Iute Moldova premiată la Romanian PR Award: Ne angajăm să continuăm să investim în educația financiară

Chișinău, 22 noiembrie 2024: iute Moldova este onorată să anunțe că a obținut distincția Silver Award for Excellence la categoria Inclusive Communication & Diversity Management în cadrul prestigiosului Romanian PR Award 2024. Iute Moldova a fost premiată pentru susținerea campaniei naționale de educație financiară „Generația Inteligenței Financiare”, dezvoltată în parteneriat cu BDR Associates Moldova și Junior Achievement Moldova.

Această campanie a fost un pas semnificativ în promovarea alfabetizării financiare în rândul copiilor și tinerilor din Republica Moldova, cu o atenție deosebită pentru incluziune. Activitățile au deschis noi oportunități pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilități, prin materiale educaționale accesibile și metode de învățare adaptate.

„Premiul obținut reprezintă mai mult decât o recunoaștere – este o confirmare a faptului că împreună cu partenerii noștri putem contribui la crearea unei generații mai bine pregătite pentru provocările financiare ale viitorului. Ne angajăm să continuăm aceste eforturi și să extindem impactul proiectelor noastre, investind în educația financiară ca o prioritate pe termen lung,” a declarat Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova.

Pe parcursul campaniei, iute Moldova a sprijinit inițiative care au inclus elaborarea manualelor  financiare în Braille, oferind copiilor cu deficiențe de vedere acces la informații esențiale și traducerea videoclipurilor animate în limbajul semnelor, care au fost integrate în școli pentru a sprijini copiii cu deficiențe de auz. Distincția obținută în cadrul Romanian PR Award, competiție ce promovează excelența în comunicare, subliniază impactul pe care astfel de inițiative îl pot avea asupra comunității.

„Vom rămâne dedicați în a susține proiecte care fac diferența. Împreună cu partenerii noștri, ne propunem să construim o cultură a inteligenței financiare, astfel încât toți copiii să aibă șansa unui viitor mai sigur,” a adăugat Sergiu Sobuleac.

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă Myiute. Dincolo de activitățile de finanțare, iute Moldova este implicată activ în dezvoltarea comunității prin activități de caritate și suport civic.

Despre Romanian PR Award: aflată la cea de-a 22-a ediție, Romanian PR Award este cea mai importantă competiție națională de recunoaștere a excelenței în domeniul Relațiilor Publice. Proiectul a reușit să atragă parteneri prestigioși, nume marcante ale breslei, promovând standarde etice și performanță în PR. Competiția este organizată de Forum for International Communications, organizație non-guvernamentală care, alături de parteneri din sectorul privat și public, implementează din 2017 Carta Diversității din România.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Muzica printre ruine. Cum este salvată Casa de Cultură din satul Bujor (VIDEO)

În satul Bujor, raionul Hîncești, Casa de Cultură — cândva principalul centru al vieții comunitare — se află astăzi aproape în ruină. Pereți crăpați, scaune rupte și un pian vechi acoperit de praf amintesc de deceniile în care aici pulsa viața culturală. În ciuda lipsei mijloacelor pentru o reparație capitală, directoarea Casei de Cultură și locuitorii satului continuă să lupte pentru salvarea instituției. Simbolul acestei dăruiri a devenit ansamblul folcloric Bujorelul, care unește copii și adulți în jurul dragostei pentru muzică și tradiții.

Povestim cum trăiește astăzi Casa de Cultură din satul Bujor — un loc unde, printre pereții care se prăbușesc și pianul vechi, răsună încă muzica.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
diez.md

„Nu reprezintă cultura, dar agresiunea”. Guvernul susține închiderea Centrului rus de cultură. Reacția Moscovei

Guvernul a aprobat și va înainta Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. Menționăm că decizia Guvernului a fost luată pe 5 noiembrie, la prima ședință a noului cabinet de miniștri după învestire. „Aici poți să exprimi doar regrete”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov.

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale.

Potrivit Ministerului Culturii, acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu prelungire automată pentru intervale succesive de câte cinci ani, în lipsa unei notificări scrise de denunțare din partea uneia dintre părți. Potrivit articolului 17 al documentului, fiecare parte are dreptul să denunțe acordul, notificând cealaltă parte cu cel puțin șase luni înainte de expirarea termenului de valabilitate – care urmează să se consume la 4 iulie 2026, a mai declarat ministerul.

„După ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, dar și în contextul tentativelor repetate de destabilizare și al atacurilor informaționale continue ale Moscovei în Republica Moldova, acest acord poate fi utilizat pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă, prezentând un risc pentru securitatea informațională a țării. Centrul cultural rus nu e nicidecum cultural – e o platformă sub acoperirea căreia se desfășoară activități de subminare a suveranității Republicii Moldova”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, Jardan a mai spus că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. „În mod normal la 4 iulie 2026, dacă noi nu facem nimic, el se prelungește automat”, a mai spus ministrul, adăugând că nu vede eventuale riscuri în urma deciziei Chișinăului cu privire la acest acord.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a comentat pentru TASS decizia aprobată de Guvernul de la Chișinău. „Îmi pare foarte rău că conducerea Moldovei continuă linia de antagonizare. (…) Este foarte rău. Aici poți să exprimi doar regrete”, a comunicat acesta.

tv8

Compensații la căldură cu reguli noi: ce trebuie să știți despre calcularea veniturilor

Veniturile familiilor care solicită compensații pentru energia termică vor fi verificate pentru intervalul aprilie–septembrie 2025, în loc de perioada mai–octombrie cum era până acum. Modificările au fost aprobate astăzi de către Guvern.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale explică că această ajustare a fost necesară pentru ca datele fiscale să fie complet disponibile la momentul evaluării și pentru a evita întârzierile în acordarea compensațiilor.

Regulamentul a fost revizuit și pentru compensarea încălzirii cu combustibili solizi. Familiile care nu au beneficiat anterior de sprijin, dar care solicită ajutor pentru sezonul 2025–2026, vor trebui să depună cererea la asistentul social din localitate.

Totodată, a fost modificată și perioada de referință pentru calculul venitului global în cazul indemnizației de maternitate. Astfel, procentele de 25%, 50% și 75% se vor aplica pentru lunile iulie, august și septembrie, în loc de ordinea anterioară – octombrie, septembrie și august.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a explicat că modificările sunt tehnice, menite să grăbească procesul și să asigure un calcul corect al sprijinului oferit de stat.

„Venim cu modificări tehnice pentru ca procesul de acordare a compensațiilor la căldură să fie mai rapid și mai sigur. Ne propunem schimbarea perioadei în care sunt declarate veniturile familiilor ce solicită compensații. Dacă anterior era mai–octombrie, propunerea noastră este să păstrăm șase luni, doar că aprilie–septembrie, ca să avem toată informația necesară pentru stabilirea venitului gospodăriei. Este doar o modificare tehnică, pentru a putea efectua rapid și prompt calculul compensațiilor pentru cetățeni”, a spus Plugaru înaintea ședinței Guvernului.

Ministra a confirmat și interesul ridicat al populației pentru program.

„Până acum, avem o cerere foarte sporită. Astăzi-dimineață erau înscrise 187.000 de cereri în sistem. O parte se înscrie individual, iar alte cereri sunt asistate de asistenții sociali” a mai spus oficiala.

Natalia Plugaru a precizat că, după încheierea perioadei de înregistrare, pe 28 noiembrie, autoritățile vor reveni cu date actualizate și informații privind rectificările bugetare necesare pentru acordarea compensațiilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maxim Cîrlan, fondatorul Moldox Festival: „Un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și de filme în jurul lui”

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă, cu oameni ca noi, care încearcă să facă o diferență în comunitate” – spune Maxim Cîrlan, fondatorul festivalului de film documentar pentru schimbare socială Moldox.

De la prima ediție și până astăzi, Moldox a împlinit zece ani, se numără printre cele mai longevive evenimente de gen din Republica Moldova și contribuie decisiv la promovarea documentarului. 

Festivalul a pornit din realitățile spațiului nostru cultural, dar mai ales din dorința de a răspunde acestor provocări. Timp de opt ediții desfășurate la Cahul, acolo unde accesul la cultură era limitat, tinerii migrau masiv, iar oamenii nu aveau ocazia să vadă pe marele ecran filme care să-i pună față în față cu realitatea lumii, Moldox s-a maturizat. Regizorul și directorul festivalului, Maxim Cîrlan, ne povestește cum a evoluat percepția publicului în toți acești ani și ce lucruri noi aduce ediția X.

Pentru Maxim Cîrlan, procesul de maturizare al festivalului se oglindește în schimbările sociale și culturale  pe care Moldox a reușit să le aducă. Iar pentru a înțelege pe deplin această transformare, trebuie să privim spre contextul cinematografiei moldovenești.

În Moldova contemporană, întemeierea unui festival de film a fost o adevărată provocare. După 1991, odată cu trecerea la economia de piață, producția cinematografică a intrat într-un declin accentuat. Treptat, turnarea filmelor a devenit o raritate, s-a intensificat circulația neoficială a filmelor străine descărcate de pe internet, iar numărul sălilor de cinema a scăzut, în special în regiuni. Dacă în 1995 Republica Moldova avea peste 600 de săli de proiecție, astăzi au rămas aproximativ 14 în toată țara.

În acest peisaj fragil, unul dintre pilonii care mențin vie cinematografia națională este reprezentat de Centrul Național al Cinematografie (CNC) și festivalurile de film apărute în ultimele decenii. Exemplu fiind chiar Moldox, care, după cum spune fondatorul său, „dintr-un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și filme în jurul lui”.

Cel mai important însă, povestește Maxim, a fost faptul că Moldox a reușit să educe publicul, să-l familiarizeze cu un alt tip de cinema: acela în care oamenii din societate sunt actori principali.

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă […] Documentarul le-a apărut ca un film ancorat în realitate. Astăzi publicul este mult mai deschis și pregătit să-l primească drept o experiență artistică și socială profundă”, spune Maxim Cîrlan.

Avem o competiție națională. Documentare turnate în Republica Moldova pe marele ecrane

Zece ani de Moldox înseamnă și zece ani de ateliere de film, unde cineaști și cineaste au avut ocazia să învețe de la regizori cu renume internațional, să-și creeze propriile documentare și să își testeze ideile în competiții europene. Din această experiență și din comunitatea care s-a format în jurul festivalului a prins contur, în premieră, o competiție națională.

O competiție națională arată că există deja filme moldovenești demne de a sta alături de cele internaționale. Țara noastră e pe drumul integrării europene, iar odată cu asta s-au deschis noi spații de cultură și dialog.” – Maxim Cîrlan

Pentru prima dată, ca parte a festivalului, Moldox a lansat Premiul Green Vine pentru cel mai bun documentar moldovenesc, iar publicul va avea ocazia unică să vizioneze filmele câștigătoare proiectate chiar în cadrul festivalului.

Tema anului

Aparte de competiție, un lucru rămâne neschimbat: Moldox este un festival pentru schimbare socială. În fiecare an, din întunericul sălilor de proiecție, festivalul ne provoacă să privim direct către temele care ne frământă ca societate.

Ediția a X-a este dedicată temei Chaos – reinventing reality. Filmele selectate vorbesc despre fenomenele actuale: crize, războaie, fragilitate, haos digital, dar și libertate de exprimare, egalitate de gen și viața grupurilor marginalizate. În același timp, ele îndeamnă să reflectăm cum aceste probleme ne modelează realitatea și ne împing să creăm reguli noi.

„Nu mai știu exact de când am început să simt că lumea intră în haos – poate odată cu fiecare război care izbucnea, rând pe rând, până în prezent. Nici acum nu sunt sigur dacă nu va începe un nou conflict chiar înainte să fie publicat acest interviu. Trăim o epocă nouă: o revoluție tehnologică, schimbări rapide și o lume în care vechile structuri se destramă. Haosul nu e ceva nou, dar acum parcă e invocat ca să facă ordine, să zguduie și să reașeze lucrurile, spune Maxim Cîrlan.

De ce să vii la cea de-a X-a ediție a festivalului:

,,Pentru că Moldox este o ocazie rară de a vedea documentare puternice pe marele ecran în Moldova. Și pentru că fiecare proiecție aduce șansa de a descoperi povești și oameni care îți rămân în minte mult timp.” – Maxim Cîrlan

Vă invităm să vizionați filmele din cadrul festivalului, inclusiv producțiile din competiția națională, la Cinematograful Cineplex Emil Loteanu, în perioada 26–30 noiembrie.

Pentru programul complet și informații despre bilete, vă invităm să ne urmăriți pe rețelele de socializare Facebook/Instagram și pe moldoxfestival.com.

NewsMaker

Munteanu, despre salariul de premier, mai mic decât al unui ministru ordinar: „O să angajăm economiile” VIDEO

Noul premier Alexandru Munteanu a fost întrebat cum comentează faptul că salariul său de la conducerea Guvernului va fi mai mic decât al miniștrilor. Munteanu a spus că cel mai probabil va apela la economii din anii anteriori.

„E ok. Eu am să supraviețuiesc. Trebuie să discut cu soția, dar cred că cumva o să angajăm economiile pe care le-am făcut în decursul vieții”, a răspuns Alexandru Munteanu.

Menționăm că noul prim-ministru al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, va primi aproximativ 20.000 de lei pe lună. Aceasta rezultă din salariul încasat de fostul premier Dorin Recean, care a declarat că, în anul 2024, a obținut 243.349 de lei – aproximativ 20.279 de lei pe lună. În plus, Recean a primit peste 162.000 de lei pentru deplasări în interes de serviciu.

Salariul unui ministru este în jur de 50 de mii de lei. De exemplu, ministrul Educației, Dan Perciun, a încasat un salariu lunar de peste 44.000 de lei în 2024, iar Oleg Serebrian, vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Recean, a încasat peste 51.000 de lei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: