„Lista neagră” a SIS. Ce va fi cu cei care au legături cu oligarhii sancționați?

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a aprobat o listă a persoanelor, companiilor și partidelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. NM vă explică ce se va întâmpla cu cei care figurează în listă.

Ce s-a întâmplat

SIS a aprobat în data de 26 ianuarie lista persoanelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. Aceasta include persoane fizice și juridice asociate cu șeful consiliului public al Rossotrudnicestvo Igor Ceaika, omul de afaceri Veaceslav Platon, oligarhul fugar Ilan Șor, autoritatea criminală Grigore Karamalak, fostul deputat al Partidului Democrat Vladimir Andronachi și fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Astfel, potrivit SIS, Alexandru Dodon, fratele liderului PSRM, Igor Dodon, are legătură cu Igor Ceaika, iar cu Plahotniuc au legătură fostul său consilier Serghei Iaralov și președintele Asociației FEA Dorin Damir.
Potrivit SIS, foștii deputați Igor Himici și Vladimir Vitiuc, fostul consilier municipal Valerii Climenco, deputații Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, primarul orașului Orhei Tatiana Cociu, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul, fostul candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți  Corșicova, primarul Taracliei Veaceslav Lupu, fostul președinte al raionului Orhei Dinu Țurcanu sunt asociați cu Ilan Șor. SIS a stabilit, de asemenea, legătura cu Ilan Șor a partidelor „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM).

Ce spune legea

Moldova are o lege „Cu privire la aplicarea măsurilor restrictive internaționale”. Potrivit acesteia, pentru fiecare persoană inclusă în lista de sancțiuni se întocmește o listă a persoanelor fizice și juridice asociate acesteia. Este de remarcat faptul că o „persoană asociată” nu echivalează cu subiecții supuși restricțiilor. Adică, de exemplu, restricțiile aplicate în cazul lui Ilan Șor nu îi vor fi aplicate Reghinei Apostolova, care este asociată cu Șor. Legea prevede doar că băncile, casele de schimb valutar, avocații, notarii și agenții imobiliari trebuie „să ia măsuri de precauție sporite în raport cu clienții persoanelor asociate cu subiectul restricțiilor”.

Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, aceasta înseamnă că persoanele asociate cu cei supuși sancțiunilor se pot confrunta cu anumite dificultăți. „În practică, firmele de avocatură refuză adesea să reprezinte oamenii incluși pe listele de sancțiuni. Deși nu există interdicții directe privind acordarea de asistență juridică unor astfel de persoane. Dar există riscuri de reputație pentru avocații care acceptă să reprezinte un astfel de client. Un exemplu este cel când o cunoscută firmă de avocatură britanică a refuzat să reprezinte interesele lui Ilan Șor după ce acesta a fost adăugat pe lista sancțiunilor”, a menționat expertul.

Chirtoacă a adăugat că situația este similară și în cazul băncilor, acestea fiind obligate să urmeze procedura „cunoaște-ți clientul”, care include verificarea clienților. „Dacă o persoană se află pe o listă internațională de sancțiuni și banca are o sucursală într-o țară care recunoaște aceste sancțiuni, este foarte probabil ca banca să refuze să coopereze cu un astfel de client sau să înceteze să-i deservească conturile”, a subliniat expertul.

Pe lângă persoane, pe lista „persoanelor asociate” mai figurează două partide politice: „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM). Partidul „Șansa” este cunoscut drept „aerodromul de rezervă al lui Ilan Șor”. Astfel, „Șansa” a anunțat deschis că se alătură proiectelor lui Ilan Șor; la evenimentele partidului au participat liderii lui Șor, de exemplu, Marina Tauber. Cu o zi înainte de alegerile locale din 2023, partidul „Șansa”  a fost exclus din cursa electorală prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. Ulterior, instanța a declarat nelegală decizia Comisiei, dar Guvernul a făcut recurs la decizia instanței. Plângerea Guvernului este încă examinată.

Partidul FASM nu este la fel de renumit ca „Șansa” . În vara anului 2023 a intrat în blocul Ș.O.R. (pe lângă aceasta, partidul „Nași” s-a alăturat blocului). La alegerile pentru primarul municipiului Orhei a câștigat candidatul FASM Tatiana Cociu (inclusă și ea pe lista persoanelor asociate). A fost susținută de Ilan Șor.

Partidul „ȘOR” al lui Ilan Șor, amintim, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. Pot fi declarate neconstituționale partidele FASM și „Șansa” pentru legătura lor cu Șor? Ilie Chirtoacă consideră că simplul fapt de aflare pe lista sancțiunilor nu este suficient pentru a declara acțiunile neconstituționale. „Acest lucru trebuie combinat cu alte încălcări (de exemplu, încălcarea regulilor campaniei electorale sau finanțarea partidelor)”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: