zerkalo.io

Kievul cere grupului G7 să excludă Rusia și Belarus din FMI și Banca Mondială

Premierul Ucrainei Denis Șmigal cere grupului G7 să suspende calitatea Rusiei și Belarusului de membri ai Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Băncii Mondiale.

Aceste țări și-au încălcat responsabilitățile și au transformat politica în război! Să îi oprim împreună!”, se arată într-un mesaj publicat de oficialul ucrainean pe Twitter.

Moscova nu a reacționat deocamdată la acest apel.

https://twitter.com/Denys_Shmyhal/status/1500498334519332871

Grupul G7 (inițial G8) a fost înființat în 1975 ca forum informal reunind liderii principalelor națiuni industrializate din lume. De-a lungul anilor, summiturile anuale ale G7 au devenit o platformă pentru stabilirea direcției discursurilor multilaterale și a răspunsurilor politice la provocările globale. G7 completează rolul G20, grup considerat în general ca fiind cadrul pentru coordonarea economică globală.

Summitul reunește lideri din următoarele țări:

  • Canada
  • Franța
  • Germania
  • Italia
  • Japonia
  • Regatul Unit
  • Statele Unite.

G7 poate stabili agenda globală, deoarece deciziile luate de aceste mari puteri economice au un impact real. Atunci când liderii G7 convin asupra direcției de urmat pe o anumită problemă de politică, decizia se propagă în multe alte organizații și instituții internaționale.

Astfel, deși deciziile adoptate în cadrul G7 nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, ele exercită o influență politică puternică.

Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre. Banca Mondială este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență și tehnică țărilor sărace. Statele Unite sunt principalul acționar și finanțator al Băncii Mondiale.

***

Pe 24 februarie, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina.

Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit seara în ședință și a votat pentru instituirea stării de alertă în Republica Moldova, pe o durată de 60 de zile. De atunci, în Republica Moldova au ajuns circa 250 de mii de refugiați ucraineni. Circa 100 de mii au rămas temporar în țara noastră. Pentru informații despre condițiile de intrare în Republica Moldova, linia verde pentru refugiați, dar și alte subiecte importante la acest subiect accesați pagina oficială a Guvernului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu/Facebook

Contestația MAN, respinsă de CEC. Reacție: „Se sponsorizează postări cu listele PAS și nu e desemnare oficială? Ne țin de proști!”

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) acuză Comisia Electorală Centrală că ar închide ochii la presupusa campanie electorală anticipată desfășurată de PAS, acuzând nerespectarea legii. Reacția vine după ce CEC a respins contestația depusă de MAN privind desemnarea „prematură” și „promovarea contra cost” a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

Într-o postare pe rețelele sociale, Victor Pruteanu, membru al Partidului MAN, a criticat răspunsul CEC, care a precizat că „aceste acțiuni nu întrunesc elementele unei desemnări oficiale a candidaților”.

„Adică faptul că se sponsorizează cu sute de euro postări cu poze și mesaje că se alătură pe listele PAS la parlamentare și se printează sute de mii de pliante cu aceleași mesaje – nu e desemnare oficială? Ne țin de proști”, a comentat acesta.

Pruteanu acuză atât PAS, cât și CEC, de partizanat politic: „Nu mai credeți acești mincinoși. Ei, CEC, PAS, Maia Sandu, luptă strict pentru interesul lor de partid, călcând în picioare toate legile posibile și imposibile”, a mai declarat Victor Pruteanu.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la CEC privitor la acuzațiile lansate de Partidul MAN, însă instituția a declarat că „nu comentează declarații politice”.

Amintim că Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – partid condus de primarul capitalei Ion Ceban, care face parte din Blocul „Alternativa” – a depus, pe 7 iulie, o contestație la CEC împotriva PAS, acuzând partidul de guvernare de desemnarea „prematură” și „promovarea contra cost” a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

Blocul „Alternativa” a cerut CEC să constate că PAS a încălcat legea prin acțiunile sale. Totodată, formațiunea politică solicită ca PAS și membrii săi să fie obligați să elimine toate postările legate de desemnarea candidaților de pe rețelele sociale și site-ul partidului.

Contactată atunci pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS a respins acuzațiile MAN.
„PAS nu a desemnat deocamdată niciun candidat. Desemnarea va avea loc conform statutului, în perioada stabilită de Comisia Electorală Centrală”, a declarat Adriana Vlas pentru NewsMaker.

***

Precizăm că Partidul Acțiune și Solidaritate a prezentat, în ultimele săptămâni, mai multe personalități publice care vor candida pe lista sa la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Primii candidați au fost anunțați pe 16 iunie: dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul și scriitorul Constantin Cheianu, antreprenoarea Maria Acbaș din autonomia găgăuză și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.

O săptămână mai târziu, liderul PAS Igor Grosu a anunțat că alte trei persoane se alăture partidului la parlamentare: Ludmila Adamciuc, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, și antreprenorul Iurie Cojocaru, care este și președintele comunității moldovenilor din Marea Britanie.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Afacerilor Externe Nicu Popescu a anunțat, într-o postare publică, că va candida pe listele PAS. Mesajul său a fost preluat de mai mulți membri ai partidului, însă formațiunea nu a confirmat oficial, până acum, candidatura acestuia.

Ultimii candidați au fost anunțați pe 7 iulie, tot de Igor Grosu. Este vorba despre luptătoarea Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Emil Ceban. „Vă mulțumesc că ați acceptat această provocare. (…) Ați luat o decizie curajoasă”, a transmis liderul PAS în cadrul conferinței de presă.

Pe 20 iulie, PAS a aprobat lista candidaților formațiunii pentru alegerile parlamentare din toamnă. Aceasta a fost publicată pe rețelele de socializare ale partidului.

Astfel, primul pe lista PAS va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta va fi urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri: Dan Perciun, Victoria Belousov, Ludmila Catlabuga, Vladimir Bolea, Mihai Popșoi și Sergiu Lazarencu.

Pe lista partidului se vor regăsi și personalitățile despre care liderul PAS a anunțat anterior că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, luptătoare Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea”, Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie 2025. 

Conform calendarului aprobat de CEC, perioada electorală va începe pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.

Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.

Între timp, blocurile electorale își pot depune documentele la sediul CEC până pe 13 august.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: