„Lista neagră” a SIS. Ce va fi cu cei care au legături cu oligarhii sancționați?

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a aprobat o listă a persoanelor, companiilor și partidelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. NM vă explică ce se va întâmpla cu cei care figurează în listă.

Ce s-a întâmplat

SIS a aprobat în data de 26 ianuarie lista persoanelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. Aceasta include persoane fizice și juridice asociate cu șeful consiliului public al Rossotrudnicestvo Igor Ceaika, omul de afaceri Veaceslav Platon, oligarhul fugar Ilan Șor, autoritatea criminală Grigore Karamalak, fostul deputat al Partidului Democrat Vladimir Andronachi și fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Astfel, potrivit SIS, Alexandru Dodon, fratele liderului PSRM, Igor Dodon, are legătură cu Igor Ceaika, iar cu Plahotniuc au legătură fostul său consilier Serghei Iaralov și președintele Asociației FEA Dorin Damir.
Potrivit SIS, foștii deputați Igor Himici și Vladimir Vitiuc, fostul consilier municipal Valerii Climenco, deputații Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, primarul orașului Orhei Tatiana Cociu, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul, fostul candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți  Corșicova, primarul Taracliei Veaceslav Lupu, fostul președinte al raionului Orhei Dinu Țurcanu sunt asociați cu Ilan Șor. SIS a stabilit, de asemenea, legătura cu Ilan Șor a partidelor „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM).

Ce spune legea

Moldova are o lege „Cu privire la aplicarea măsurilor restrictive internaționale”. Potrivit acesteia, pentru fiecare persoană inclusă în lista de sancțiuni se întocmește o listă a persoanelor fizice și juridice asociate acesteia. Este de remarcat faptul că o „persoană asociată” nu echivalează cu subiecții supuși restricțiilor. Adică, de exemplu, restricțiile aplicate în cazul lui Ilan Șor nu îi vor fi aplicate Reghinei Apostolova, care este asociată cu Șor. Legea prevede doar că băncile, casele de schimb valutar, avocații, notarii și agenții imobiliari trebuie „să ia măsuri de precauție sporite în raport cu clienții persoanelor asociate cu subiectul restricțiilor”.

Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, aceasta înseamnă că persoanele asociate cu cei supuși sancțiunilor se pot confrunta cu anumite dificultăți. „În practică, firmele de avocatură refuză adesea să reprezinte oamenii incluși pe listele de sancțiuni. Deși nu există interdicții directe privind acordarea de asistență juridică unor astfel de persoane. Dar există riscuri de reputație pentru avocații care acceptă să reprezinte un astfel de client. Un exemplu este cel când o cunoscută firmă de avocatură britanică a refuzat să reprezinte interesele lui Ilan Șor după ce acesta a fost adăugat pe lista sancțiunilor”, a menționat expertul.

Chirtoacă a adăugat că situația este similară și în cazul băncilor, acestea fiind obligate să urmeze procedura „cunoaște-ți clientul”, care include verificarea clienților. „Dacă o persoană se află pe o listă internațională de sancțiuni și banca are o sucursală într-o țară care recunoaște aceste sancțiuni, este foarte probabil ca banca să refuze să coopereze cu un astfel de client sau să înceteze să-i deservească conturile”, a subliniat expertul.

Pe lângă persoane, pe lista „persoanelor asociate” mai figurează două partide politice: „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM). Partidul „Șansa” este cunoscut drept „aerodromul de rezervă al lui Ilan Șor”. Astfel, „Șansa” a anunțat deschis că se alătură proiectelor lui Ilan Șor; la evenimentele partidului au participat liderii lui Șor, de exemplu, Marina Tauber. Cu o zi înainte de alegerile locale din 2023, partidul „Șansa”  a fost exclus din cursa electorală prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. Ulterior, instanța a declarat nelegală decizia Comisiei, dar Guvernul a făcut recurs la decizia instanței. Plângerea Guvernului este încă examinată.

Partidul FASM nu este la fel de renumit ca „Șansa” . În vara anului 2023 a intrat în blocul Ș.O.R. (pe lângă aceasta, partidul „Nași” s-a alăturat blocului). La alegerile pentru primarul municipiului Orhei a câștigat candidatul FASM Tatiana Cociu (inclusă și ea pe lista persoanelor asociate). A fost susținută de Ilan Șor.

Partidul „ȘOR” al lui Ilan Șor, amintim, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. Pot fi declarate neconstituționale partidele FASM și „Șansa” pentru legătura lor cu Șor? Ilie Chirtoacă consideră că simplul fapt de aflare pe lista sancțiunilor nu este suficient pentru a declara acțiunile neconstituționale. „Acest lucru trebuie combinat cu alte încălcări (de exemplu, încălcarea regulilor campaniei electorale sau finanțarea partidelor)”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

La închisoare – pentru „insulte”, amendă – pentru childfree. Cum a copiat Transnistria legile rusești și ce poate face Chișinăul / Proiect special

La închisoare – pentru „insulte”, amendă – pentru childfree
Cum a copiat Transnistria legile rusești și ce poate face Chișinăul
La închisoare – pentru „insulte”, amendă – pentru childfree. Cum a copiat Transnistria legile rusești și ce poate face Chișinăul
Regiunea transnistreană nerecunoscută există de peste 30 de ani, continuând să rămână o zonă juridică gri a Republicii Moldova. În timp ce Chișinăul se pregătește pentru aderarea la Uniunea Europeană, Tiraspolul continuă să adopte noi legi represive împotriva populației locale. În ultimii nouă ani, arestările și dosarele penale pentru postări pe Facebook sau pentru opinii considerate incomode de autoritățile de facto au devenit o practică obișnuită în regiune. NewsMaker a analizat, alături de juriști și politologi, cum s-a inspirat Transnistria din legislația Federației Ruse și ce reușesc – sau nu reușesc – să facă Chișinăul și comunitatea internațională în acest context.
Din zona gri – în cea neagră?
Sursa: NewsMaker
Regiunea transnistreană a Republicii Moldova trăiește de peste 30 de ani după propriile reguli. Această entitate nerecunoscută — inclusiv de către Rusia — are propriile autorități, structuri de forță și instanțe judecătorești. În același timp, Moscova continuă să mențină o prezență militară în regiune și să o sprijine financiar, inclusiv prin livrări de gaze și suplimente la pensii.

În pofida faptului că locuitorii Republicii Moldova se pot deplasa relativ liber între cele două maluri ale Nistrului, situația drepturilor omului pe malul stâng — în special dreptul la libertatea de exprimare — s-a deteriorat constant în ultimii ani.

De câțiva ani, puterea de facto în regiune este concentrată în mâinile holdingului „Sheriff” — cea mai mare structură comercială din Transnistria. Compania controlează o parte semnificativă a marilor afaceri: de la rețele de supermarketuri și stații de alimentare până la un club de fotbal. Sub controlul „Sheriff” și al proprietarului său, Victor Gușan, se află și partidul „Obnovlenie” („Reînnoire”).

Rețeaua de supermarketuri „Sheriff”

Sursa: NewsMaker

La alegerile din 2015, „Obnovlenie” a obținut majoritatea absolută a mandatelor în parlamentul local — Sovietul Suprem. Consolidarea puterii nu s-a oprit, însă, aici: în 2016, funcția de lider al regiunii — „președinte al RMN” — a fost preluată de Vadim Krasnoselski, candidat al „Obnovlenie” și al holdingului „Sheriff”.

La alegerile pentru Sovietul Suprem, desfășurate pe 30 noiembrie 2025, „Obnovlenie” a câștigat din nou. Majoritatea candidaților au fost aleși în circumscripțiile lor fără niciun contracandidat.

În rezultat, „Sheriff” și politicienii afiliați acestuia controlează regiunea deja de nouă ani. Anume în această perioadă, în Transnistria au fost adoptate sau au început să fie aplicate activ un număr record de legi care limitează libertățile politice și libertatea de exprimare. Oamenii ajung în închisoare pentru postări pe rețelele de socializare.
2018 – …
„Agenții străini”
Au început cu apărătorii drepturilor omului. În 2018, în Transnistria a fost adoptată o lege care a interzis organizațiilor necomerciale locale (ONG-uri) să desfășoare „activitate politică” folosind finanțare externă. Menționăm că, pentru autoritățile de facto din Transnistria, finanțarea din Republica Moldova este considerată, de asemenea, „străină”.

Procuratura a primit dreptul de a solicita în instanță lichidarea ONG-urilor în caz de încălcări. Textul legii nu conține mențiuni despre „agenți străini”, însă, în fapt, aceasta funcționează după modelul analogului rusesc. Legea transnistreană limitează semnificativ activitatea apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor care activează în baza granturilor externe.

Legea a intrat în vigoare în mai 2018, iar în toamnă a apărut deja prima victimă.

Este vorba despre centrul informațional și juridic „Apriori”, care activa în regiune din 2008. Centrul organiza prelegeri deschise și proiecții de filme, iar una dintre sarcinile sale principale era protecția juridică. „Apriori” monitoriza și publica informații despre situația drepturilor omului în Transnistria, oferea asistență juridică în cazuri individuale și se străduia ca dosarele populației locale să ajungă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

După doar trei luni de la intrarea în vigoare a legii, procurorii au vizitat „Apriori”. Au urmat ani de litigii judiciare. În cele din urmă, activitatea centrului a devenit imposibilă: în 2024, „Apriori” și-a încetat activitatea.
„Pentru a evita profanarea misiunii noastre, ca organizație a societății civile, printr-o «activitate» în asemenea condiții, am ajuns la decizia de a ne închide”, se arată în mesajul directorului centrului, Evgheni Dunaev, publicat pe site-ul „Apriori”.

Clubul Civic „Nr. 19” — unul dintre proiectele centrului „Apriori” (Tiraspol)

Sursa: „Apriori”

Alte ONG-uri care să ofere un sprijin juridic similar nu au mai rămas în regiune..
„Totul este complet suprimat. Nu mai putem vorbi nici despre progres, nici despre regres [al drepturilor omului], pentru că nu mai există forțe care să se opună acestui lucru. Actuala putere din Transnistria și-a atins scopul”, a declarat pentru NM apărătorul drepturilor omului, fost jurist al asociației „Apriori”, Stepan Popovski
2019 – …
„Insultătorii”
În Transnistria este în vigoare de mult timp o interdicție privind „negarea rolului pozitiv al pacificatorilor ruși” în regiune. Din 2019, Codul penal local a fost completat cu noi articole considerate „insultătoare”, prin care a fost instituită răspunderea penală pentru „insultarea președintelui RMN” și pentru „insultarea reprezentanților puterii”. Acest set de prevederi a devenit unul dintre cele mai utilizate, generând un număr mare de arestări și dosare penale.

Motiv pentru acuzații poate deveni orice — o postare pe rețelele sociale sau chiar o frază rostită într-o conversație privată și denunțată autorităților. Majoritatea persoanelor cunoscute condamnate în baza acestor articole sunt pensionari.

Liderul de facto al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, în timpul unei inspecții la o instituție a serviciului de executare a pedepselor din Tiraspol.

Sursa: Serviciul de presă al liderului de facto al Transnistriei

În august 2019, NewsMaker a aflat pentru prima dată despre arestarea soților Tatiana Belova și Serghei Mirovici din raionul Slobozia. Cei doi au fost reținuți pentru postări publicate pe un canal de Telegram, pe care anchetatorii le-au calificat drept insultă publică la adresa lui Vadim Krasnoselski. Ambilor le-au fost aplicate pedepse de câte trei ani de închisoare: Belova a fost eliberată după un an, în urma unei „înțelegeri cu ancheta”, iar Mirovici a petrecut doi ani în detenție.
Un alt caz cunoscut este cel al pensionarului Mihail Ermurachi. În 2020, acesta a fost acuzat simultan în baza tuturor celor trei articole considerate „insultătoare”. Motivul l-a constituit un articol scris de el și transmis directoarei uneia dintre școlile din Tiraspol. Potrivit declarațiilor acesteia, în timpul unei discuții, Ermurachi „l-a insultat în repetate rânduri pe liderul regiunii”. Conversația a fost înregistrată de directoare cu un reportofon. În 2023, pensionarul a fost condamnat la trei ani de închisoare. Ermurachi a fost eliberat în 2025, sub presiunea Chișinăului, la vârsta de 73 de ani.
Mihail Ermurachi
Foto: Zona de Securitate
În baza articolului privind „insultarea pacificatorilor ruși” a fost inițiat un dosar penal și împotriva lui Pavel Dogari, măturător din Bender. În noiembrie 2022, acesta a fost acuzat de „negarea rolului pozitiv al trupelor ruse de menținere a păcii” din cauza unei postări pe Facebook. Procesul a fost secretizat, iar Dogari a fost nevoit să fugă din Transnistria. Până în prezent, el nu a putut reveni acasă.

Acestea sunt doar câteva exemple. În temeiul articolelor „insultătoare”, în Transnistria au fost persecutați atât un tânăr comediant, cât și o politiciană locală din opoziție — o femeie trecută de 70 de ani.
2019 – …
„Extremiștii”
De când holdingul „Sheriff” a concentrat, de facto, puterea în regiune, în Transnistria au început să fie aplicate mult mai activ articolele legate de „extremism”. În special, au fost inițiate mai multe dosare penale pentru „apeluri la activitate extremistă”, inclusiv pentru declarații făcute pe internet sau în mass-media.

Astfel, în 2020, a fost deschis un dosar penal „pentru extremism” împotriva jurnalistei Larisa Kalik, în vârstă de 22 de ani. Motivul – o carte cu interviuri anonime ale soldaților „armatei transnistrene”, în care tinerii povesteau despre experiența personală din timpul serviciului militar. Cartea nu conținea informații militare. Sub amenințarea urmăririi penale, Kalik a fost nevoită să părăsească regiunea și, până în prezent, nu se poate întoarce acasă.
În același an, 2020, în republica nerecunoscută a fost adoptată Strategia de combatere a extremismului, care a extins competențele structurilor locale de forță. În același timp, formulările care definesc ce anume poate fi considerat extremism au devenit și mai vagi.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri din ultimii ani este persecutarea lui Victor Pleșcanov, originar din Tiraspol. În 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, acesta și-a exprimat deschis sprijinul pentru Ucraina pe rețelele de socializare. Ulterior, Pleșcanov a fost reținut, după ce a cumpărat din Tiraspol material textil pentru confecționarea unui steag ucrainean și, într-o conversație privată, a spus: „MGB-ul (serviciul transnistrean de securitate) poate să se cace pe el”.

Pleșcanov a fost deținut o perioadă îndelungată în arest preventiv, iar ulterior a fost condamnat la 3 ani și 2 luni de închisoare pentru „apeluri publice la extremism prin internet și mass-media”.
Victor Pleșcanov
Sursa: NewsMaker
Procesul s-a desfășurat cu ușile închise. Mai târziu s-a aflat că principalul temei al acuzației a fost o presupusă postare pe Facebook — „Slavă Ucrainei. Moarte RMN” — a cărei existență a fost discutată doar pe baza declarațiilor martorilor: ancheta nu a prezentat capturi de ecran sau alte probe. În 2024, Pleșcanov a fost eliberat în baza unui decret de grațiere. În detenție, el a petrecut aproximativ doi ani — din cauza unei postări pe o rețea de socializare.
În baza articolelor privind „extremismul” au fost persecutați și alți activiști locali și politicieni din opoziție. Unii au reușit să părăsească regiunea. Activistul din Rîbnița, Ghenadi Ciorba, a petrecut un an în închisoare pentru publicații legate de pandemia COVID-19 și pentru protestul împotriva restricțiilor privind ieșirea din Transnistria.

Menționăm că o astfel de practică repetă în mare măsură tendințele ultimilor ani din Rusia, unde opozanții sunt incluși pe listele „teroriștilor” și „extremiștilor”, iar organizații întregi sunt declarate amenințări la adresa securității.
2022 – …
„Trădătorii de patrie”
În Transnistria a devenit actual și un alt articol, de origine sovietică, privind trădarea de stat. În baza acestuia, în regiune se poate primi până la 20 de ani de închisoare. Este de menționat că pedeapsa pentru trădare de stat există în multe țări recunoscute ale lumii. Diferența este că, în Transnistria, nu există acces la justiție, iar „trădarea de patrie” este interpretată extrem de larg.
În 2022, în regiune a fost reținut Vadim Pogorlețchi. Pretextul reținerii a fost faptul că acesta a fotografiat o unitate militară, pentru care a fost condamnat inițial la șapte ani de închisoare. Ulterior, încadrarea juridică a faptei a fost modificată în trădare de stat, iar dosarul a fost secretizat. În final, Pogorlețchi a fost condamnat la 16 ani de detenție. Din august 2022, acesta nu a mai putut fi contactat. Pe parcursul acestei perioade, apărătorii drepturilor omului, autoritățile de la Chișinău și misiunile internaționale au cerut constant eliberarea activistului.
Vadim Pogorlețchi
Foto: Promo-LEX
În noiembrie 2025, el a fost eliberat sub presiunea diplomaților internaționali și a Chișinăului. De facto, Pogorlețchi a petrecut în detenție trei ani — pentru o fotografie.
2024 – …
„Propagandiștii nazismului”
Cu un an în urmă, în Transnistria a fost extinsă lista articolelor ce țin de „extremism”. Potrivit noilor amendamente, „utilizarea, în raport cu Republica Moldovenească Nistreană, a denumirii «Transnistria» este echivalată cu manifestarea nazismului și extremismului”. Legea conține o precizare conform căreia folosirea acestui termen este permisă în lipsa semnelor de „propagandă a nazismului”. Totuși, nu este clar cine și în ce mod va evalua contextul în care este utilizată denumirea. Încălcarea acestor prevederi este sancționată cu amendă sau cu arest de până la 15 zile.
Panou publicitar la intrarea în regiunea transnistreană
Sursa: NewsMaker
Menționăm că, în grafie latină, „Transnistria” este o denumire consacrată, care nu face, în mod obligatoriu, trimitere la regiunea cu același nume din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

La momentul publicării, nu există date despre eventuale decizii luate în baza acestui articol.
2025 – …
„Propagandiștii valorilor netradiționale”
În vara anului 2025, Sovietul Suprem al Transnistriei a adoptat un nou pachet de proiecte de lege, „orientate spre interzicerea propagandei valorilor netradiționale în rândul adulților și copiilor”. Prin „valori netradiționale”, autoritățile de la Tiraspol înțeleg tranziția de gen, relațiile între persoane de același sex și refuzul de a avea copii (childfree).

Pentru „propaganda valorilor netradiționale” sunt prevăzute amenzi. Persoanele fizice vor fi amendate cu echivalentul a 100 de euro. Dacă fapta este comisă în raport cu minori, prin intermediul mass-mediei sau al internetului, precum și de către cetățeni străini (inclusiv și cetățenii Republicii Moldova) sau persoane apatride, amenda va fi mai mare.
Apărătorul drepturilor omului din cadrul asociației Promo-LEX din Chișinău, Vadim Vieru, a declarat pentru NM că, pe parcursul anului 2025, nu au fost înregistrate decizii judiciare în masă în baza noilor articole, care să fi dus la arestări efective.
„Scopul acestor norme este altul — intimidarea (chilling effect). Reprezentanții grupurilor vulnerabile și activiștii sunt constrânși să se retragă complet în clandestinitate. Simplul fapt al existenței unui astfel de articol le oferă mână liberă structurilor «MGB» pentru chemări la interogatorii și șantajarea activiștilor cu amenințarea unui outing public sau a unui arest administrativ”, a explicat Vieru.
Noile legi transnistrene repetă în mare măsură politica Rusiei față de comunitatea LGBT și față de subiectele sensibile din punct de vedere de gen. În Rusia, restricțiile au fost introduse treptat: începând cu interzicerea „propagandei LGBT” pentru copii în 2013 și continuând, în 2024, cu recunoașterea „mișcării LGBT” drept organizație extremistă. Din 2024, în Rusia este interzisă și „propaganda childfree”. În regiunea transnistreană, autoritățile de facto au interzis dintr-odată promovarea întregului spectru de „valori netradiționale”.
Drumul către instanțele din Chișinău este „blocat”?
Sursa: NewsMaker
Una dintre modalitățile prin care locuitorii din Transnistria puteau, până nu demult, să încerce să-și apere drepturile era adresarea la o instanță sau la organele de drept din Republica Moldova, iar ulterior – la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Însă, din 2022, chiar și acest lucru a devenit mai dificil. În Codul penal al Transnistriei au fost introduse articole privind „asistența acordată statelor străine în urmărirea penală a funcționarilor… Transnistriei”. Încălcarea acestui articol presupune amendă sau pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani. În cazul în care fapta este comisă de un grup organizat de persoane, termenul de detenție pentru fiecare participant poate fi majorat până la 8 ani.

Astfel, încercările de a se apăra prin intermediul instanțelor sau al procuraturii din Chișinău se pot transforma, pentru locuitorii regiunii, într-un risc de a primi încă o condamnare la închisoare.
„Aceasta este o reacție a Tiraspolului la «Legea privind separatismul», adoptată de Chișinău. În «Codul penal» local au fost introduse modificări care extind noțiunile de «trădare de stat» și «spionaj». Orice contact al unui locuitor al regiunii cu organele de drept ale Republicii Moldova (depunerea unei plângeri la poliția sau procuratura RM împotriva acțiunilor funcționarilor transnistreni) poate fi interpretat de Tiraspol drept o acțiune care amenință securitatea regiunii. Acest lucru a creat o barieră fără precedent. Oamenii se tem să semneze documente și să se adreseze apărătorilor drepturilor omului din Chișinău, de teamă că acest lucru va fi calificat drept «colaborare cu serviciile speciale străine». Observăm o scădere bruscă a numărului de adresări oficiale din cauza fricii de represalii”, a explicat apărătorul drepturilor omului, avocatul Promo-LEX Vadim Viерu.
Apărătorul drepturilor omului din Tiraspol, Stepan Popovski, admite totuși că, deocamdată, această măsură ar putea să nu fie aplicată oficial. Autoritățile de facto nu au aprobat încă toate documentele ce țin de această modificare.
„În lectura finală a fost adăugat că nu este permisă adresarea către instituțiile incluse într-o listă aprobată de președinte. Dar când va fi aprobată această listă – nu este clar. A fost desfășurată o amplă campanie de informare a oamenilor despre această măsură, pentru a-i speria, însă despre această ultimă modificare nimeni nu știe”, a explicat expertul.
Potrivit lui Popovski, în cazul regiunii transnistrene, sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) reprezintă aproape o victorie garantată. Apărătorul drepturilor omului este convins că Republica Moldova, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, are obligația de a identifica și utiliza mecanisme prin care să-i ajute pe locuitorii din regiunea transnistreană să evite încălcarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv prin mijloace politice sau diplomatice.

Popovski consideră că Chișinăul nu își îndeplinește pe deplin aceste obligații. Potrivit lui, eliberările răsunătoare sunt, în mare parte, rezultatul muncii organizațiilor internaționale, și nu al autorităților moldovenești. Mai mult, spune el, adresările către instanțele moldovenești sunt îngreunate și de problema lingvistică.
„Actele procedurale în Transnistria sunt întocmite în limba rusă. În instanțele din Moldova se solicită informații în limba română. Documente pot fi foarte multe, iar serviciile unui traducător pot necesita mult timp și cheltuieli financiare”, a explicat apărătorul drepturilor omului.

Închisoare din Tiraspol

Sursa: Serviciul de presă al liderului de facto al Transnistriei

Potrivit apărătorilor drepturilor omului, în prezent este imposibil să obții cu certitudine protecție în Transnistria: ONG-urile pentru drepturile omului sunt, practic, interzise, instanțele locale funcționează în regim închis, iar adresarea către autoritățile moldovenești este îngreunată.
„Prognoza pentru viitorul apropiat este negativă. Nu există niciun semnal de liberalizare. Dimpotrivă, controlul se va intensifica. Atât timp cât Tiraspolul simte stabilitate economică (datorită exporturilor către UE) și, mai ales, nu resimte inevitabilitatea pedepsei din partea justiției moldovenești (lipsa unor dosare penale reale și a unor sentințe împotriva celor care încalcă drepturile omului), situația nu se va schimba”, a concluzionat avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru.
Câte persoane sunt afectate?
Închisoare din Tiraspol
Sursa: Serviciul de presă al liderului de facto al Transnistriei
Multe dintre cazurile din ultimii ani au fost închise în urma intervențiilor diplomaților internaționali. Totuși, mai mulți locuitori ai Transnistriei se află în continuare în fugă și nu se pot întoarce acasă, din cauza unor dosare penale aflate încă pe rol. În pofida acestor evoluții, toate normele represive introduse anterior rămân în vigoare și în prezent.
„Situația respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană continuă să rămână deplorabilă. Primim numeroase semnale privind încălcări grave, raportate de victimele abuzurilor, de rudele acestora, de avocați, de societatea civilă sau de mass-media”, au comentat pentru NM reprezentanții Biroului de Reintegrare de la Chișinău.
Totuși, date mai concrete nu ne-au fost oferite.

Câți deținuți politici există exact sau câte persoane sunt supuse presiunilor pentru opiniile lor în Transnistria — nici apărătorii drepturilor omului nici de pe malul stâng, nici de pe malul drept nu pot spune. Multe victime se tem să ceară ajutor — inclusiv din cauza noilor interdicții. La Procuratura Moldovei se află în prezent 35 de dosare privind încălcări ale drepturilor omului în Transnistria. Dar această cifră este aproximativă. Potrivit apărătorului drepturilor omului din Transnistria, Stepan Popovski, informația completă despre deținuții politici din regiune este închisă.

Apărătorul drepturilor omului din cadrul asociației Promo-LEX din Chișinău, Vadim Vieru, a declarat pentru NM că organizația sa continuă să documenteze cazuri de persecuții motivate politic în regiunea transnistreană.
„Este vorba despre zeci de locuitori ai regiunii ale căror drepturi sunt grav încălcate. În ceea ce privește persoanele aflate în detenție, în prezent Promo-LEX acordă asistență juridică pentru 6 beneficiari condamnați în baza unor articole vădit politice. Este important de subliniat: vorbim doar despre cazurile aflate în gestiunea noastră. Numărul real al deținuților politici este, fără îndoială, mai mare. Din cauza atmosferei de frică și a izolării informaționale, multe rude se tem să se adreseze apărătorilor drepturilor omului și pur și simplu nu știm despre toate cazurile de arestări. În plus, statistica nu îi include pe cei cărora li se fabrică dosare penale pe articole de drept comun pentru a masca motivele politice”, a explicat Vieru.
A devenit tot mai dificil să se afle despre problemele legate de drepturile omului în Transnistria și din alte motive. Din februarie 2022, jurnaliștii care vin în regiunea transnistreană pentru a lucra fără acreditarea ministerului local de externe sunt reținuți, amendați sau deportați din regiune.

NewsMaker nu cunoaște niciun caz în care reporterilor din Chișinău să li se fi permis oficial să lucreze în Transnistria începând din 2022, cu excepția participării la ședințele Comisiei Unificate de Control. Redacția NewsMaker a transmis, de asemenea, cereri de acreditare în 2024, însă acestea au fost respinse. Toate mass-media locale sunt controlate de autoritățile locale și de holdingul „Sheriff”.

La solicitarea NewsMaker, Biroul de Reintegrare a menționat că problema neadmiterii jurnaliștilor în regiunea transnistreană este tot mai frecvent abordată în ultimii ani la întâlnirile reprezentanților politici și discutată cu partenerii internaționali.
„Poziția Chișinăului este că jurnaliștilor trebuie să li se asigure dreptul de a-și desfășura activitatea profesională în condiții egale pe întreg teritoriul țării, fără impunerea unor cerințe nejustificate”, se arată în răspunsul transmis NM.
Ce poate fi făcut?
Sursa: NewsMaker
Experții sunt de acord că problemele legate de drepturile omului în Transnistria pot fi soluționate, cel puțin parțial, chiar și din Chișinău. Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, a menționat într-un comentariu pentru NM că, din punct de vedere juridic, comunitatea internațională și Chișinăul au dreptul să intervină în situația din Transnistria, „întrucât acolo au loc încălcări masive ale drepturilor omului”.

Un bun exemplu de astfel de intervenție, spune Tulbure, este „acordul privind gazele” din iarna anului 2025. Atunci, autoritățile de la Chișinău au înaintat o condiție Tiraspolului — eliberarea deținuților politici (a fost întocmită o listă corespunzătoare) în schimbul acordării ajutorului și permisiunii de a tranzita gazul achitat dintr-un credit rusesc pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Drept rezultat, aproximativ 10 persoane au fost eliberate, inclusiv Victor Pleșcanov și Mihail Ermurachi.

Potrivit lui Tulbure, Chișinăul are și alte pârghii similare de influență asupra Tiraspolului.
„MMZ, fabrica de Coniac, Uzina de Ciment din Rîbnița — toate acestea funcționează pe baza documentelor moldovenești, folosesc ștampile moldovenești. Poate fi limitat exportul lor până când va avea loc democratizarea regiunii. Aceasta este opinia mea. Chișinăul poate și trebuie să fie interesat de soluționarea problemelor legate de drepturile omului în Transnistria”, a explicat expertul.
Tulbure consideră că situația ar putea fi îmbunătățită, în timp, și prin numirea în funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare a fostului ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri.
„El este cunoscut întregii elite politice de la Kiev. Iar Ucraina este un factor important. Există speranța că vor începe schimbări, dar deocamdată nu le văd”, a adăugat Tulbure.

Viceprim-ministrul pentru reintegrare, fostul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri

Sursa: NewsMaker

Menționăm că, din 2022, frontiera moldo-ucraineană de-a lungul regiunii transnistrene este complet închisă. Întreaga activitate comercială a Transnistriei se desfășoară, acum, prin teritoriile și punctele vamale controlate de autoritățile Republicii Moldova.
„Până în 2014, Ucraina a susținut întotdeauna Rusia, în formatul 5+2. Ulterior, poziția sa s-a schimbat. Unii lideri ai Transnistriei dețin cetățenie ucraineană. Acesta este o pârghie de influență foarte serioasă. Împotriva acestor persoane, Ucraina poate deschide dosare penale. Kievul are canale de comunicare cu Tiraspolul, iar acest lucru este foarte important”, a adăugat Tulbure.
Tulbure consideră că soluționarea pașnică a războiului din Ucraina va influența semnificativ situația din Transnistria, indiferent de rezultatul negocierilor în curs.
„Dacă Ucraina va fi înfrântă și forțată să capituleze, dacă pacea nu va fi în favoarea Ucrainei, acest lucru va avea un impact negativ și asupra reglementării diferendului transnistrean. Dacă pacea va fi în favoarea Ucrainei, situația va fi diferită”, a spus expertul.
Fostul viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova, Alexandru Flenchea, consideră că singura modalitate de a schimba situația drepturilor omului în Transnistria este reintegrarea completă a regiunii în câmpul juridic moldovenesc.
„Nu există alte opțiuni. A aștepta ca un regim polițienesc oligarhic, instaurat în Transnistria, care ține ostatici 300.000 de cetățeni ai noștri, să își schimbe brusc principiile și regulile este stupid și naiv. Așa ceva nu se va întâmpla niciodată”, este convins Flenchea.
Expertul a menționat că, după februarie 2022, odată cu declanșarea agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, s-a conturat o conjunctură de politică externă favorabilă reintegrării. Totuși, acest context, de unul singur, nu este suficient pentru reunificarea țării. Drept prioritate absolută, Flenchea indică necesitatea reintegrării economice a regiunii.
„Este necesar să fie legalizate livrările de gaze. A tolera această situație nu mai este posibil. Gazul trebuie plătit. Consumatorii trebuie să plătească pentru gaz. Livrările de gaze în Transnistria trebuie să se facă în baza unor contracte legale. Totul trebuie să fie transparent, exact în aceleași condiții în care gazul este achiziționat de toți ceilalți din Moldova. Iar când acest lucru se va întâmpla, va declanșa consecințe ireversibile, care vor duce în cele din urmă la reintegrare – mai întâi economică și fiscală, iar apoi politică. Este clar că nu este o chestiune de luni, dar, după 35 de ani, credeți-mă, acest lucru se poate întâmpla destul de rapid”, și-a explicat expertul poziția.
Text: Ecaterina Dubasova, Olga Gnatkova
Video: Ecaterina Dubasova, Alexandr Margarint (montaj)
Design: Tatiana Bulgac

Cu susținerea Mediaseti
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: