare de limba rusă. În opinia lui Gonța, nu este așa. „Cei doi prezentatori au criticat și alți jurnaliști, vorbitori de limba română. Nu cred că este productivă interpretarea în acest mod a problemei”, a concluzionat Gonța.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Episcopia de Ungheni și Nisporeni

Noi detalii în cazul copiilor baricadați în biserica din Dereneu de 2 săptămâni: judecătorii au refuzat să emită ordonanță de protecție

Procurorii au cerut aplicarea măsurilor de protecție și eliberarea ordonanței de protecție în raport cu cei trei copii din biserica din Dereneu. S-a întâmplat după ce au fost sesizați de structura teritorială de asistență socială. Judecătorii au respins cererea procurorilor ca fiind neîntemeiată. Informația a fost comunicată pentru NM de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit ministerului, pe 7 februarie, reprezentanții autorității tutelare „au efectuat o nouă vizită pentru verificarea situației copiilor” și au discutat și cu părinții acestora. Copiii „nu se duc la școală, nu se duc nicăieri”, a recunoscut pentru NM secretarul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni a Mitropoliei Moldovei.

Întrebați de NM dacă asistența socială a intervenit în legătură cu cei trei copii, reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale au declarat că „au fost întreprinse mai multe acțiuni” după ce, pe 2 februarie, Structura teritorială de asistență socială Călărași a fost sesizată „cu privire la suspectarea de violență, neglijare, exploatare și trafic în raport cu trei copii din localitatea Dereneu”.

„Autoritatea tutelară teritorială, întru asigurarea interesului superior al copiilor, a sesizat imediat autoritatea tutelară locală pentru examinarea circumstanțelor. (…) Autoritatea tutelară locală a dispus convocarea imediată a echipei muldisciplinare pentru examinarea circumstanțelor în care se află copiii”, a declarat Ministerul.

Structura teritorială de asistență socială a sesizat procuratura și poliția

De asemenea, potrivit Ministerului, „Structura teritorială de asistență socială Călărași a sesizat imediat Procuratura raională Strășeni, Oficiul Călărași și Inspectoratul de Poliție Călărași, în vederea examinării de urgență a situației și dispunerii măsurilor legale necesare pentru protejarea drepturilor și siguranței copiilor”.

„Accentuăm că, pe marginea cazului vizat, Judecătoria Strășeni, cu sediul în Călărași, a respins cererea Procuraturii Strășeni, sediul Călărași, ca fiind neîntemeiată în ceia ce privește aplicarea măsurilor de protecție și eliberării ordonanței de protecție a victimelor violenței în familie”, a declarat Ministerul.

Structura teritorială de asistență socială s-a adresat mitropoliilor

Totodată, Structura teritorială de asistență socială Călărași „a înaintat o adresare Mitropoliei Basarabiei și Mitropoliei Moldovei prin care a solicitat emiterea unei clarificări oficiale privind situația semnalată, precum și dispunerea de măsuri concrete și corespunzătoare, în vederea prevenirii oricăror acțiuni sau circumstanțe ce ar putea prejudicia drepturile și siguranța copiilor”.

Copiii au comunicat cu reprezentanții autorității tutelare teritoriale

Întrebați dacă copiii se află în prezent sub monitorizarea autorităților sau beneficiază de sprijin din partea statului, reprezentanții Ministerului au declarat că „autoritățile implicate continuă monitorizarea situației și întreprind toate măsurile necesare pentru protejarea drepturilor și siguranței copiilor”.

„La data de 7 februarie 2026, reprezentanții autorității tutelare teritoriale, împreună cu reprezentanții autorității tutelare locale, au efectuat o nouă vizită pentru verificarea situației copiilor. În cadrul acestei vizite, copiii au comunicat cu reprezentanții autorității tutelare teritoriale. Accentuăm că, reprezentanții legali ai copiilor nu au împiedicat contactul dintre copii și reprezentanții autorității tutelare. De asemenea, în cadrul vizitei părinții au fost informați de către reprezentanții autorității tutelare teritoriale despre măsurile necesare pentru siguranța copiilor și au fost de acord asupra modalităților de comunicare zilnică, fie verbal, telefonic sau prin alte mijloace”, a declarat Ministerul.

Conform Ministerului, „la data de 8 februarie 2026, Structura teritorială de asistență socială Călărași a solicitat repetat Inspectoratului de Poliției Călărași să dispună măsurile necesare și imediate pentru a facilita accesul autorității tutelare teritoriale sau locale în incinta bisericii”. Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cazul „rămâne în continuare în vizorul autorității tutelare locale și teritoriale”.

Mitropolia Moldovei, despre situația de la Dereneu

Secretarul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni a Mitropoliei Moldovei, Vadim Corostinschi, a declarat pentru NM că „la moment, în Dereneu, toată lumea se roagă”. „Înaltpreasfinţitul Petru, împreună cu cei care sunt în biserică, fac slujba dumnezeiască a liturghiei. Preoți, călugări, mereni, stau afară și se roagă”, a declarat secretarul. El a adăugat că „poliția nu permite la nimeni să intre în biserică”, însă cei din interior „au acces să iasă”.

Întrebat care este situația celor trei copii ai preotului Mitropoliei Moldovei, Vadim Corostinschi a declarat: „Noi, când am intrat ieri în biserică, cei trei copii au fost foarte bucuroși, că a venit înaltpreasfinţitul, au venit preoți, au venit creștinii și au crezut și ei că s-au finisat problemele. (…) Dar, atunci când am încercat să ieșim din biserică, poliția nu a permis să ieșim. Pe urmă s-au început îmbrâncelile din partea polițiștilor. (…) Spre final, deja permiteau să ieșim, dar să nu închidem ușa la biserică. După ora undeva 11 jumătate iarăși au făcut cordon și nu permiteau să intre nimeni în biserică. (…) Acum, polițiștii sunt la fața locului și nu ne dau voie să intrăm la slujbă”.

Copiii se află în biserică de aproximativ două săptămâni

Potrivit secretarului Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, copiii se află în biserică de aproximativ două săptămâni. „Ei sunt în biserică împreună cu familia și nu se duc la școală, nu se duc nicăieri. Au caietele aici, cărțile aici, fac lecțiile, încearcă să meargă cu materialul înainte. (…). Pe cont propriu”, a adăugat Vadim Corostinschi.

Reprezentantul Mitropoliei Moldovei a spus că „tot amalgamul acesta de probleme este anume din pricina celor de la Mitropolia Basarabiei”. „Aici pe teritoriul bisericii, la Dereneu, sunt două biserici: una este cea veche în care slujește Mitropolia Moldovei și alături este una mai nouă – cea care slujesc din 2018 Mitropolia Basarabiei. Deci, ambele mitropolii au acces la rugăciune, dar cei de la Mitropolia Basarabiei deja au vrut ca să preia și a doua biserică de pe teritoriu”, a adăugat el.

***

Scandalul își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica și a calificat situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a acuzat politicienii că ar exploata politic acest scandal, fără a da, însă, nume. Jardan a precizat că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

În seara zilei de 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.

Mitropolia Basarabiei a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu. Reprezentanții Mitropoliei au calificat escaladările din seara zilei de 10 februarie drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: