Twitter

Juristul olandez Herman von Hebel a fost ales președintele Comisiei „Pre-Vetting”

Marţie, 12 aprilie, Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (Comisia „Pre-Vetting”) a convocat şedinţa de lansare. Comisia l-a ales pe Herman von Hebel în funcţia de preşedinte, prin vot secret, informează postul național de televiziune.

Conform Legii, evaluarea va include, printre altele, o declaraţie de avere de la candidaţii pentru pentru ocuparea funcţiilor în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor;  colectarea şi verificarea datelor, audieri publice, o decizie a Comisiei privind respectarea de către candidaţi a criteriilor de integritate şi o procedură opţională de contestaţii în instanţa de judecată.

„Ne angajăm ferm să asigurăm un proces de evaluare eficient şi echitabil pentru aceste poziţii esenţiale în sistemul justiţiei din Republica Moldova şi sperăm ca candidaţii aleşi în cele din urmă în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor vor aduce schimbarea necesară pentru continuarea implementării reformelor în Republica Moldova”, a comentat preşedintele Comisiei.

Cine este Herman Von Hebel?

Potrivit ZdG, Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018.

A fost ofițer juridic superior la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, din 2001 până în 2006. A fost grefier adjunct și, ulterior, grefier al Tribunalului Special pentru Sierra Leone, între 2006 și 2009. Ulterior, Von Hebel a devenit grefier adjunct al Tribunalului special pentru Liban. La 10 decembrie 2010, Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, l-a numit pe Von Hebel în funcția de grefier.

Von Hebel are o vastă experiență în domeniul drepturilor internaționale ale omului, dreptului penal internațional și în funcționarea și gestionarea curților și tribunalelor penale internaționale.

Din 1990 până în 2000, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Justiției din Olanda. În acea perioadă, a făcut parte din delegația olandeză la negocierile Statutului de la Roma, care au dus la înființarea Curții Penale Internaționale.

Evaluarea, planificată să înceapă în mai

În prezent, Comisia lucrează la toate cele necesare pentru evaluare, inclusiv la elaborarea Regulamentului de activitate, la elaborarea unui formular de declaraţie de avere şi lista persoanelor apropiate,  precum şi la dotarea corespunzătoare a secretariatului său. Până când secretariatul va fi operaţional, funcţiile sale de bază vor fi asigurate de o echipă temporară de experţi.

După ce pregătirile vor permite începerea evaluării, Comisia va informa candidaţii respectivi, va trimite formularele de declaraţie de avere şi va efectua ulterior evaluarea, în conformitate cu prevederile Legii şi Regulamentului de activitate al Comisiei. Astfel, este de aşteptat ca evaluarea să înceapă pe parcursul lunii mai. Candidaţii pentru calitatea de membru în Consiliului Superior al Magistraturii şi al Consiliului Superior al Procurorilor vor fi evaluaţi cu prioritate faţă de ceilalţi candidaţi. Procesul integral de evaluare poate dura până în luna decembrie 2022.

Comisia „Pre-Vetting” este compusă din şase membri numiţi de Parlament, dintre care trei au fost recomandaţi de partenerii internaţionali de dezvoltare care acordă asistenţă tehnică Republicii Moldova, şi anume:
– Herman von Hebel (Ţările de Jos)
-Victoria Henley (SUA)
-Nadejda Hriptievschi (Moldova)
-Vitalie Miron (Moldova)
-Tatiana Răducanu (Moldova)
-Nona Tsotoria (Georgia)

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: