sputnik.md

Leul și-a schimbat cursul. Ce va urma?

Cotația leului moldovenesc a crescut față de monedele importante de-a lungul întregului an, dar a început să scadă în luna noiembrie. Timp de o săptămână, dolarul a câștigat 17 bani de la un leu, iar euro – 40 de bani. Potrivit prognozelor autorităților, în anii următori, cursul leului va scădea constant. NM și câțiva experți au analizat, de ce leul se depreciază.

Cum leul și-a schimbat cursul

În luna noiembrie, cotația leului moldovenesc în raport cu dolarul și moneda europeană a început să scadă. Astfel, la 2 și 3 noiembrie, cursul oficial al monedei europene a constituit 19,91 lei pentru €1, la 4 noiembrie – 20,06 lei, la 5 noiembrie – 20,12 lei pentru €1. Și cotația unui dolar SUA față de leu a crescut constant în aceste zile – de la 17,03 lei până la 17,20 lei pentru $1. Pentru vineri, 6 noiembrie, Banca Națională a stabilit cursul oficial pentru un euro la nivelul de 20,31 de lei pentru €1 și aceasta este cea mai mare cotație a monedei europene în raport cu leul în acest an. Cursul oficial al dolarului a fost stabilit la nivelul de 17,20 lei pentru $1.

Conform prognozelor autorităților, leul moldovenesc va cădea lent, dar stabil în următorii ani. Potrivit documentului „Cadrul bugetar pe termen mediu pentru 2021-2023”, coordonat cu FMI și adoptat de guvern acum o săptămână, cotația dolarului va atinge la sfârșitul acestui an 18,25 de lei pentru $1. În anul 2021, guvernul prognozează un curs la nivelul de 19,07 lei pentru $1, în 2022 – 19,72 lei pentru $1, iar în 2023 – 20,30 lei pentru $1.

Anul acesta, cotația medie a unui dolar SUA a constituit, în zece luni, 17,34 lei pentru $1, iar euro – 19,57 lei pentru €1. De notat că în luna aprilie, leul s-a depreciat până la 20,20 lei pentru €1 și până la 18,63 lei pentru $1. Dar după aceasta, s-a consolidat din nou.

Ce spun experții

Expertul financiar Roman Chircă a menționat pentru NM că slăbirea leului în luna noiembrie este cauzată de acțiunile Băncii Naționale pentru a se asigura că leul nu este supraevaluat. „În ultimele șase luni, cotația leului a fost influențată de trei factori principali: diminuarea exporturilor, creșterea remitențelor din străinătate și tranșele financiare de la FMI și de la alte organizații internaționale. Drept urmare, într-o jumătate de an, toate acestea au favorizat consolidarea leului moldovenesc”, a menționat Chircă.

Potrivit afirmațiilor sale, „leul moldovenesc a revenit pe vechile poziții”, deoarece Banca Națională a început să cumpere valută străină. „Dacă nu ar fi intervenit Banca Națională, leul moldovenesc ar fi continuat să se întărească. Drept urmare, dolarul ar fi costat deja vreo 16 lei. De asemenea, cotația dolarului a scăzut și în raport cu moneda europeană. Ținând cont de faptul că valuta țărilor vecine s-a devalorizat, s-ar fi produs scăderea cererii de schimb valutar, diminuarea exporturilor, scumpirea produselor moldovenești și scăderea încasărilor la buget”, a precizat expertul.

În opinia sa, în timpul apropiat am putea evita scăderea bruscă a leului moldovenesc. Dar dacă și se va întâmpla acest lucru, va fi treptat și e prea puțin probabil că leul va scădea sub 20,50 pentru €1, consideră Chircă.

Alexandru Fală, expert al Centrului Analitic Expert-Grup, consideră că motivul principal al devalorizării leului în luna noiembrie îl constituie diminuarea exporturilor. „Ultimele date demonstrează că exporturile au scăzut mai mult decât importurile. Scăderea exporturilor a fost provocată de reducerea considerabilă a exporturilor de produse agricole. Iar aceasta a fost cauzată de secetă. În mod special au fost afectate cerealele”, a menționat Fală.

Menționăm că în ultimele șase luni, Banca Națională a cumpărat sistematic valută străină pe piața valutară internă: în medie, în sumă de 25-29 milioane de lei lunar, iar în luna iulie – de 48 milioane de lei (datele pentru luna octombrie încă nu există). În perioada respectivă, oferta de valută pe piața valutară era cu 2%-15% mai mare decât cererea, deci, valuta vândută de persoanele fizice depășea necesitățile persoanelor juridice.

Reamintim că în luna septembrie, președintele Igor Dodon a propus slăbirera leului moldovenesc, deoarece leul puternic nu este convenabil producătorilor din Moldova care își exportă produsele. Banca Națională a reamintit atunci că nu se ocupă de reglementarea cursului valutar.

«Олякэ экономист». Зачем Додону слабый лей

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ONG-urile de media cer scuze publice de la directorul TRM, Vladimir Țurcanu, pentru atacul la adresa investigației „Cu Sens”

Mai multe organizații de media au cerut scuze publice din partea directorului Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, după ce acesta a calificat într-un interviu,o investigație jurnalistică a proiectului „Cu Sens” drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”. Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că afirmațiile fără fundament factual pot denigra reputația unei instituții media independente și pot crea un climat ostil față de jurnalismul de investigație.

„Presa are obligația de a investiga modul în care sunt cheltuite resursele publice și activitatea instituțiilor statului. Critica jurnalistică realizată cu bună-credință și în interes public beneficiază de protecție legală, inclusiv prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în reacția ONG-urilor.

Organizațiile subliniază că persoanele aflate în funcții de conducere în instituții finanțate din bani publici trebuie să manifeste toleranță față de presa critică și să evite etichetele care pot intimida jurnaliștii sau descuraja investigațiile. Centrul pentru Jurnalism Independent și organizațiile semnatare și-au exprimat solidaritatea cu echipa „Cu Sens” și au făcut apel la autorități să adopte un discurs responsabil și respectuos față de mass-media.

***

În ultimii patru ani, de când Vladimir Țurcanu conduce Compania „Teleradio-Moldova”, au fost semnalate mai multe nereguli: cheltuielile de protocol depășeau frecvent bugetul inițial, iar foști sau actuali angajați au reclamat intimidări, neplata la timp a salariilor și concedieri neîntemeiate. Țurcanu și adjuncții săi susțin însă că nu s-au încălcat legile și că activitatea companiei este conformă cu reglementările.

Aceste probleme au fost confirmate și de un audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2023–2024, care a evidențiat deficiențe semnificative în gestionarea patrimoniului public și a resurselor financiare. Auditul a constatat un statut juridic dual neclar, proceduri netransparente de investiții și achiziții, precum și administrarea precară a bunurilor imobile și a patrimoniului audiovizual.

La 3 decembrie 2025, Parlamentul a organizat audieri publice privind modul în care TRM gestionează fondurile publice. În cadrul ședinței, s-a discutat despre rezultatele auditului Curții de Conturi, care a constatat cheltuieli de peste 21 de milioane de lei peste limitele aprobate, posibile conflicte de interese între conducerea executivă și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), precum și nereguli în achiziții și investiții. TRM a beneficiat în 2023–2024 de transferuri bugetare de 148,9 și 185,7 milioane de lei, reprezentând aproape 90% din veniturile totale ale companiei, iar patrimoniul instituției era evaluat la circa 460,5 milioane de lei, incluzând clădiri, terenuri, echipamente și fonduri culturale naționale precum „Fondul de Aur al Televiziunii” și „Tezaurul sonor al Radiodifuziunii”.

În replică, Vladimir Țurcanu a declarat pe pagina sa de Facebook că „lucrurile sunt în ordine la TRM” și că speculațiile apărute în spațiul public „nu au nicio fundamentare reală”. El a precizat că a prezentat un plan detaliat de implementare a recomandărilor Curții de Conturi și a respins acuzațiile privind presupusele nereguli financiare.

Audierile parlamentare au fost urmate de promisiunea Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media de a monitoriza aplicarea recomandărilor Curții de Conturi și de a analiza cadrul legal pentru îmbunătățirea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: