BBC

Investigație BBC: Concertul „Za Rossiu” a costat €1,3 mln din bugetul de stat

Guvernul rus a sponsorizat o serie de concerte „patriotice” cu denumirea „Za Rossiu” («Zа Россию») și a alocat în acest scop 95,3 mln de ruble. Este cel mai scump contract public încheiat vreodată de executivul rus în acest scop, se arată într-o investigație publicată pe 11 mai de BBC.

Concertele în susținerea „operațiunii speciale”, așa cum numește Kremlinul războiul din Ucraina, au avut loc în perioada 14 aprilie-3 mai în 31 de orașe ale Rusiei, inclusiv Astrahan, Volgograd, Nijnii Novgorod, Reazani, Samara, Ekaterinburg, Novosibirsk, Kemerevo, Barnaul, Novokuznețk și Magnitogorsk. Acestea s-au desfășurat cu sloganele: „Pe ai noștri nu îi lăsăm”, „Victoria e a noastră”, „Pentru tine, patria-mamă!”, „Vom reuși!”, „Totul va fi bine”. De asemenea, au fost utilizate hashtagurile #Zaмирбезнацизма (viața fără nazism) și #Мывместе (suntem împreună).

În total, au fost contractați 34 de artiști: interpreți pop, trupe rock și chiar poeți. Potrivit BBC, cea mai bine plătită a fost trupa „SeriGa”: pentru șapte concerte, muzicienii au primit 10,5 mln ruble (143 mii euro). Fostul vocalist al trupei „Smîslovîie Galiuținații” Serghei Bobuneț a primit 6,9 mln ruble (94 mii euro). Trupele „Pilot” (patru concerte) și „Va-bank” (cinci concerte) au primit câte 6 mln de ruble (82 mii euro).

Cea mai scumpă evoluție a fost cea a trupei „Uma2rman”. Pentru un singur concert, care a avut loc la Barnaul, artiștii au primit 4,1 mln ruble (56 mii euro). La polul opus s-a clasat trupa „PosleZavtra” – pentru trei concerte a primit 2,1 mln ruble (28,7 mii euro). Poetul Ivan Kupreanov a primit 84 mii de ruble (1150 euro) pentru un concert.

Printre artiștii care au evoluat pe scenă în cadrul turneului se mai numără:

  • Anita Țoi – 5 mln ruble pentru 5 concerte (68 mii euro);
  • Victoria Daineko – 4 mln ruble pentru 4 concerte (54,7 mii euro);
  • Dmitrii Pevțov – 3,4 mln ruble pentru 3 concerte (46,5 mii euro);
  • Nikolai Rastorguev – 2,88 mln ruble pentru 2 concerte (39 mii euro);
  • Oleg Gazmanov – 2,46 mln ruble pentru 2 concerte (33,6 mii euro);
  • Denis Maidanov – 2,3 mln ruble pentru 3 concerte (31,5 mii euro).

Interpretul Serghei Lazarev, care urma să evolueze pe scenă, pe 29 aprilie, la Lipețk, a fost înlocuit cu o zi înainte de concert cu Nikolai Baskov. La începutul războiului, Lazarev a publicat un mesaj împotriva acțiunilor militare, însă ulterior acesta a fost șters.

Pe lângă plățile artiștilor, organizatorii au achitat transportul și hotelurile participanților.

Turneul a fost organizat la comanda Roskoncert, care este subordonat Ministerului rus al Culturii. Organizatorul evenimentelor a fost „Institutul de experți în cercetări sociale”, care la prima vedere nu are nicio legătură cu showbizul, însă este apropiat Kremlinului, mai notează BBC. Organizația neguvernamentală a fost fondată în 2017 pentru pregătirea alegerilor prezidențiale. Consiliul este condus de către șeful consiliului „Edinaya Rossia” Boris Grîzlov, fost speaker al Dumei de Stat și ministru de Interne al Rusiei. Înainte de turneul „Za Rossiu”, Institutul nu a încheiat niciun contract oficial cu guvernul rus.

Citește și Războiul care a împărțit în două tabere muzica rusească.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: