Partidul „ȘOR”

Legea care prevede majorarea vârstei de pensionare, contestată la Curtea Constituțională

Partidul „ȘOR” a contestat la Curtea Constituțională noua lege a pensiilor, adoptată la finalul anului 2021, de către majoritatea PAS. Potrivit unui comunicat al partidului, sesizarea a fost depusă pe 13 ianuarie, de deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”, Marina Tauber și Reghina Apostolova.

Autorii sesizării sunt de părere că legea, care stabilește, printre altele, majorarea vârstei de pensionare, este „scandaloasă și antipopulară”.

„Pe lângă majorarea vârstei de pensionare până la 63 de ani, a fost majorat și stagiului de cotizare până la 34 de ani. Aceste modificări bat cel mai mult în femei, în contextul în care speranța de viață scade anual, iar din motive obiective, studii, concedii de îngrijire a copilului foarte puține femei ajung să atingă acest stagiu de cotizare necesar”, se menționează în comunicatul Partidului „Șor”.

În opinia celor de la „Șor” o prevedere „scandaloasă” este și introducerea așa-numitei pensii anticipate pentru muncă îndelungată.

„În realitate, practic este imposibil să fie atinse aceste cifre. Persoana, în special femeile, nu ar trebui nici să studieze, nici să nască copii și să muncească toată viața pentru a putea ieși la pensie cu doi ani mai devreme”, se mai arată în comunicat.

Amintim că la sfârșitul anului trecut, deputații din majoritatea parlamentară au adoptat proiectul de modificare a Legii privind sistemul public de pensii.

Documentul prevede dreptul persoanelor care au contribuit la sistemul de pensionare și își pot confirma stagiul contributiv necesar, de a beneficia de pensie anticipată pentru stagiu lung. Acest fapt va permite realizarea dreptului la pensie până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Noile reglementări ale proiectului se referă și la restabilirea graficului de majorare a vârstei de  pensionare, stabilit în anul 2018.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022 vârsta standard de pensionare pentru bărbați va fi de 63 de ani, iar stagiul complet de cotizare de 34 de ani.

Pentru femei, vârsta standard  de pensionare de 63 de ani va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2028, iar stagiul complet de cotizare de 34 de ani va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2024.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Finanțarea pentru educația incluzivă va fi dublată de la 1 ianuarie 2027. Inițiativa MEC

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune majorarea de la 2% la 4% a ponderii resurselor rezervate educației incluzive din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general. Proiectul de hotărâre se află în prezent în proces de avizare publică, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit unui comunicat al MEC, fondurile vor fi distribuite școlilor în funcție de numărul copiilor care au nevoie de sprijin, tipul și severitatea dizabilității, precum și serviciile specializate necesare.

În prezent, raioanele și municipiile decid cât alocă pentru educația incluzivă, în limita a 2% din transferurile primite. „Din acest motiv, finanțarea diferă de la o regiune la alta și nu reflectă întotdeauna numărul copiilor care au nevoie de ajutor”, a menționat instituția.

Prin noua formulă, 4% din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general va fi rezervat educației incluzive, iar alocațiile pentru fiecare instituție vor fi calculate în funcție de necesitățile concrete ale elevilor. Astfel, școlile în care sunt mai mulți copii care necesită servicii specializate ar urma să primească mai multe resurse.

Finanțarea va fi calculată distinct pentru cadrele didactice de sprijin, psihologi, logopezi, psihopedagogi, interpreți în limbaj mimico-gestual și centrele de resurse pentru educația incluzivă.

Datele MEC arată că, în 2026, în școlile din Republica Moldova învață 4.791 de elevi cu dizabilități, cu 457 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 2.558 au dizabilități severe, 1.561 au dizabilități accentuate, iar 672 – dizabilități medii.

În sistemul de învățământ funcționează 939 de centre de resurse pentru educația incluzivă. Totodată, sunt raportate 1 509 unități de cadre didactice de sprijin, 542 de psihologi, 144 de logopezi și 34 de psihopedagogi.

Potrivit ministerului, noul mecanism urmărește ca accesul copiilor la serviciile de sprijin să nu depindă de localitatea în care aceștia învață. Resursele ar urma să fie distribuite după aceleași criterii la nivel național și corelate cu necesitățile elevilor din fiecare instituție.

Proiectul prevede și măsuri de tranziție pentru școlile care, în urma aplicării noii formule, ar putea primi alocații mai mici. MEC urmează să valideze datele fiecărei instituții, să testeze formula de calcul și să stabilească un nivel minim de finanțare pentru serviciile deja oferite copiilor.

Ministerul a precizat că proiectul are drept scop și alinierea cadrului normativ la modificările operate în Codul educației prin reforma „Restart în educație”, aprobată de Parlament prin Legea nr. 200/2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: