„Lista neagră” a SIS. Ce va fi cu cei care au legături cu oligarhii sancționați?

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a aprobat o listă a persoanelor, companiilor și partidelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. NM vă explică ce se va întâmpla cu cei care figurează în listă.

Ce s-a întâmplat

SIS a aprobat în data de 26 ianuarie lista persoanelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. Aceasta include persoane fizice și juridice asociate cu șeful consiliului public al Rossotrudnicestvo Igor Ceaika, omul de afaceri Veaceslav Platon, oligarhul fugar Ilan Șor, autoritatea criminală Grigore Karamalak, fostul deputat al Partidului Democrat Vladimir Andronachi și fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Astfel, potrivit SIS, Alexandru Dodon, fratele liderului PSRM, Igor Dodon, are legătură cu Igor Ceaika, iar cu Plahotniuc au legătură fostul său consilier Serghei Iaralov și președintele Asociației FEA Dorin Damir.
Potrivit SIS, foștii deputați Igor Himici și Vladimir Vitiuc, fostul consilier municipal Valerii Climenco, deputații Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, primarul orașului Orhei Tatiana Cociu, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul, fostul candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți  Corșicova, primarul Taracliei Veaceslav Lupu, fostul președinte al raionului Orhei Dinu Țurcanu sunt asociați cu Ilan Șor. SIS a stabilit, de asemenea, legătura cu Ilan Șor a partidelor „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM).

Ce spune legea

Moldova are o lege „Cu privire la aplicarea măsurilor restrictive internaționale”. Potrivit acesteia, pentru fiecare persoană inclusă în lista de sancțiuni se întocmește o listă a persoanelor fizice și juridice asociate acesteia. Este de remarcat faptul că o „persoană asociată” nu echivalează cu subiecții supuși restricțiilor. Adică, de exemplu, restricțiile aplicate în cazul lui Ilan Șor nu îi vor fi aplicate Reghinei Apostolova, care este asociată cu Șor. Legea prevede doar că băncile, casele de schimb valutar, avocații, notarii și agenții imobiliari trebuie „să ia măsuri de precauție sporite în raport cu clienții persoanelor asociate cu subiectul restricțiilor”.

Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, aceasta înseamnă că persoanele asociate cu cei supuși sancțiunilor se pot confrunta cu anumite dificultăți. „În practică, firmele de avocatură refuză adesea să reprezinte oamenii incluși pe listele de sancțiuni. Deși nu există interdicții directe privind acordarea de asistență juridică unor astfel de persoane. Dar există riscuri de reputație pentru avocații care acceptă să reprezinte un astfel de client. Un exemplu este cel când o cunoscută firmă de avocatură britanică a refuzat să reprezinte interesele lui Ilan Șor după ce acesta a fost adăugat pe lista sancțiunilor”, a menționat expertul.

Chirtoacă a adăugat că situația este similară și în cazul băncilor, acestea fiind obligate să urmeze procedura „cunoaște-ți clientul”, care include verificarea clienților. „Dacă o persoană se află pe o listă internațională de sancțiuni și banca are o sucursală într-o țară care recunoaște aceste sancțiuni, este foarte probabil ca banca să refuze să coopereze cu un astfel de client sau să înceteze să-i deservească conturile”, a subliniat expertul.

Pe lângă persoane, pe lista „persoanelor asociate” mai figurează două partide politice: „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM). Partidul „Șansa” este cunoscut drept „aerodromul de rezervă al lui Ilan Șor”. Astfel, „Șansa” a anunțat deschis că se alătură proiectelor lui Ilan Șor; la evenimentele partidului au participat liderii lui Șor, de exemplu, Marina Tauber. Cu o zi înainte de alegerile locale din 2023, partidul „Șansa”  a fost exclus din cursa electorală prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. Ulterior, instanța a declarat nelegală decizia Comisiei, dar Guvernul a făcut recurs la decizia instanței. Plângerea Guvernului este încă examinată.

Partidul FASM nu este la fel de renumit ca „Șansa” . În vara anului 2023 a intrat în blocul Ș.O.R. (pe lângă aceasta, partidul „Nași” s-a alăturat blocului). La alegerile pentru primarul municipiului Orhei a câștigat candidatul FASM Tatiana Cociu (inclusă și ea pe lista persoanelor asociate). A fost susținută de Ilan Șor.

Partidul „ȘOR” al lui Ilan Șor, amintim, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. Pot fi declarate neconstituționale partidele FASM și „Șansa” pentru legătura lor cu Șor? Ilie Chirtoacă consideră că simplul fapt de aflare pe lista sancțiunilor nu este suficient pentru a declara acțiunile neconstituționale. „Acest lucru trebuie combinat cu alte încălcări (de exemplu, încălcarea regulilor campaniei electorale sau finanțarea partidelor)”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: