Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

P.
| 16 martie, 2021
09:16

Bani

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova — Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova?

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15% și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață: În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019–2020 a format un deficit de locuințe noi.

În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț?

Vlad Musteață: Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare?

Vlad Musteață: În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental «Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuințe (sau cu 24,0%) mai puțin față de ianuarie-septembrie 2019. Suprafața totală a locuințelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019

Sursa: bani.md

Proimobil

Știri similare

Justiție

Dorin Damir, finul de cununie al lui Plahotniuc, achitat de Curtea de Apel în dosarul de șantaj

Promo

Reparații individuale direct de la compania de construcții

Politică

Igor Grosu a fost reales președinte al PAS

Ana-Maria Dolghii
| 14 iunie, 2026
15:39

Igor Grosu a fost reales președintele al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Congresul formațiunii, reunit duminică, 14 iunie, l-a confirmat pentru un nou mandat.

Congresul PAS se desfășoară la Palatul Republicii.

Circa 1 000 de membri de partid cu drept de vot, delegați de organizațiile teritoriale și organizațiile afiliate, participă la eveniment. La eveniment sunt prezenți și mai mulți invitați, printre care prim-ministrul Alexandru Munteanu, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, prim-vicepreședintele Parlamentului Greciei, Giannis Plakiotakis, vicepreședintele Parlamentului European, Siegfried Mureșan.

Președinta Maia Sandu, care este fondatoarea PAS și a participat frecvent la evenimentele formațiunile în ultimii ani, nu este prezentă la congres. Totuși, ea a transmis un mesaj video.

„Când împreună cu alți colegi am fondat Partidul Acțiune și Solidaritate, echipa încăpea într-un birou. Acum sala este neîncăpătoare. Însă puterea voastră nu stă atât în numărul mare, cât în unitate și angajament față de aceleași valori comune. Sunt mândră de ce am reușit împreună și sunt recunoscătoare tuturor celor care au contribuit la eliberarea țării de corupți, scoaterea Republicii Moldova din izolare și punerea pe un drum corect, de partea bună a istoriei. Am rezistat în ciuda dificultăților, am muncit mult. Am comis și greșeli, dar niciodată nu am deviat de la principiile fundamentale: interesul național deasupra intereselor proprii, curaj, respect pentru oameni, toleranță zero față de lipsa de integritate și prioritizarea în orice activitate a corectitudinii și onestității. (…) Vă doresc să celebrați bucuria reușitelor trecute, dar și să purtați mereu pe umeri responsabilitatea viitorului”, a declarat Maia Sandu.

În cadrul congresului, Igor Grosu a fost reales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind susținut de 925 de membri. Alți 27 de membri au votat împotrivă. Grosu a fost singurul candidat la funcția de lider al formațiunii.

igor grosu, PAS, top

Știri similare

Externe

România: două avioane de luptă au fost ridicate de la sol pe fondul unui atac rusesc în Ucraina, în apropierea frontierei

Ana-Maria Dolghii
| 14 iunie, 2026
15:24

Autoritățile din România au emis o avertizare RO-Alert pentru locuitorii din județul Tulcea, în noaptea de 13 spre 14 iunie, pe fondul unui nou atac cu drone lansat de Rusia asupra unor obiective din Ucraina aflate în apropierea frontierei române. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au fost ridicate de la sol pentru supravegherea situației.

Ministerul Apărării Naționale de la București a anunțat că, noaptea trecută, forțele ruse au atacat cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea graniței cu România. Potrivit instituției, un grup de ținte aeriene a fost detectat la aproximativ 12 kilometri est de localitatea ucraineană Vâlcove, transmite euronews.ro.

În urma evaluării situației, autoritățile române au transmis la ora 00:02 un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea. Alerta a rămas în vigoare până la ora 01:11.

Totodată, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în misiune de Poliție Aeriană NATO și dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 00:10 pentru monitorizarea spațiului aerian din zona de frontieră. Acestea au revenit la bază la ora 01:44.

Ministerul Apărării a precizat că nu au fost semnalate încălcări ale spațiului aerian românesc și nici impacturi la sol provocate de vehicule aeriene.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea a informat că avertizarea a fost emisă din cauza riscului potențial de cădere a unor obiecte din spațiul aerian.

„În urmă cu scurt timp a fost emis un mesaj RO-Alert de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru zona de nord a județului prin care locuitorii sunt informați despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”, au transmis autoritățile.

Astfel de avertizări au devenit mai frecvente în regiunile românești aflate în apropierea frontierei cu Ucraina. Potrivit datelor prezentate anterior de Ministerul Apărării de la București, de la începutul războiului au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României în 47 de situații, dintre care 12 au fost înregistrate doar în acest an.

românia, top

Știri similare

Externe

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Ana-Maria Dolghii
| 14 iunie, 2026
14:11

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

„Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Știri similare

Război în Ucraina

O fabrică chimică și un depozit de petrol din Rusia au luat foc, în urma unor atacuri (VIDEO)

Ana-Maria Dolghii
| 14 iunie, 2026
12:33

Ucraina a lansat un atac aerian masiv teritoriul Federației Ruse în noaptea de 13 spre 14 iunie. Armata ucraineană a lovit o fabrică chimică în regiunea Tula, un depozit de petrol în regiunea Iaroslavl, precum și alte ținte, scrie The Kyiv Independent.

Fabrica chimică Azot din orașul rus Novomoskovsk, regiunea Tula, a fost cuprinsă de flăcări în urma atacurilor, potrivit canalului independent de monitorizare Telegram, Exilenova Plus.

Novomoskovsk este situat la aproximativ 395 kilometri de Ucraina.

Autoritățile ruse au confirmat că Novomoskovsk a fost vizat într-un atac nocturn, dar nu au comentat asupra atacurilor raportate asupra fabricii Azot.

„În timpul respingerii atacului aerian, fragmente din dronele ucrainene doborâte au căzut pe teritoriul uneia dintre întreprinderile industriale din Novomoskovsk”, a declarat guvernatorul regiunii Tula, Dmitrii Milaev.

În Rîbinsk, regiunea Iaroslav, a fost lovit un depozit de petrol și a izbucnit un incendiu în instalație ulterior, potrivi Exilenova Plus.

Regiunea Iaroslavl este situată la nord-est de regiunea Moscova, iar orașul Rîbinsk este situat la aproximativ 700 kilometri de Ucraina.

Totodată, în orașul rus Oriol, o clădire rezidențială a fost lovită, a raportat canalul independent de știri Telegram Astra.

În Viazma, regiunea Smolensk, un incendiu a izbucnit la un sit de infrastructură feroviară în timpul unui atac ucrainean, a raportat Astra.

Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară profund în interiorul Rusiei și în teritoriile ocupate, în încercarea de a diminua capacitatea Moscovei de a continua războiul său.

Pe 11 iunie, un incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol Afipski din regiunea Krasnodar, după ce forțele ucrainene au lovit unitatea peste noapte.

Rafinăria de petrol este una dintre cele mai mari facilități de prelucrare a petrolului din sudul Rusiei, care produce benzină, motorină, distilate de condensat de gaz, reziduuri petroliere grele și sulf.

În noaptea de 10 iunie, rachetele ucrainene FP-5 Flamingo au lovit o fabrică militară care furniza armatei ruse componente pentru drone și rachete, în orașul Ceboksarî, Republica Ciuvașia.

Știri similare

Externe

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Ana-Maria Dolghii
| 14 iunie, 2026
10:58

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

„Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

„Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

„Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.