Twitter/AFP News Agency

Jurnalistul AFP ucis în Ucraina: Franța a deschis anchetă pentru crimă de război

O anchetă cu privire la o crimă de război a fost deschisă pe 10 mai în Franța, după ce jurnalistul Agence France-Presse (AFP) Arman Soldin a fost ucis în urma unui atac cu rachete în apropiere de Bahmut, în estul Ucrainei. Anunțul a fost făcut de Parchetul Naţional francez Antiterorist (PNAT), relatează Digi24.

Această anchetă – încredinţată jandarmilor de la Oficiul Central de luptă împotriva crimelor împotriva umanităţii şi crimelor de război (OCLCH) – vizează să stabilească circumstanţele morţii jurnalistului.

Arman Soldin, un jurnalist francez născut la Sarajevo, coordonatorul video al AFP în Ucraina, a fost ucis pe 9 mai, la vârsta de 32 de ani, într-o salvă de rachete de tip Grad.

El făcea parte dintr-o echipă de cinci reporteri AFP care însoţea militari ucraineni pe frontul cel mai activ în război, în apropiere de Ceasiv Iar, o localitate ucraineană situată în apropiere de Bahmut, vizată zilnic de către forţe ruse.

Parchetul Naţional francez Antiterorist este competent în domeniul crimelor împotriva umanităţii şi crimelor de război, menționează sursa.

Se precizează că începând cu 2022, Parchetul a deschis cel puţin şapte anchete cu privire la posibile crime de război, comise în principal în februarie şi martie 2022, împotriva unor francezi. Între aceşti francezi se află Pierre Zakrzewski, un cameraman francezo-irlandez de la Fox News, ucis la 14 martie 2022 la Horenka, la nord-vest de Kiev, într-un atac asupra vehiculului la bordul căruia se afla, şi Frédéric Leclerc-Imhoff, un jurnalist BFMTV, ucis la 30 mai, în timp ce urmărea o misiune umanitară în estul Ucrainei.

Un procuror francez s-a dus, din 12 până 16 septembrie, în regiunea Kiev, însoţit de o echipă de la PNAT, OCLCH şi Institutul de Cercetare Criminalistică al Jandarmeriei Naţionale franceze.

Potrivit publicației Suspilne, Arman Soldin este al 10-lea jurnalist care a murit în războiul din Ucraina.

Pe 10 mai, Kremlinul a îndemnat la elucidarea „circumstanţelor” morţii jurnalistului Arman Soldin.

„Trebuie să înţelegem circumstanţele morţii acestui jurnalist”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, îndemnând să „nu fie luate de bune” afirmaţiile ucrainene care i-au declarat pe ruşi autorii bombardamentului mortal. „Nu putem decât să fim întristaţi în legătură” cu moartea jurnalistului AFP în Ucraina, a adăugat Peskov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: