nato.int

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebui să-și retragă forțele din Moldova, Ucraina și Georgia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei, în data de 26 ianuarie, să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Acesta a formulat propunerile Alianței pentru restabilirea legăturilor dintre NATO și Rusia, comunică Digi24.ro.

„Cerem din nou Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO a compus propunerile scrise pentru Rusia. Am făcut acest lucru în paralel cu SUA”, a declarat Stoltenberg.

Acesta a subliniat principalele trei arii în care NATO consideră că există „loc pentru progrese”.

Relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat relațiile diplomatice cu NATO, care ne îngreunează dialogul. Ar trebui să restabilim birourile din Moscova și Bruxelles. Ar trebui să folosim canalele pentru comunicare existente dintre armate pentru a promova transparența și a reduce riscurile și să folosim o linie civilă în caz de urgențe.

Securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina. Suntem pregătiți să ascultăm îngrijorările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală despre cum să menținem și să întărim principiile fundamentale ale securității europene la care ne-am înscris cu toții, începând cu Acordurile de la Helsinki. Aceasta include dreptul ca fiecare națiune să aleagă propriile condiții de securitate.

Rusia ar trebui să se abțină de la o poziție de forță coercitivă, retorica agresivă și activitățile maligne direcționate împotriva Aliaților și a altor națiuni.

Rusia ar trebui de asemenea să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, acolo unde sunt desfășurați fără consimțământul țărilor respective, iar toate părțile ar trebui să se angajeze constructiv în eforturile de a aplana conflictele, inclusiv prin formatul Normandia.

În al treilea rând, reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Istoria a arătat că angajamentul în aceste probleme poate oferi o securitate adevărată pentru toată lumea. Așa că avem nevoie de măsuri practice care vor face o diferență reală.

Aliații sunt pregătiți să se întâlnească cât de curând posibil.

În toate eforturile noastre, continuăm să ne coordonăm de aproape cu Ucraina, precum și cu alți parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia și, desigur, UE.

NATO este o Alianță defensivă și nu căutăm o confruntare. Însă nu putem și nu vom face compromisuri de la principiile pe baza cărora se află securitatea Alianței noastre și securitatea din Europa și America de Nord.

Rămânem angajați pe deplin la tratatul nostru fondator și la angajamentul nostru colectiv încadrat în Articolul 5.

Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra și proteja toți Aliații”, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

***

Declarațiile șefului NATO vin ca urmare a cererilor Rusiei ca Alianța să-și retragă forțele armate din România și Bulgaria și să revină la granițele de dinainte de 1997.

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură foto/NewsMaker

Îmbrâncelile din Chișinău cu implicarea unui minor: Avocatul copilului va sesiza organele de drept și autoritatea tutelară

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, s-a sesizat din oficiu după ce un bărbat cu un copil în brațe a încercat să forțeze cordonul MAI la Marșul Pride din Chișinău. Ombudsmanul a anunțat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

„În ceea ce privește copilul pus în pericol de către un adult în încercarea de a forța cordonul de carabinieri la Marşul Pride: m-am sesizat din oficiu; voi solicita organelor de drept investigarea cazului prin prisma Codului contravențional sau penal, după caz; voi solicita autorității tutelare evaluarea situației copilului şi a situației familiei, cu întreprinderea acțiunilor corespunzătoare în baza rezultatelor acestor evaluări”, a scris Vasile Coroi pe Facebook.

***

Pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+. În reacție, reprezentanții PSRM au organizat „Marșul Familiei”. În același timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei, în contextul evenimentului desfășurat în sprijinul comunității LGBTQ+.

După mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, manifestanții s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. Tensiunile au izbucnit în momentul în care primii au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la participanții marșului. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe și care a pus minorul în pericol. Pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu, a declarat că integritatea fizică a minorului a fost pusă în pericol în contextul îmbrâncelilor. Astfel, reprezentanta poliției a precizat că bărbatul a fost imobilizat pentru a preveni posibile consecințe mai grave.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: