Ion Ceban – responsabil de „buna organizare și desfășurare” a alegerilor prezidențiale și referendumului la Chișinău

Edilul Ion Ceban va fi responsabil de „buna organizare și desfășurare” a alegerilor prezidențiale și referendumului republican pe teritoriul municipiului Chișinău. În aces sens a fost constituit un grup de lucru, iar președinte a fost ales primarul, vicepreședinte – viceprimarul Ilie Ceban. Printre membri ai grupului de lucru sunt pretori, șefi de direcții și de întreprinderi. 

Primarul Ion Ceban a semnat o dispoziție potrivit căreia în municipiul Chișinău a fost constituit un grup de lucru „pentru coordonarea acțiunilor autorităților administrației publice ale municipiului Chișinău privind organizarea și desfășurarea alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024”.

Președinte al grupului de lucru a fost ales Ion Ceban, vicepreședinte – viceprimarul Ilie Ceban, secretar – secretarul interimar al Consiliului Municipal Chișinău Adrian Talmaci.

În calitate de membri ai grupului de lucru au fost numite 18 persoane, printre acestea: pretorul sectorului Botanica Diana Guba, pretorul sectorului Buiucani Vasile Moroi, pretorul sectorului Centru Vadim Hîncu, pretorul sectorului Ciocana Sinigla Școlnic, pretorul sectorului Rîșcani Victor Poleacov, șeful Direcției locativ-comunale și amenajare Ion Burdiumov, șeful Direcției educație, tineret și sport Andrei Pavaloi, șeful adjunct al Direcției asistență medicală și socială Vladimir Bolocan, șeful Direcției mobilitate urbană Vitalie Mihalache, șeful adjunct al Direcției de poliție a municipiului Chișinău Tudor Borș, directorul interimar al Regiei „Autosalubritate” Igor Gîrlea, șeful Direcției situații excepționale a municipiului Chișinău Oleg Melnic.

Se menționează că grupul de lucru „va asigura buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024”.

Potrivit dispoziției semnate de Ceban, preturile de sector, primăriile orașelor, satelor din componența municipiului Chișinău vor constitui grupuri de lucru similare.

Amintim în acest context că anterior Ion Ceban a declarat că ia în calcul posibilitatea de a candida la funcția de șef al statului, însă nu a luat o decizie finală. Ulterior, pe 27 mai 2024, Ceban a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din această toamnă. Totuși, pe 25 iulie 2024, Ceban declara că își rezervă dreptul să se mai gândească la acțiunile sale din toamnă. Ultimele precizări erau făcute după ce pe 24 iulie majoritatea consilierilor municipali nu au susținut prin vot bugetul propus de conducerea Primăriei. Menționăm, pe 30 iulie, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat, în prima și a doua lectură, proiectul de buget pentru anul 2024. Ulterior, Ceban nu a revenit la subiectul candidaturii.

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”.

Tot pe 20 octombrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale.

Persoanele care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial sunt:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);
– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);
– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);
– Vlad Filat (lider PLDM);
– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);
– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);
– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);
– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);
– Natalia Morari (jurnalistă);
– Vasile Tarlev (ex-premier);
– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupție);
– Valeriu Pleșca (ex-ministru al Apărării);
– Alexandru Arseni (doctor în drept);
– Vasile Bolea (deputat neafiliat, candidatul Blocului „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor);
– Ștefan Savițchi (vicepreședintele ALDE, candidat independent);
– Octavian Țîcu (istoric, ex-deputat).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: