zerkalo.io

Kievul cere grupului G7 să excludă Rusia și Belarus din FMI și Banca Mondială

Premierul Ucrainei Denis Șmigal cere grupului G7 să suspende calitatea Rusiei și Belarusului de membri ai Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Băncii Mondiale.

Aceste țări și-au încălcat responsabilitățile și au transformat politica în război! Să îi oprim împreună!”, se arată într-un mesaj publicat de oficialul ucrainean pe Twitter.

Moscova nu a reacționat deocamdată la acest apel.

https://twitter.com/Denys_Shmyhal/status/1500498334519332871

Grupul G7 (inițial G8) a fost înființat în 1975 ca forum informal reunind liderii principalelor națiuni industrializate din lume. De-a lungul anilor, summiturile anuale ale G7 au devenit o platformă pentru stabilirea direcției discursurilor multilaterale și a răspunsurilor politice la provocările globale. G7 completează rolul G20, grup considerat în general ca fiind cadrul pentru coordonarea economică globală.

Summitul reunește lideri din următoarele țări:

  • Canada
  • Franța
  • Germania
  • Italia
  • Japonia
  • Regatul Unit
  • Statele Unite.

G7 poate stabili agenda globală, deoarece deciziile luate de aceste mari puteri economice au un impact real. Atunci când liderii G7 convin asupra direcției de urmat pe o anumită problemă de politică, decizia se propagă în multe alte organizații și instituții internaționale.

Astfel, deși deciziile adoptate în cadrul G7 nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, ele exercită o influență politică puternică.

Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre. Banca Mondială este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență și tehnică țărilor sărace. Statele Unite sunt principalul acționar și finanțator al Băncii Mondiale.

***

Pe 24 februarie, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina.

Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit seara în ședință și a votat pentru instituirea stării de alertă în Republica Moldova, pe o durată de 60 de zile. De atunci, în Republica Moldova au ajuns circa 250 de mii de refugiați ucraineni. Circa 100 de mii au rămas temporar în țara noastră. Pentru informații despre condițiile de intrare în Republica Moldova, linia verde pentru refugiați, dar și alte subiecte importante la acest subiect accesați pagina oficială a Guvernului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: