Facebook/Igor Grosu

Liderii de partid ar putea fi obligați să-și declare averile. Proiectul de lege propus de PAS

Președinții și vicepreședinții de partide, angajați din mai multe sfere, inslusiv șefii instituțiilor de stat și municipale, ar putea fi obligați să depună declarații de avere și interese personale. Un astfel de proiect de lege, care urmează să a fi înregistrată în Parlament, a fost prezentată pe 15 ianurie de deputatul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp.

Lilian Carp a anunțat despre ințiativa de modificare a legii cu privire la declarația de avere și interese personale. În speță, deputatul propune completarea listei persoanelor care vor fi obligate să depună declarație de avere și interese personale.

Conform amendamentului prezentat, vor trebui să-și declare averea următoarele persoane:

– angajații autorităților instituțiilor publice care sunt în autogestiune, cu excepția angajaților care desfășoară activități auxiliare, de secretariat, de protocol, administrativ, gospodăresc, tehnice, precum și a angajaților autorităților instituțiilor publice din domeniul sănătății culturii, educației și cercetării;

– persoanele cu funcție de conducere a subdiviziunilor din cadrul instituțiilor publice bugetare, cu excepția persoanelor cu funcție de conducere care gestionează subdiviziuni cu atribuții în domeniul activității auxiliare de secretariat, protocol-administrativ, gospodăresc și tehnic

– persoanele cu funcție de conducere a subdiviziunilor și persoanele cu funcție de control din cadrul întreprinderilor de stat și ale întreprinderilor muncipale, societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, cu excepția persoanelor cu funcție de conducere care gestionează subdiviziuni cu atribuții în domeniul activității auxiliare de scretariat, de protocol, administrativ, gospodăresc și tehnic

– președinții și vice-președinții partidelor politice, precum și membrii organelor executive, centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, care nu dețin alte funcții vizate în prezentul articol.

„Avem politicieni care au doar ștampila partidului”

Lilian Carp a argumentat că angajații instituțiilor vizate în inițiativa legislativă pe care o propune gestionează bunul public, iar cetățenii trebuie să cunoască ce venituri încasează.

Noi avem întreprinderi de stat în care directorii, conducătorii subdiviziunilor nu fac declarații de avere chiar dacă ei conduc o instituție de stat, ceea ce nu este corect. Și de multe ori de punem întrebarea: „cum gestionează ei bunul public?”. Iar, la rândul lor, lumea trebuie să le cunoască veniturile pentru că până la urmă gestionează bunul public. (…) De asemenea, și anumite instituții precum este ASP-ului va fi obligat să facă declarații de avere”, a spus el.

Drept „cel mai important” din proiectul de lege pe care-l propune, Lilian Carp a numit punctul care prevede că liderii formațiunilor vor fi trebui să-și declare averile.

Cad sub incidența declarației de avere și anumite persoane vor fi în funcțiile de conducere a partidelor pentru că avem politicieni care nu lucrează nicăieri toată viața, au doar ștampila partidului. Și desigur este important din ce bani își duc viața acești politicieni. Pentru că să nu ne mirăm că vin în fruntea statului nelucrând o zi nicăieri cu averi care, uneori, te impresionează despre felul cum le-au adunat, despre dieta care au avut-o unii cu 25-30 de lei zilnic. Ei pot să se întrețină cu familii, cu copii care învață la diferite instituții de învățământ private”, a adăugat deputatul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu a comentat perspectiva aderării „parțiale” la UE: „Aceste discuții sunt confidențiale”

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: