nato.int

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebui să-și retragă forțele din Moldova, Ucraina și Georgia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei, în data de 26 ianuarie, să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Acesta a formulat propunerile Alianței pentru restabilirea legăturilor dintre NATO și Rusia, comunică Digi24.ro.

„Cerem din nou Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO a compus propunerile scrise pentru Rusia. Am făcut acest lucru în paralel cu SUA”, a declarat Stoltenberg.

Acesta a subliniat principalele trei arii în care NATO consideră că există „loc pentru progrese”.

Relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat relațiile diplomatice cu NATO, care ne îngreunează dialogul. Ar trebui să restabilim birourile din Moscova și Bruxelles. Ar trebui să folosim canalele pentru comunicare existente dintre armate pentru a promova transparența și a reduce riscurile și să folosim o linie civilă în caz de urgențe.

Securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina. Suntem pregătiți să ascultăm îngrijorările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală despre cum să menținem și să întărim principiile fundamentale ale securității europene la care ne-am înscris cu toții, începând cu Acordurile de la Helsinki. Aceasta include dreptul ca fiecare națiune să aleagă propriile condiții de securitate.

Rusia ar trebui să se abțină de la o poziție de forță coercitivă, retorica agresivă și activitățile maligne direcționate împotriva Aliaților și a altor națiuni.

Rusia ar trebui de asemenea să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, acolo unde sunt desfășurați fără consimțământul țărilor respective, iar toate părțile ar trebui să se angajeze constructiv în eforturile de a aplana conflictele, inclusiv prin formatul Normandia.

În al treilea rând, reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Istoria a arătat că angajamentul în aceste probleme poate oferi o securitate adevărată pentru toată lumea. Așa că avem nevoie de măsuri practice care vor face o diferență reală.

Aliații sunt pregătiți să se întâlnească cât de curând posibil.

În toate eforturile noastre, continuăm să ne coordonăm de aproape cu Ucraina, precum și cu alți parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia și, desigur, UE.

NATO este o Alianță defensivă și nu căutăm o confruntare. Însă nu putem și nu vom face compromisuri de la principiile pe baza cărora se află securitatea Alianței noastre și securitatea din Europa și America de Nord.

Rămânem angajați pe deplin la tratatul nostru fondator și la angajamentul nostru colectiv încadrat în Articolul 5.

Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra și proteja toți Aliații”, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

***

Declarațiile șefului NATO vin ca urmare a cererilor Rusiei ca Alianța să-și retragă forțele armate din România și Bulgaria și să revină la granițele de dinainte de 1997.

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Tiraspolul îi cere Chișinăului să-i întoarcă peste 28 de milioane de dolari

Așa-numitul minister de externe de la Tiraspol cere Chișinăului să restituie peste 28 de milioane de dolari. Autoritățile nerecunoscute susțin că banii ar fi fost acumulați din taxele plătite de agenții economici din regiune, începând cu 2024. Tiraspolul a anunțat, pe 7 mai, că a transmis o solicitare autorităților constituționale, în care cere explicații privind „soarta” acestor bani.

Potrivit sursei citate, subiectul a fost discutat și în cadrul reuniunii grupurilor de lucru pe economie, care a avut loc pe 5 mai la Chișinău. Reamintim, la întrevedere a participat și pretinsul ministru al economiei din regiunea transnistreană, Serghei Obolonic.

„Din 1 ianuarie 2024 și până în prezent, suma fondurilor retrase nelegitim a ajuns la 28,1 milioane de dolari SUA. Pornind de la explicațiile experților moldoveni, potrivit cărora acești bani au ajuns în bugetul Republicii Moldova și au fost cheltuiți pentru necesitățile interne ale țării, reprezentantului politic al Moldovei, Valeriu Chiveri, i-a fost transmisă o scrisoare cu solicitarea de a confirma această informație, precum și cu cererea de a restitui finanțele luate de la Transnistria”, transmite pretinsul minister de externe de la Tiraspol în comunicatul emis.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Biroul politici de reintegrare, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.

Precizăm că, în Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxelor vamale, TVA-ului și accizelor. Până în 2024, agenții economici din regiunea transnistreană beneficiau de facilități fiscale și nu achitau aceste plăți în bugetul de stat al Republicii Moldova. Situația s-a schimbat după modificarea Codului Vamal de către autoritățile de la Chișinău, care a obligat businessul din regiune să plătească taxe vamale în bugetul național.

Ulterior, la sfârșitul lunii aprilie 2026, Parlamentul a adoptat un nou proiect de lege care prevede eliminarea treptată și a celorlalte facilități fiscale acordate malului stâng al Nistrului. Astfel, întreprinderile din Transnistria urmează să achite inclusiv TVA și accize pentru importul de mărfuri.

Potrivit autorităților, banii colectați vor fi direcționați către Fondul de Convergență – un mecanism creat pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare în regiunea transnistreană și pentru susținerea inițiativelor de apropiere între cele două maluri ale Nistrului. Fondul urmează să fie alimentat atât din bugetul Republicii Moldova, cât și din contribuțiile partenerilor externi. Tiraspolul s-a opus inițiativei și a acuzat Chișinăul că impune noi „taxe abuzive”. Acuzațiile au fost respinse.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria și dacă situația este într-adevăr atât de gravă cum sugerează Tiraspolul – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: