LINELLA: Suntem alături acum pentru un viitor mai bun. Sprijinim lupta cu COVID-19

VASILE DRAGAN, fondator «Moldretail Group» S.R.L – rețeaua de magazine LINELLA:
«Trecem cu toţii printr-o perioadă dificilă pe care o putem traversa doar împreună, cu solidaritate şi empatie pentru cei din jur. Noi, ca retailer, avem un rol important şi o mare responsabilitate, prin urmare, personalul din magazine depun zilnic eforturi pentru ca fiecare client să îşi facă cumpărăturile într-un mod sigur, având în vedere condiţiile actuale.

În continuare, siguranța e cea mai importantă și acționăm conform unui plan de măsuri pe care le-am pus deja în aplicare. Ne dorim să sprijinim cât mai mult comunitatea și în această perioadă am venit cu mai multe inițiative de susținere atât al sistemului medical, cât și ajutând persoanele vulnerabile, care se confruntă cu dificultăți materiale severe și fac față cu greu acestei perioade de stres.»

Pe parcursul anilor, LINELLA s-a remarcat prin contribuția socială, care este una dintre direcțiile încorporate în activitatea companiei, iar în aceste momente rămân în continuare aproape de comunități și de persoanele care au nevoie de sprijin special în această perioadă, alăturându-se mai multor acțiuni de suport din întreaga țară, valoarea acestora fiind de peste 1,5 milioane lei:

— în data de 16 martie LINELLA a contribuit cu o donație de 100.000 de lei către spitalul Toma Ciorbă și 50.000 de lei către Spitalul Clinic Municipal de Urgență, sume alocate pentru consolidarea capacității sistemului medical moldovenesc de prevenire și tratare a pacienților;

— așa cum rețeaua de magazine Linella este prezentă pe întreg teritoriul țării și simt vulnerabilitatea lucrătorilor din regiuni, din 23 martie și pe durata întregii sitații excepționale, Linella aprovizionează zilnic personalul medical din substațiile Spitalului de Urgență din regiunea de nord a țării, cu câte 400 de prânzuri calde zilnic;

— achiziționarea din afara țării a 15 000 măști respiratorii de tip medical N95 și donarea acestora către instituțiile medicale care vor ajuta la protejarea sănătății personalului medical, dar și a pacienților, cât și la prevenirea răspândirii virusului;

— în data de 5 aprilie au venit în sprijinul a 500 de familii social vulnerabile și persoane în etate din localitățile aflate în regim de carantină, cu produse alimentare de primă necesitate, pentru locuitorii din r. Soroca, r. Ștefan Vodă, s. Carahasani și s. Bălceana.

Alături de aceste acţiuni de solidaritate, LINELLA a implementat și o serie de măsuri de precauție, atât în magazine, în depozite, cât şi la sediul central, pentru siguranţa şi protecţia angajaților și a consumatorilor, cum ar fi:

— Modificarea programului magazinelor: pentru mai multă siguranță în magazine, au fost luate măsuri suplimentare de prevenție, astfel toate magazinele Linella din țară, funcționează până la orele 22:00. Astfel putând să asigure fluxul de marfă și să fie luate măsurile necesare de igienă și dezinfecție relevante situației;

— Limitarea accesului în magazine, în perioadele în care sunt aglomerate, la un număr redus de persoane;

— Instalarea ecranelor de protecție la casele de marcat, pentru protecția persoanlului, cât și a consumatorilor;

— Semnalizarea cu marcaje speciale pe podea, în zona caselor de marcat pentru indicarea distanței de cel puțin 1 metru între client;

— Igienizarea și dezinfectarea spațiilor și suprafețelor comune din magazine, la fiecare 2 ore;

— Aerisirea magazinelor de câteva ori pe zi, timp de 15–20 minute;

— Soluții dezinfectante și mănuși de protecție disponibile la intrarea în magazine, la care au acces atât echipele din magazine, cât și clienții;

— Asigurarea cu măști de protecție pentru angajații din magazine;

— Echiparea cu viziere de protecție pentru angajații din prima linie;

— Recomandare pentru plata cu cardul sau cu telefonul;

— Recomandarea unui comportament responsabil prin cumpărarea doar a cantității necesare de produse;

— Recomandarea de a evita cumpărăturile în orele de vârf și staționarea pe termen lung în magazine;

— Recomandarea de a efectua cumpărături doar un singur membru al familiei sau apropiat;

Deși traversăm cu toții printr-o situație incertă, conducerea companiei LINELLA asigură angajaților, că aceștia nu vor suferi micșorări salariale sau reducerea forței de muncă, în plus munca și efortul depus a angajaților din prima linie va fi răsplătită adițional.

În continuare, echipa LINELLA, anunță că vor urma și alte măsuri toate gândite și îndreptate pentru a ajuta comunitatea, ca astfel să trecem cu bine, împreună, peste această perioadă.

linella.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Încă trei candidați. Schimbări în lista PAS pentru alegerile parlamentare

Comisia Electorală Centrală (CEC) și-a modificat hotărârea din iulie, prin care aprobase lista candidaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru alegerile parlamentare. Decizia a fost luată după ce PAS a solicitat completarea listei cu trei candidați la funcția de deputat.

Pe 17 august, în timpul unei ședințe, reprezentanții CEC au anunțat că PAS a depus o cerere pentru modificarea listei de candidați, solicitând completarea acesteia cu trei noi candidați la funcția de deputat: Andrian Cheptonar pe locul 45, Mihai Șevciuc pe locul 103 și Elena Josan pe locul 104.

Potrivit CEC, concurenții electorali pot solicita modificări în lista de candidați până la începutul campaniei electorale sau cel târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. Astfel, CEC a decis să-și modifice hotărârea din 27 iulie, prin care aprobase lista PAS pentru alegerile parlamentare cu 101 candidați. Potrivit noii decizii a Comisiei, cu numărul 45 va fi Adrian Cheptonar, iar candidații de pe pozițiile 45–101 se vor deplasa o poziție mai jos, devenind pozițiile 46–102. Totodată, conform deciziei CEC, lista se completează cu pozițiile 103 și 104, care vor fi ocupate de Mihai Șevciuc și, respectiv, Elena Josan.

Precizăm că PAS și-a prezentat lista candidaților pentru alegerile parlamentare în luna iulie. Lista, care conținea 102 nume, includea și pe Andrian Cheptonar. Totuși, în lista PAS depusă la CEC, care avea 101 nume, acesta nu figura. „El nu a fost atunci prezent fizic să semneze și a semnat acum”, a explicat, pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

Andrian Cheptonar este deputat în Parlament. Mihai Șevciuc este jurist de profesie și consilier în cabinetul vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, au anunțat reprezentanții CEC. Elena Josan este studentă și activează în cadrul PAS.

Potrivit regulamentului, fiecare persoană inclusă în lista de candidați trebuie să confirme depunerea personală a documentelor prin completarea unei liste puse la dispoziție de membrii comisiei de recepționare. Aceasta va conține următoarele rubrici: numărul de ordine, numele și prenumele candidatului, denumirea partidului politic care l-a desemnat, data depunerii documentelor și semnătura, care trebuie să corespundă specimenului semnăturii din actul de identitate.

Un partid politic sau un bloc electoral poate înainta lista de candidați, care nu va fi mai mică de 51 de persoane și nu va depăși 111 persoane.

***

Campania electorală pentru alegerile parlamentare va începe pe 29 august 2025.

PAS și-a prezentat lista candidaților pentru alegerile parlamentare din toamnă pe 20 iulie. Potrivit listei, primul pe listă va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului, urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida, din partea PAS, și câțiva actuali miniștri: Dan Perciun, Victoria Belousov, Ludmila Catlabuga, Vladimir Bolea, Mihai Popșoi și Sergiu Lazarencu.

Pe listă se regăsesc și personalitățile anunțate anterior de liderul PAS: fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari, luptătoarea Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea” Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF Emil Ceban.

De asemenea, în listă se regăsesc Dinu Plîngău și Stela Macari, foști membri ai Platformei Demnitate și Adevăr, care au plecat recent din partid pentru a putea candida la scrutin din partea PAS.

Poliția Republicii Moldova

Accident la Strășeni: o șoferiță de 24 de ani a murit. Un băiat de 18 ani, sub supravegherea medicilor

O șoferiță în vârstă de 24 de ani a murit în urma unui accident rutier la Strășeni. Totodată, un tânăr de 18 ani a suferit traumatisme și se află sub supraveghere medicală. Accidentul a avut loc pe 17 august.

Conform poliției, accidentul a avut loc în jurul orei 13:50, pe traseul Chișinău–Ungheni.

„O femeie de 24 de ani, aflată la volanul unei Toyota Auris, preliminar ar fi efectuat o manevră de întoarcere într-un loc interzis, fiind tamponată lateral de un Mercedes Sprinter, condus de un tânăr de 20 de ani. În urma impactului, șoferița din Toyota a fost transportată la spital, unde ulterior a decedat”, au comunicat reprezentanții poliției.

Potrivit oamenilor legii, un tânăr de 18 ani, pasager din Mercedes, a suferit traumatisme și se află sub supraveghere medicală.

Șoferul Mercedesului a fost testat la alcool, rezultatul fiind negativ. 

„La fața locului au intervenit polițiștii și echipajele medicale. Toate circumstanțele accidentului sunt în curs de investigare”, au declarat reprezentanții poliției.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Alexei Nikolsky/AP

„Dragă președinte Putin…”. Scrisoarea Melaniei Trump adresată președintelui Rusiei

Televiziunea Fox News a publicat scrisoarea soției președintelui SUA, Donald Trump, Melania, adresată președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Despre faptul că, în timpul summitului din Alaska, Trump i-a înmânat lui Putin această scrisoare a relatat, pe 16 august, agenția Reuters. Potrivit agenției, în scrisoare era abordată problema copiilor ucraineni duși în Rusia. Totuși, în textul făcut public de Fox News, Ucraina nu este menționată, relatează Meduza.

Potrivit Fox News, Putin a citit scrisoarea imediat după ce a primit-o.

Scrisoarea Melaniei Trump începe cu „Dragă președinte Putin”. În scrisoare se menționează că „fiecare copil are în inimă aceleași visuri tăcute, indiferent dacă s-a născut la țară sau într-un mare oraș”. Copiii visează la dragoste, oportunități și siguranță, a scris soția președintelui SUA.

Fără îndoială, trebuie să tindem să construim o lume demnă pentru toți – astfel încât fiecare suflet să se trezească în pace, iar însăși viitorul să fie protejat în siguranță. Un gând simplu, dar profund, domnule Putin, cu care sunt sigură că sunteți de acord: urmașii fiecărei generații își încep viața cu puritatea – inocența care stă deasupra geografiei, puterii și ideologiei.

În lumea modernă, unii copii sunt nevoiți să poarte în ei un zâmbet tăcut, neatins de întunericul din jur — un protest mut împotriva forțelor care le-ar putea răpi viitorul. Domnule Putin, dumneavoastră puteți, de unul singur, să le redați acest zâmbet plin de bucurie. Protejând inocența acestor copii, nu veți sluji doar Rusiei — veți aduce un serviciu întregii omeniri. O astfel de idee curajoasă depășește toate diferențele dintre oameni, iar dumneavoastră, domnule Putin, puteți înfăptui această viziune cu o simplă semnătură, chiar astăzi. A sosit timpul”, se comunică în scrisoarea Melaniei Trump.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Principala temă de discuție a fost încheierea invaziei ruse din Ucraina. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

Agenția de presă Reuters, citând două surse de la Casa Albă, a scris că Trump i-a transmis lui Putin o scrisoare din partea soției sale. Interlocutorii agenției nu au divulgat conținutul documentului, menționând doar că acesta face referire la răpirile de copii care au rezultat de pe urma războiului din Ucraina.

Răpirea copiilor ucraineni este una dintre cele mai sensibile probleme ale războiului din Ucraina. Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că a deportat circa 20 000 de minori în Rusia sau în teritoriile ocupate, fără acordul familiilor, calificând acțiune drept crimă de război. De cealaltă parte, Rusia susține că ar fi „protejat” copiii, mutându-i din zonele de conflict. 

Colaj NM

Pikachu, Labubu, Pokemon – folosite pentru a distrage atenția? IGP, după protestul lui Șor: 69 de persoane duse la inspectorat

Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare. Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), protestatarii au încercat mai multe provocări: printre acestea, au adus mascote pentru a distrage atenția de la ilegalități, chiar dacă știu că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile. În total, au fost întocmite procese-verbale pentru zeci de contravenții.

„Organizația criminală “Șor” a încercat, ieri, de mai multe ori pe parcursul zilei, să organizeze un protest neautorizat, cu toate că Poliția a anunțat despre ilegalitatea acestuia în locul respectiv. Chiar dacă s-a adunat un flux mic de persoane dezorientate, acestea au încercat mai multe provocări în adresa instituțiilor de drept, dar și a simplilor cetățeni”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

Potrivit instituției, de mai multe ori, persoanele au încercat să blocheze benzile de circulație, ceea ce a creat disconfort în trafic. „Au consumat alcool, au adus mascote care să distragă atenția de la alte ilegalități (chiar dacă cunosc că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile), au provocat șoferii parcați în adiacent prin simularea de accidente rutiere, au implicat minori (ceea ce contravine legii), au distrus cu piatra geamul uneia dintre mașinile oamenilor legii, au adus obiecte și materiale electorale fără acte de proveniență, au încercat camuflarea corturilor în valize sau prin intermediul taximetriștilor etc.”, au precizat reprezentanții Inspectoratului.

Între timp, pe online au apărut imagini cu persoane costumate în mai multe personaje, acestea fiind reținute de oamenii legii.

Potrivit IGP, circa 60 de persoane au renunțat să participe la proteste imediat ce au ajuns la destinație. „Cu toate acestea, unii și-au asumat să ignore avertizările poliției. La inspectorat au fost conduși 69 de participanți și 3 automobile. Una dintre persoane era anunțată în căutare ca debitor de stat”, au declarat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a raportat că au fost întocmite procese-verbale pentru mai multe contravenții: 60 – pentru coruperea privind întrunirile organizate; 67 – pentru încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor; 12 – pentru huliganism; 1 – pentru încălcarea legislației privind întrunirile; 2 – pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, de educare şi de instruire a copilului; 2 – pentru încălcarea legislației privind consumul produselor din tutun; 2 – pentru achiziționarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale; 2 – pentru consumul de băuturi alcoolice în locuri publice şi apariția în astfel de locuri în stare de ebrietate.

Totodată, au fost ridicate 76 de corturi, 4 saci de dormit și o saltea gonflabilă.

„Precizăm și faptul că au fost înregistrate 7 cazuri în care cetățenii au sesizat Poliția și au solicitat investigarea unor acțiuni ale persoanelor prezente la așa-zisul „protest”. Din cauza încercărilor constante ale grupării criminale “Șor” de a crea provocări și destabilizare, Poliția a fost nevoită să sporească vigilența, inclusiv în traficul de pe drumurile naționale. În acest sens, ne pare rău pentru incomoditățile create celorlalți cetățeni în procesul de asigurare a ordinii publice. Precizăm că, restul persoanelor care au încălcat legea au fost deja identificate și urmează să fie documentate. Poliția, în continuare, îndeamnă toți cetățenii să respecte legea și să nu se lase atrași în ilegalități mascate cu promisiuni financiare”, au mai declarat reprezentanții Inspectoratului.

***

Amintim că, pe 11 august, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului pentru desfășurarea unei serii de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august. Astfel, Șor a anunțat că protestele vor fi organizate la Gara Feroviară. 

Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția.

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat, iar potrivit imaginilor distribuite de Blocul „Victorie”, mai mulți tineri au fost escortați la inspectoratele de poliție.

Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Deputata Marina Tauber, care este afiliată lui Ilan Șor și s-ar afla în Rusia, a publicat o notificare semnată de viceprimara Angela Cutasevici, prin care se preciza că în scuarul Gării Feroviare va avea loc o expoziție socio-culturală până pe 14 octombrie. Tauber a susținut că nu a fost notificată personal și a cerut demisia primarului Ion Ceban.

Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii. Liderul partidului „Șansă”, afiliat lui Șor, a catalogat acțiunile poliției drept „rușinoase”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: