sputnik.md

Leul și-a schimbat cursul. Ce va urma?

Cotația leului moldovenesc a crescut față de monedele importante de-a lungul întregului an, dar a început să scadă în luna noiembrie. Timp de o săptămână, dolarul a câștigat 17 bani de la un leu, iar euro – 40 de bani. Potrivit prognozelor autorităților, în anii următori, cursul leului va scădea constant. NM și câțiva experți au analizat, de ce leul se depreciază.

Cum leul și-a schimbat cursul

În luna noiembrie, cotația leului moldovenesc în raport cu dolarul și moneda europeană a început să scadă. Astfel, la 2 și 3 noiembrie, cursul oficial al monedei europene a constituit 19,91 lei pentru €1, la 4 noiembrie – 20,06 lei, la 5 noiembrie – 20,12 lei pentru €1. Și cotația unui dolar SUA față de leu a crescut constant în aceste zile – de la 17,03 lei până la 17,20 lei pentru $1. Pentru vineri, 6 noiembrie, Banca Națională a stabilit cursul oficial pentru un euro la nivelul de 20,31 de lei pentru €1 și aceasta este cea mai mare cotație a monedei europene în raport cu leul în acest an. Cursul oficial al dolarului a fost stabilit la nivelul de 17,20 lei pentru $1.

Conform prognozelor autorităților, leul moldovenesc va cădea lent, dar stabil în următorii ani. Potrivit documentului „Cadrul bugetar pe termen mediu pentru 2021-2023”, coordonat cu FMI și adoptat de guvern acum o săptămână, cotația dolarului va atinge la sfârșitul acestui an 18,25 de lei pentru $1. În anul 2021, guvernul prognozează un curs la nivelul de 19,07 lei pentru $1, în 2022 – 19,72 lei pentru $1, iar în 2023 – 20,30 lei pentru $1.

Anul acesta, cotația medie a unui dolar SUA a constituit, în zece luni, 17,34 lei pentru $1, iar euro – 19,57 lei pentru €1. De notat că în luna aprilie, leul s-a depreciat până la 20,20 lei pentru €1 și până la 18,63 lei pentru $1. Dar după aceasta, s-a consolidat din nou.

Ce spun experții

Expertul financiar Roman Chircă a menționat pentru NM că slăbirea leului în luna noiembrie este cauzată de acțiunile Băncii Naționale pentru a se asigura că leul nu este supraevaluat. „În ultimele șase luni, cotația leului a fost influențată de trei factori principali: diminuarea exporturilor, creșterea remitențelor din străinătate și tranșele financiare de la FMI și de la alte organizații internaționale. Drept urmare, într-o jumătate de an, toate acestea au favorizat consolidarea leului moldovenesc”, a menționat Chircă.

Potrivit afirmațiilor sale, „leul moldovenesc a revenit pe vechile poziții”, deoarece Banca Națională a început să cumpere valută străină. „Dacă nu ar fi intervenit Banca Națională, leul moldovenesc ar fi continuat să se întărească. Drept urmare, dolarul ar fi costat deja vreo 16 lei. De asemenea, cotația dolarului a scăzut și în raport cu moneda europeană. Ținând cont de faptul că valuta țărilor vecine s-a devalorizat, s-ar fi produs scăderea cererii de schimb valutar, diminuarea exporturilor, scumpirea produselor moldovenești și scăderea încasărilor la buget”, a precizat expertul.

În opinia sa, în timpul apropiat am putea evita scăderea bruscă a leului moldovenesc. Dar dacă și se va întâmpla acest lucru, va fi treptat și e prea puțin probabil că leul va scădea sub 20,50 pentru €1, consideră Chircă.

Alexandru Fală, expert al Centrului Analitic Expert-Grup, consideră că motivul principal al devalorizării leului în luna noiembrie îl constituie diminuarea exporturilor. „Ultimele date demonstrează că exporturile au scăzut mai mult decât importurile. Scăderea exporturilor a fost provocată de reducerea considerabilă a exporturilor de produse agricole. Iar aceasta a fost cauzată de secetă. În mod special au fost afectate cerealele”, a menționat Fală.

Menționăm că în ultimele șase luni, Banca Națională a cumpărat sistematic valută străină pe piața valutară internă: în medie, în sumă de 25-29 milioane de lei lunar, iar în luna iulie – de 48 milioane de lei (datele pentru luna octombrie încă nu există). În perioada respectivă, oferta de valută pe piața valutară era cu 2%-15% mai mare decât cererea, deci, valuta vândută de persoanele fizice depășea necesitățile persoanelor juridice.

Reamintim că în luna septembrie, președintele Igor Dodon a propus slăbirera leului moldovenesc, deoarece leul puternic nu este convenabil producătorilor din Moldova care își exportă produsele. Banca Națională a reamintit atunci că nu se ocupă de reglementarea cursului valutar.

«Олякэ экономист». Зачем Додону слабый лей

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Lucrurile în Republica Moldova se mișcă în direcția greșită? Ce cred moldovenii

Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova consideră că țara merge într-o direcție greșită. Acest lucru reiese din rezultatele unui sondaj realizat de compania sociologică IMAS, care a fost prezentat miercuri, 17 iunie.

Potrivit cercetării, 56% dintre respondenți sunt de părere că situația din țară evoluează într-o direcție greșită, în timp ce 37% cred contrariul. Restul participanților nu au oferit un răspuns sau s-au abținut.

Sondajul a analizat și percepția oamenilor asupra propriului nivel de trai. Astfel, 36% dintre cei intervievați au o atitudine pozitivă față de situația lor: 31% spun că sunt mulțumiți, iar 5% foarte mulțumiți. La polul opus, 38% se declară nemulțumiți de condițiile în care trăiesc: 24% sunt mai degrabă nemulțumiți, iar 14% afirmă că sunt complet nemulțumiți. Alți 26% au ales o poziție neutră.

În pofida acestor evaluări, sondajul relevă și o doză de optimism. Aproape o treime dintre respondenți (31%) cred că peste un an vor trăi la aproximativ același nivel ca în prezent. Totodată, 29% se așteaptă ca situația lor să se îmbunătățească, în timp ce 28% anticipează o înrăutățire. Alți 12% nu au putut aprecia cum va evolua nivelul lor de trai în următoarele 12 luni. Comparativ cu sondajul precedent, numărul optimiștilor a crescut ușor, de la 27% la 29%.

Întrebați care ar trebui să fie prioritățile autorităților în lunile următoare, respondenții au indicat în principal problemele economice și sociale. Cea mai frecventă solicitare este majorarea salariilor și pensiilor, menționată de 34,7% dintre participanți. Pe locul al doilea se află crearea de noi locuri de muncă (16,4%), urmată de reducerea prețurilor (12,9%).

De asemenea, 12,1% dintre respondenți consideră necesară îmbunătățirea generală a nivelului de trai, iar 10,5% cred că problemele actuale pot fi rezolvate prin schimbarea actualei conduceri a țării. Alte priorități menționate au fost intensificarea luptei împotriva corupției (7,9%) și repararea drumurilor (6,7%).

Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 1–14 iunie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja de eroare este de ±3%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: