Twitter

Juristul olandez Herman von Hebel a fost ales președintele Comisiei „Pre-Vetting”

Marţie, 12 aprilie, Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (Comisia „Pre-Vetting”) a convocat şedinţa de lansare. Comisia l-a ales pe Herman von Hebel în funcţia de preşedinte, prin vot secret, informează postul național de televiziune.

Conform Legii, evaluarea va include, printre altele, o declaraţie de avere de la candidaţii pentru pentru ocuparea funcţiilor în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor;  colectarea şi verificarea datelor, audieri publice, o decizie a Comisiei privind respectarea de către candidaţi a criteriilor de integritate şi o procedură opţională de contestaţii în instanţa de judecată.

„Ne angajăm ferm să asigurăm un proces de evaluare eficient şi echitabil pentru aceste poziţii esenţiale în sistemul justiţiei din Republica Moldova şi sperăm ca candidaţii aleşi în cele din urmă în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor vor aduce schimbarea necesară pentru continuarea implementării reformelor în Republica Moldova”, a comentat preşedintele Comisiei.

Cine este Herman Von Hebel?

Potrivit ZdG, Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018.

A fost ofițer juridic superior la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, din 2001 până în 2006. A fost grefier adjunct și, ulterior, grefier al Tribunalului Special pentru Sierra Leone, între 2006 și 2009. Ulterior, Von Hebel a devenit grefier adjunct al Tribunalului special pentru Liban. La 10 decembrie 2010, Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, l-a numit pe Von Hebel în funcția de grefier.

Von Hebel are o vastă experiență în domeniul drepturilor internaționale ale omului, dreptului penal internațional și în funcționarea și gestionarea curților și tribunalelor penale internaționale.

Din 1990 până în 2000, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Justiției din Olanda. În acea perioadă, a făcut parte din delegația olandeză la negocierile Statutului de la Roma, care au dus la înființarea Curții Penale Internaționale.

Evaluarea, planificată să înceapă în mai

În prezent, Comisia lucrează la toate cele necesare pentru evaluare, inclusiv la elaborarea Regulamentului de activitate, la elaborarea unui formular de declaraţie de avere şi lista persoanelor apropiate,  precum şi la dotarea corespunzătoare a secretariatului său. Până când secretariatul va fi operaţional, funcţiile sale de bază vor fi asigurate de o echipă temporară de experţi.

După ce pregătirile vor permite începerea evaluării, Comisia va informa candidaţii respectivi, va trimite formularele de declaraţie de avere şi va efectua ulterior evaluarea, în conformitate cu prevederile Legii şi Regulamentului de activitate al Comisiei. Astfel, este de aşteptat ca evaluarea să înceapă pe parcursul lunii mai. Candidaţii pentru calitatea de membru în Consiliului Superior al Magistraturii şi al Consiliului Superior al Procurorilor vor fi evaluaţi cu prioritate faţă de ceilalţi candidaţi. Procesul integral de evaluare poate dura până în luna decembrie 2022.

Comisia „Pre-Vetting” este compusă din şase membri numiţi de Parlament, dintre care trei au fost recomandaţi de partenerii internaţionali de dezvoltare care acordă asistenţă tehnică Republicii Moldova, şi anume:
– Herman von Hebel (Ţările de Jos)
-Victoria Henley (SUA)
-Nadejda Hriptievschi (Moldova)
-Vitalie Miron (Moldova)
-Tatiana Răducanu (Moldova)
-Nona Tsotoria (Georgia)

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: