sputnik.md

Leul și-a schimbat cursul. Ce va urma?

Cotația leului moldovenesc a crescut față de monedele importante de-a lungul întregului an, dar a început să scadă în luna noiembrie. Timp de o săptămână, dolarul a câștigat 17 bani de la un leu, iar euro – 40 de bani. Potrivit prognozelor autorităților, în anii următori, cursul leului va scădea constant. NM și câțiva experți au analizat, de ce leul se depreciază.

Cum leul și-a schimbat cursul

În luna noiembrie, cotația leului moldovenesc în raport cu dolarul și moneda europeană a început să scadă. Astfel, la 2 și 3 noiembrie, cursul oficial al monedei europene a constituit 19,91 lei pentru €1, la 4 noiembrie – 20,06 lei, la 5 noiembrie – 20,12 lei pentru €1. Și cotația unui dolar SUA față de leu a crescut constant în aceste zile – de la 17,03 lei până la 17,20 lei pentru $1. Pentru vineri, 6 noiembrie, Banca Națională a stabilit cursul oficial pentru un euro la nivelul de 20,31 de lei pentru €1 și aceasta este cea mai mare cotație a monedei europene în raport cu leul în acest an. Cursul oficial al dolarului a fost stabilit la nivelul de 17,20 lei pentru $1.

Conform prognozelor autorităților, leul moldovenesc va cădea lent, dar stabil în următorii ani. Potrivit documentului „Cadrul bugetar pe termen mediu pentru 2021-2023”, coordonat cu FMI și adoptat de guvern acum o săptămână, cotația dolarului va atinge la sfârșitul acestui an 18,25 de lei pentru $1. În anul 2021, guvernul prognozează un curs la nivelul de 19,07 lei pentru $1, în 2022 – 19,72 lei pentru $1, iar în 2023 – 20,30 lei pentru $1.

Anul acesta, cotația medie a unui dolar SUA a constituit, în zece luni, 17,34 lei pentru $1, iar euro – 19,57 lei pentru €1. De notat că în luna aprilie, leul s-a depreciat până la 20,20 lei pentru €1 și până la 18,63 lei pentru $1. Dar după aceasta, s-a consolidat din nou.

Ce spun experții

Expertul financiar Roman Chircă a menționat pentru NM că slăbirea leului în luna noiembrie este cauzată de acțiunile Băncii Naționale pentru a se asigura că leul nu este supraevaluat. „În ultimele șase luni, cotația leului a fost influențată de trei factori principali: diminuarea exporturilor, creșterea remitențelor din străinătate și tranșele financiare de la FMI și de la alte organizații internaționale. Drept urmare, într-o jumătate de an, toate acestea au favorizat consolidarea leului moldovenesc”, a menționat Chircă.

Potrivit afirmațiilor sale, „leul moldovenesc a revenit pe vechile poziții”, deoarece Banca Națională a început să cumpere valută străină. „Dacă nu ar fi intervenit Banca Națională, leul moldovenesc ar fi continuat să se întărească. Drept urmare, dolarul ar fi costat deja vreo 16 lei. De asemenea, cotația dolarului a scăzut și în raport cu moneda europeană. Ținând cont de faptul că valuta țărilor vecine s-a devalorizat, s-ar fi produs scăderea cererii de schimb valutar, diminuarea exporturilor, scumpirea produselor moldovenești și scăderea încasărilor la buget”, a precizat expertul.

În opinia sa, în timpul apropiat am putea evita scăderea bruscă a leului moldovenesc. Dar dacă și se va întâmpla acest lucru, va fi treptat și e prea puțin probabil că leul va scădea sub 20,50 pentru €1, consideră Chircă.

Alexandru Fală, expert al Centrului Analitic Expert-Grup, consideră că motivul principal al devalorizării leului în luna noiembrie îl constituie diminuarea exporturilor. „Ultimele date demonstrează că exporturile au scăzut mai mult decât importurile. Scăderea exporturilor a fost provocată de reducerea considerabilă a exporturilor de produse agricole. Iar aceasta a fost cauzată de secetă. În mod special au fost afectate cerealele”, a menționat Fală.

Menționăm că în ultimele șase luni, Banca Națională a cumpărat sistematic valută străină pe piața valutară internă: în medie, în sumă de 25-29 milioane de lei lunar, iar în luna iulie – de 48 milioane de lei (datele pentru luna octombrie încă nu există). În perioada respectivă, oferta de valută pe piața valutară era cu 2%-15% mai mare decât cererea, deci, valuta vândută de persoanele fizice depășea necesitățile persoanelor juridice.

Reamintim că în luna septembrie, președintele Igor Dodon a propus slăbirera leului moldovenesc, deoarece leul puternic nu este convenabil producătorilor din Moldova care își exportă produsele. Banca Națională a reamintit atunci că nu se ocupă de reglementarea cursului valutar.

«Олякэ экономист». Зачем Додону слабый лей

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: