Mai mulți politicieni și-au exprimat solidaritatea cu ex-deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Dinu Plîngău și s-au arătat indignați de declarațiile făcute de către Dorel Musteață, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), numit recent în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). NM a analizat de unde a pornit conflictul și cum s-a ajuns să se ceară public demisia magistratului.
Musteață este numit judecător la CSJ
Pe 4 noiembrie 2021 s-a desfășurat ședința plenară a Parlamentului. În cadrul acesteia, Dorel Musteață a fost numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă, de 65 de ani. Majoritatea parlamentară, formată din Partidul Acțiune și Solidaritate, a susținut candidatura acestuia, în pofida criticilor din partea opoziției.
În favoarea numirii lui Dorel Musteață au votat 52 de deputați ai PAS. 22 de deputați ai fracțiunii BCS au votat împotrivă, iar 3 deputați „ȘOR” și 3 deputați BCS s-au abținut.
Deputatul socialist Vasile Bolea a criticat faptul că Dorel Musteață a fost înaintat în funcția de judecător al CSJ, având în vedere că propunerea a fost făcută în iulie 2018.
„L-ați folosit pe dl Musteață în „razborka” la Procuratura Generală, ați avut nevoie de el la Consiliul Superior al Procurorilor pentru a „decapita” Procuratura Generală și astăzi v-ați amintit că acum trei ani a participat la un concurs, fiind membru CSM, pentru a deveni judecător la CSJ, cunoașteți că imediat, peste vreo 2 luni, a intrat în vigoare legea care interzice membrilor CSM participarea la aceste concursuri”, a declarat Bolea.
În replică, deputata Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, a argumentat: „Comisia juridică nu a ridicat hotărârea CSM din anul 2018 pentru a o examina. În adresa parlamentului a venit o solicitare din partea CSM, pentru a examina hotărârile și a se expune asupa hotărârilor CSM din 2018 și 2020, cu privire la numirea în funcție a unor jduecători. Și asta pentru că Parlamentul de legislatura anterioară nu s-a expus și a procedat abuziv”.
Slusari publică informații de la SIS despre averea impresionantă a familiei lui Musteață
Pe 23 noiembrie, ex-deputatul Platformei DA Alexandr Slusari publică un document care ulterior va scandaliza opinia publică. Este vorba despre o notă informativă emisă de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), care datează din ianuarie 2020. Mai exact, prin aceasta, procurorul general Alexandr Stoianoglo era informat despre faptul că „în procesul investigațiilor privind factorii de risc și vulnerabilitățile sistemului judecătoresc (…) a fost sesizat un caracter disproporționat al situației materiale reale a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Dorel Musteață și Nina Cernat, inclusiv a rudelor apropiate, în raport cu veniturile și bunurile declarate”.
Potrivit SIS, în perioada anilor 2014-2018, magistratul Dorel Musteață și rudele acestuia ar fi dobândit patru automobile, șapte apartamente, patru spații nelocative, două case, 17 terenuri agricole. De asemenea, este menționată o presupusă legătură dintre Musteață și Dorin Damir, finul de cununie a lui Vladimir Plahotniuc și figurează suma de 14 mii de euro, care ar fi ajuns la Musteață.
NM contactează serviciul de presă al SIS, care a doua zi ne-a confirmat autenticitatea scrisorii.
Ping-pong între SIS, Procuratură și iarăși SIS
La câteva ore după ce SIS a confirmat autenticitatea notei informative, Procuratura Generală publică un comunicat de presă. Reprezentanții instituției menționează că documentul nu a fost înregistrat în registrele informaționale al PG, așa cum ar fi trebuit și nu se știe în ce circumstanțe l-a primit Alexandr Stoianoglo, în calitate de procuror general. Vine cu o reacție și deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care anunță că a depus o interpelare către SIS, pentru a confirma autenticitatea documentului respectiv.
Între timp, Platforma DA cere să fie abrogată hotărârea Parlamentului, prin care Musteață a fost numit în funcția de judecător al CSJ.
După alte câteva ore, SIS publică o nouă declarație la acest subiect. De această dată, reprezentații instituției anunță că au făcut „un control suplimentar în privința judecătorului Dorel Musteață”, care a arătat că nota informativă emisă în 2020 nu ar avea caracter probatoriu, „nefiind constatați indici de îmbogățire ilicită și factori de risc în privința judecătorului vizat”.
Musteață rupe tăcerea și „își varsă năduful” pe Dinu Plîngău
Pe 26 noiembrie, judecătorul Dorel Musteață revine în atenția publicului larg. Asta după ce magistratul face o declarație pentru portalul realitatea.md. Musteață a precizat că „deocamdată” nu a fost citat la Procuratura Generală sau cea Anticorupție, însă la timpul oportun va merge și va prezenta toate actele care dovedesc legalitatea numirii sale la CSJ. Totodată, acesta transmite un mesaj pentru Dinu Plîngău, în care face aluzie la activitatea tatălui fostului deputat.
„I-aș sugera să aibă tăria de caracter și să se expună vizavi de ce apartenență are el sau membrii familiei lui față de cauza Pareniuc contra Moldovei, examinată de CtEDO la 1 iulie 2014, prin care statul Republica Moldova a achitat un prejudiciu de 3 500 de euro taxe și 2 440 de euro costuri și cheltuieli… Vinovat se face unul din membrii familiei lui, nu voi da nume”, menționează Musteață.
Totodată, judecătorul vorbește despre fratele lui Dinu Plângău, care lucrează în calitate de procuror.
„Aș vrea să-l întreb, cum e posibil ca în perioada cât el a fost ales al poporului, fratele lui, Alexandru Plîngău, a fost promovat de la Procuratura Edineț, la Procuratura de circumscripție Chișinău, la 20 noiembrie 2020? Din informația pe care o dețin, fratele lui a avut anterior mai multe tentative de transfer și nu i-a reușit. La fel, dacă poate să răspundă: A semnat fratele lui renumita cerere de capturare a statului de către noul Parlament din 2019”, mai spune Musteață.
Plîngău denunță tentative de intimidare asupra sa și a familiei sale
Ex-deputatul Platformei DA Dinu Plîngău a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook. Acesta susține că informația publicată pe baza declarațiilor lui Musteață reprezintă un fals. Politicianul a precizat că tatăl său a deținut funcția de inspector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) și nu de judecător, respectiv, reproșul cu privire la „pierderea dosarului la CtEDO” nu își are locul. De asemenea, Plîngău a oferit și alte detalii despre familia sa, inclusiv despre fratele său, care este vizat în declarația lui Musteață.
„Mama mea lucrează inspector de rând la FISC și a fost intimidată de nenumărate ori pe timpul lui Plahotniuc pentru activitatea mea politică. Are un salariu de vreo 7000 mii lei și poate pleca oricând ca să nu mai vadă practicile și indimidările de pe vremea lui Plahotniuc. Fratele meu este procuror onest și modest la Chișinău. Pe vremea lui Harunjen, amenințat cu dosare, fiind la un pas de a pleca în avocatură. Are un apartament și un Mercedes din 88, care a aparținut tatălui decedat. Eu nu am nicio tangență cu activitatea lui, la fel cum nici el nu trebuie să răspundă pentru activitatea mea politică”, a menționat fostul deputat.
Dinu Plîngău a calificat declarațiile lui Musteață apărute în presă drept „josnicie la superlativ”, „ atacuri și presiuni” și „tentative disperate” de a-l intimida.
Ar trebui să demisioneze Dorel Musteață?
Conflictul dintre judecătorul Dorel Musteață și ex-deputatul Dinu Plângău nu a trecut neobservat. Avocatul Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, susține că Musteață trebuie se demisioneze.
„În loc să-și pună scrum pe cap, să-și ceară iertare de la cetățeni că a servit statul capturat și a votat la CSM tot ce a cerut Plahotniuc pe parcursul a 5 ani – atacă pe cei care îl critică și cer investigarea activității și averilor acestuia. Dle Musteață aveți o singură soluție – trebuie să vă dați de urgență DEMISIA”, a scris Gligor pe 27 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.
Iar ex-premierul Ion Chicu cere ambasadorilor acreditați în Republica Moldova să-și îndrepte atenția asupra acestui caz.
„Acest baron al justiției este în vârful piramidei judecătorești încă din 2014. Ce reformă să facă el, Maia Sandu? Ne exprimăm solidaritatea deplină cu dl Dinu Plângău și condamnăm atacurile acoliților Maiei Sandu din justiție asupra familiei președintelui interimar al PPDA. Atragem atenția misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău asupra intimidărilor oponenților politici de către regimul autoritar instalat în țară după 11 iulie 2021”, a scris Chicu pe Facebook.
În cadrul ediției din 25 noiembrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a dat de înțeles că evaluarea externă, care îi așteaptă inclusiv pe magistrații CSJ, va arăta care dintre ei trebuie să plece din sistemul judecătoresc.
„A fost decizia Parlamentului. (…) Acești judecători au fost numiți la CSJ, or CSJ, conform conceptului făcut public și pe baza căruia va fi elaborat proiectul de lege, va fi prima instituție supusă evaluării externe și extraordinare. În situația în care judecătorii la CSJ, cei numiți până în 2021, cei numiți în 2021, vor fi supuși evaluării, dacă nu se va constata integritatea acestora, atunci ei vor fi excluși din sistem”, a menționat Litvinenco.
Cine este Dorel Musteață?
Potrivit dosarului lui Musteață realizat de RISE Moldova, până a fi numit judecător la Anenii Noi, printr-un decret din 2005 al președintelui Vladimir Voronin, Dorel Musteață a activat timp de aproape 10 ani în calitate de notar. În 2011, a fost avansat în funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi, prin decretul președintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. Însă în 2014 depune cerere de demisie din funcția de conducere a Judecătoriei Anenii Noi, fiind detașat în calitate de membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
În noiembrie 2016, președintele Nicolae Timofti decretă numirea lui Dorel Musteață, prin transfer, la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste aproape un an, mai exact în octombrie 2017, Adunarea Generală a Judecătorilor îl alege pe Musteață în funcția de membru al CSM, pe o perioadă de patru ani. Totodată, în iulie 2018, CSM a propus Parlamentului numirea lui Musteață în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
La 24 septembrie 2019, pe fundalul mai multor turbulențe politice, o încheiere a Curții de Apel Chișinău a decis ca, peste trei zile, să fie convocată Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor (AGEJ). Doar că, la 26 septembrie 2019, CSM a emis o hotărâre în care menționa că nu există temei legal pentru participarea judecătorilor la AGEJ. Cu toate acestea, Adunarea a avut loc și la ea s-a decis revocarea din funcție a membrilor CSM, inclusiv a lui Dorel Musteață, însă CSM nu a recunoscut hotărârile AGEJ și și-a continuat activitatea.
Ulterior, pe 21 octombrie 2019, un grup de judecători a depus la Centrul Național Anticorupție (CNA) o sesizare în care menționează că, din 27 septembrie 2019, împuternicirile tuturor membrilor CSM au încetat. Respectiv, au cerut ca Musteață, în calitate de președinte interimar al CSM, să fie tras la răspundere pentru că și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când a inițiat și organizat ședințele CSM în data de 17 octombrie și 22 octombrie 2019. Cazul este investigat de ofițerii CNA.
Musteață se numără printre judecătorii care au beneficiat de un apartament la preț redus într-un bloc destinat magistraților de pe str. Vasile Alecsandri din capitală.
