nato.int

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebui să-și retragă forțele din Moldova, Ucraina și Georgia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei, în data de 26 ianuarie, să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Acesta a formulat propunerile Alianței pentru restabilirea legăturilor dintre NATO și Rusia, comunică Digi24.ro.

„Cerem din nou Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO a compus propunerile scrise pentru Rusia. Am făcut acest lucru în paralel cu SUA”, a declarat Stoltenberg.

Acesta a subliniat principalele trei arii în care NATO consideră că există „loc pentru progrese”.

Relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat relațiile diplomatice cu NATO, care ne îngreunează dialogul. Ar trebui să restabilim birourile din Moscova și Bruxelles. Ar trebui să folosim canalele pentru comunicare existente dintre armate pentru a promova transparența și a reduce riscurile și să folosim o linie civilă în caz de urgențe.

Securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina. Suntem pregătiți să ascultăm îngrijorările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală despre cum să menținem și să întărim principiile fundamentale ale securității europene la care ne-am înscris cu toții, începând cu Acordurile de la Helsinki. Aceasta include dreptul ca fiecare națiune să aleagă propriile condiții de securitate.

Rusia ar trebui să se abțină de la o poziție de forță coercitivă, retorica agresivă și activitățile maligne direcționate împotriva Aliaților și a altor națiuni.

Rusia ar trebui de asemenea să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, acolo unde sunt desfășurați fără consimțământul țărilor respective, iar toate părțile ar trebui să se angajeze constructiv în eforturile de a aplana conflictele, inclusiv prin formatul Normandia.

În al treilea rând, reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Istoria a arătat că angajamentul în aceste probleme poate oferi o securitate adevărată pentru toată lumea. Așa că avem nevoie de măsuri practice care vor face o diferență reală.

Aliații sunt pregătiți să se întâlnească cât de curând posibil.

În toate eforturile noastre, continuăm să ne coordonăm de aproape cu Ucraina, precum și cu alți parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia și, desigur, UE.

NATO este o Alianță defensivă și nu căutăm o confruntare. Însă nu putem și nu vom face compromisuri de la principiile pe baza cărora se află securitatea Alianței noastre și securitatea din Europa și America de Nord.

Rămânem angajați pe deplin la tratatul nostru fondator și la angajamentul nostru colectiv încadrat în Articolul 5.

Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra și proteja toți Aliații”, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

***

Declarațiile șefului NATO vin ca urmare a cererilor Rusiei ca Alianța să-și retragă forțele armate din România și Bulgaria și să revină la granițele de dinainte de 1997.

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reprezentantul OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Lenk, în vizită de lucru la Chișinău: Ce a discutat cu oficialii moldoveni

Reprezentantul special al Președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Lenk, a efectuat pe 18 martie o vizită de lucru la Chișinău, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali moldoveni. Pe agendă s-au aflat ultimele evoluții privind dosarul transnistrean, situația de securitate regională, impactul războiului din Ucraina asupra procesului de reglementare și subiectul protejării râului Nistru în contextul crizei ecologice actuale.

Întrevederea cu secretarul de stat al MAE

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, a discutat cu Thomas Lenk despre evoluțiile recente din dosarul transnistrean și impactul războiului din Ucraina asupra procesului de negocieri. A fost abordat și subiectul protejării Nistrului și utilizării responsabile a resurselor de apă, cu aplicarea standardelor internaționale de siguranță ecologică.

Mija a reiterat poziția Republicii Moldova privind identificarea unei soluții pașnice pentru diferendul transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării în frontierele recunoscute internațional.

Întrevederea cu viceprim-ministrul pentru reintegrare

Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a discutat cu Lenk despre principalele subiecte de pe agenda dialogului dintre Chișinău și Tiraspol și acțiunile prioritare în promovarea politicilor de reintegrare. Chiveri a subliniat necesitatea unui dialog orientat spre rezultate concrete în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și a atras atenția asupra necesității eliminării impedimentelor care afectează drepturile fundamentale ale omului.

Oficialii au apreciat rolul OSCE în facilitarea dialogului și au reconfirmat disponibilitatea de a menține o interacțiune constantă pentru avansarea procesului de reintegrare.

***

Amintim că pe 26 februarie 2026 a avut loc la Tiraspol prima reuniune în formatul de negocieri „1+1″ după o pauză îndelungată, în prezența mediatorilor și observatorilor. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte socio-economice, fără a ajunge la un acord deplin.

Printre propunerile Chișinăului s-au numărat trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română începând cu 1 septembrie 2026, extinderea Serviciului 112 pe malul stâng al Nistrului cu un proiect-pilot la Bender, și crearea unui Fond de convergență din care să fie finanțate proiecte sociale și de infrastructură în regiune, inclusiv cu sprijin european. Reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propuneri, însă au luat notă de ele, urmând ca discuțiile să continue.

Părțile au convenit că următoarea reuniune în formatul „1+1″ va avea loc la Rîbnița, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, iar până atunci vor fi organizate ședințe ale grupurilor de experți în domeniile economiei, educației și transporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: