Viață

Liliana Vițu-Eșanu este noua președintă a Consiliului Audiovizualului

Mihaela Conovali
| 16 decembrie, 2021
12:09

Liliana Vițu-Eșanu a fost aleasă președintă a Consiliului Audiovizualului (CA), iar vicepreședintă a autorității a devenit Aneta Gonța. Alegerea conducerii CA a avut loc prin vot secret, în cadrul ședinței din 16 decembrie. Ambele candidaturi au fost votate cu unanimitate de voturi.

Candidura Lilianei Vițu-Eșanu a fost propusă de patru membri CA, primul fiind Eugeniu Rîbca. Tot el a propus-o pe Aneta Gonța pentru funcția de vicepreședintă a instituției, comunică media-azi.md.

În cadrul ședinței, Liliana Vițu-Eșanu a declarat că își dorește restabilirea încrederii publicului în autoritate. „În primul rând, încrederea că această instituție poate să aplice Codul de o manieră corectă, poate să acționeze astfel încât să contribuie la dezvoltarea presei autohtone în special, la crearea condițiilor pentru dezvoltarea presei în Republica Moldova. La fel, să protejeze spațiul informațional, să vină cu acțiuni care să elimine pe parcurs distorsiunile, decalajele în problemele care există în ceea ce privește publicitatea, măsurarea audienței, transparența proprietății”, a declarat ea.

Aneta Gonța a menționat că va atrage atenția asupra micromanagementului instituției și ca CA să fie garantul interesului public în domeniul audiovizualului.

Liliana Vițu este absolventă a facultății de Jurnalism din Chișinău, a urmat masteratul în Studii Europene Moderne la Universitatea Metropolitana din Londra. A activat la Publika TV, a fost reporter al BBC la Chișinău (1998-2004), și la Institutul Republican Internațional. De asemenea, a deținut funcția de directoar al Departamentului Ştiri la postul de televiziune „Moldova 1”.

A fost coordonator pe comunicare la Fundația Eurasia, reprezentanța din Moldova și ofițer de presă la Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Este cunoscută ca expert media, fiind coautoare a unor rapoarte ale Freedom House cu privire la mass media moldovenească. De asemenea, a fost purtătoare de cuvânt a ex-premierului Iurie Leancă. În 2001, Clubul de presă de la Chișinău a desemnat-o printre cei mai buni zece jurnaliști din R. Moldova. Liliana Vițu este soția lui Mircea Eșanu, șeful Agenției Servicii Publice.

Aneta Gonța a fost propusă de organizații ale societății civile. Este cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone și altele.

În perioada 2019-2020, a fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Din 2018 activează în calitate de vicepreședintă a secției Moldova a Uniunii Presei Francofone. 14 ani a fost lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. A fost expertă în mai multe proiecte privind monitorizarea conținutului media online, TV, a implementării Acordului de Asociere UE-RM, la CJI, API, Fundația Soros-Moldova.

Aneta Gonța este doctorandă în Politologie, deține diploma de magistră în Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar licența a obținut-o în domeniul Relaţiilor internaţionale.

***

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, CA este condus de un preşedinte şi de un vicepreşedinte aleşi prin vot secret de cel puţin cinci membri ai Consiliului. Preşedintele CA convoacă şi prezidează şedinţele, semnează deciziile şi alte acte emise de autoritate, asigură gestionarea alocaţiilor bugetare, numeşte şi eliberează din funcţie personalul aparatului, prezintă Parlamentului raportul anual de activitate, reprezintă Consiliul Audiovizualului în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele juridice, precum şi în relaţiile internaţionale și reprezintă Republica Moldova în organizaţii internaţionale pe aspecte ce ţin de serviciile media audiovizuale.

Preşedintele şi vicepreşedintele CA pot fi demişi, prin vot secret, la propunerea a trei membri şi cu votul a cel puţin cinci membri ai Consiliului Audiovizualului.

Noua componență a CA a fost desemnată de Parlament pe 3 decembrie, după ce precedenta a fost demisă in corpore în urma respingerii raportului de activitate pentru anul 2020, drept urmare a mai mutor modificări operate în legislație.

consiliul audiovizualului

Știri similare

Viață

TVC 21, sancționat cu 50 mii lei: declarații false la o emisiune cu participarea unui deputat din partidul lui Costiuc

Politică

„Alternativa” vrea reguli noi pentru presa din Moldova. Reacția Consiliului Audiovizualului: „O presiune”

Știri

UE a inclus Rusia pe lista țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului

Dumitru Petruleac
| 29 ianuarie, 2026
19:30

Comisia Europeană a anunțat includerea Rusiei pe lista Uniunii Europene a țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Decizia a intrat în vigoare la 29 ianuarie. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a precizat că măsura are drept scop sporirea presiunii financiare asupra Kremlinului.

„UE a inclus astăzi Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare a banilor. Acest lucru va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a declarat Kaja Kallas.

Oficiala europeană a subliniat că orice instrument de presiune este important pentru a forța Moscova să accepte „negocieri reale”. Totodată, ea a menționat că actualele discuții de la Abu Dhabi nu par serioase, în condițiile în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile din Ucraina.

Includerea unei țări pe „lista neagră” a UE presupune înăsprirea semnificativă a controlului asupra operațiunilor financiare care implică organizații sau persoane din statul respectiv. Aceasta înseamnă verificări aprofundate pentru toate tranzacțiile, solicitarea unui număr mai mare de documente privind beneficiarii reali și proveniența fondurilor, precum și aprobări suplimentare din partea comisarilor specializați ai noii Autorități Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA).

Pe această listă se află deja, printre altele, Coreea de Nord, Iranul și Afganistanul.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a suspendat încă din 2023 calitatea de membru a Rusiei, ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei, însă la acel moment nu a inclus-o pe nicio listă de risc, potrivit currenttime. Ulterior, FATF a fost în repetate rânduri îndemnată să plaseze Federația Rusă pe lista neagră sau gri.

Împotriva includerii Rusiei pe lista UE s-au pronunțat nu doar India, ci și alte state din grupul BRICS – Brazilia, China și Africa de Sud.

Scheme de ocolire a sancțiunilor: rolul platformei A7 și al lui Ilan Șor

Afacerile ilegale ale Rusiei sunt coordonate și prin platforme alternative de plată, inclusiv A7 – un sistem de plăți transfrontaliere prin criptomonede fondat de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit unei investigații Financial Times, citată de Holod, platforma ar fi fost creată pentru a ajuta mediul de afaceri rus să eludeze sancțiunile impuse de Statele Unite și alte state occidentale.

Jurnaliștii scriu că platforma A7 a reușit să „recreeze” activele care fuseseră anterior incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. Aproximativ 80% din totalul monedelor stabile (stablecoins) A7A5 s-ar fi aflat în două portofele digitale asociate bursei Grinex. Acestea au fost șterse rapid, chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor împotriva bursei.

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, și în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!