Liliana Vițu-Eșanu a fost aleasă președintă a Consiliului Audiovizualului (CA), iar vicepreședintă a autorității a devenit Aneta Gonța. Alegerea conducerii CA a avut loc prin vot secret, în cadrul ședinței din 16 decembrie. Ambele candidaturi au fost votate cu unanimitate de voturi.
Candidura Lilianei Vițu-Eșanu a fost propusă de patru membri CA, primul fiind Eugeniu Rîbca. Tot el a propus-o pe Aneta Gonța pentru funcția de vicepreședintă a instituției, comunică media-azi.md.
În cadrul ședinței, Liliana Vițu-Eșanu a declarat că își dorește restabilirea încrederii publicului în autoritate. „În primul rând, încrederea că această instituție poate să aplice Codul de o manieră corectă, poate să acționeze astfel încât să contribuie la dezvoltarea presei autohtone în special, la crearea condițiilor pentru dezvoltarea presei în Republica Moldova. La fel, să protejeze spațiul informațional, să vină cu acțiuni care să elimine pe parcurs distorsiunile, decalajele în problemele care există în ceea ce privește publicitatea, măsurarea audienței, transparența proprietății”, a declarat ea.
Aneta Gonța a menționat că va atrage atenția asupra micromanagementului instituției și ca CA să fie garantul interesului public în domeniul audiovizualului.
Liliana Vițu este absolventă a facultății de Jurnalism din Chișinău, a urmat masteratul în Studii Europene Moderne la Universitatea Metropolitana din Londra. A activat la Publika TV, a fost reporter al BBC la Chișinău (1998-2004), și la Institutul Republican Internațional. De asemenea, a deținut funcția de directoar al Departamentului Ştiri la postul de televiziune „Moldova 1”.
A fost coordonator pe comunicare la Fundația Eurasia, reprezentanța din Moldova și ofițer de presă la Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Este cunoscută ca expert media, fiind coautoare a unor rapoarte ale Freedom House cu privire la mass media moldovenească. De asemenea, a fost purtătoare de cuvânt a ex-premierului Iurie Leancă. În 2001, Clubul de presă de la Chișinău a desemnat-o printre cei mai buni zece jurnaliști din R. Moldova. Liliana Vițu este soția lui Mircea Eșanu, șeful Agenției Servicii Publice.
Aneta Gonța a fost propusă de organizații ale societății civile. Este cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone și altele.
În perioada 2019-2020, a fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Din 2018 activează în calitate de vicepreședintă a secției Moldova a Uniunii Presei Francofone. 14 ani a fost lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. A fost expertă în mai multe proiecte privind monitorizarea conținutului media online, TV, a implementării Acordului de Asociere UE-RM, la CJI, API, Fundația Soros-Moldova.
Aneta Gonța este doctorandă în Politologie, deține diploma de magistră în Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar licența a obținut-o în domeniul Relaţiilor internaţionale.
***
Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, CA este condus de un preşedinte şi de un vicepreşedinte aleşi prin vot secret de cel puţin cinci membri ai Consiliului. Preşedintele CA convoacă şi prezidează şedinţele, semnează deciziile şi alte acte emise de autoritate, asigură gestionarea alocaţiilor bugetare, numeşte şi eliberează din funcţie personalul aparatului, prezintă Parlamentului raportul anual de activitate, reprezintă Consiliul Audiovizualului în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele juridice, precum şi în relaţiile internaţionale și reprezintă Republica Moldova în organizaţii internaţionale pe aspecte ce ţin de serviciile media audiovizuale.
Preşedintele şi vicepreşedintele CA pot fi demişi, prin vot secret, la propunerea a trei membri şi cu votul a cel puţin cinci membri ai Consiliului Audiovizualului.
Noua componență a CA a fost desemnată de Parlament pe 3 decembrie, după ce precedenta a fost demisă in corpore în urma respingerii raportului de activitate pentru anul 2020, drept urmare a mai mutor modificări operate în legislație.
