„Lista neagră” a SIS. Ce va fi cu cei care au legături cu oligarhii sancționați?

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a aprobat o listă a persoanelor, companiilor și partidelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. NM vă explică ce se va întâmpla cu cei care figurează în listă.

Ce s-a întâmplat

SIS a aprobat în data de 26 ianuarie lista persoanelor asociate cu oligarhii moldoveni și ruși supuși sancțiunilor internaționale. Aceasta include persoane fizice și juridice asociate cu șeful consiliului public al Rossotrudnicestvo Igor Ceaika, omul de afaceri Veaceslav Platon, oligarhul fugar Ilan Șor, autoritatea criminală Grigore Karamalak, fostul deputat al Partidului Democrat Vladimir Andronachi și fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Astfel, potrivit SIS, Alexandru Dodon, fratele liderului PSRM, Igor Dodon, are legătură cu Igor Ceaika, iar cu Plahotniuc au legătură fostul său consilier Serghei Iaralov și președintele Asociației FEA Dorin Damir.
Potrivit SIS, foștii deputați Igor Himici și Vladimir Vitiuc, fostul consilier municipal Valerii Climenco, deputații Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, primarul orașului Orhei Tatiana Cociu, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul, fostul candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți  Corșicova, primarul Taracliei Veaceslav Lupu, fostul președinte al raionului Orhei Dinu Țurcanu sunt asociați cu Ilan Șor. SIS a stabilit, de asemenea, legătura cu Ilan Șor a partidelor „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM).

Ce spune legea

Moldova are o lege „Cu privire la aplicarea măsurilor restrictive internaționale”. Potrivit acesteia, pentru fiecare persoană inclusă în lista de sancțiuni se întocmește o listă a persoanelor fizice și juridice asociate acesteia. Este de remarcat faptul că o „persoană asociată” nu echivalează cu subiecții supuși restricțiilor. Adică, de exemplu, restricțiile aplicate în cazul lui Ilan Șor nu îi vor fi aplicate Reghinei Apostolova, care este asociată cu Șor. Legea prevede doar că băncile, casele de schimb valutar, avocații, notarii și agenții imobiliari trebuie „să ia măsuri de precauție sporite în raport cu clienții persoanelor asociate cu subiectul restricțiilor”.

Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, aceasta înseamnă că persoanele asociate cu cei supuși sancțiunilor se pot confrunta cu anumite dificultăți. „În practică, firmele de avocatură refuză adesea să reprezinte oamenii incluși pe listele de sancțiuni. Deși nu există interdicții directe privind acordarea de asistență juridică unor astfel de persoane. Dar există riscuri de reputație pentru avocații care acceptă să reprezinte un astfel de client. Un exemplu este cel când o cunoscută firmă de avocatură britanică a refuzat să reprezinte interesele lui Ilan Șor după ce acesta a fost adăugat pe lista sancțiunilor”, a menționat expertul.

Chirtoacă a adăugat că situația este similară și în cazul băncilor, acestea fiind obligate să urmeze procedura „cunoaște-ți clientul”, care include verificarea clienților. „Dacă o persoană se află pe o listă internațională de sancțiuni și banca are o sucursală într-o țară care recunoaște aceste sancțiuni, este foarte probabil ca banca să refuze să coopereze cu un astfel de client sau să înceteze să-i deservească conturile”, a subliniat expertul.

Pe lângă persoane, pe lista „persoanelor asociate” mai figurează două partide politice: „Șansa” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” (FASM). Partidul „Șansa” este cunoscut drept „aerodromul de rezervă al lui Ilan Șor”. Astfel, „Șansa” a anunțat deschis că se alătură proiectelor lui Ilan Șor; la evenimentele partidului au participat liderii lui Șor, de exemplu, Marina Tauber. Cu o zi înainte de alegerile locale din 2023, partidul „Șansa”  a fost exclus din cursa electorală prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. Ulterior, instanța a declarat nelegală decizia Comisiei, dar Guvernul a făcut recurs la decizia instanței. Plângerea Guvernului este încă examinată.

Partidul FASM nu este la fel de renumit ca „Șansa” . În vara anului 2023 a intrat în blocul Ș.O.R. (pe lângă aceasta, partidul „Nași” s-a alăturat blocului). La alegerile pentru primarul municipiului Orhei a câștigat candidatul FASM Tatiana Cociu (inclusă și ea pe lista persoanelor asociate). A fost susținută de Ilan Șor.

Partidul „ȘOR” al lui Ilan Șor, amintim, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. Pot fi declarate neconstituționale partidele FASM și „Șansa” pentru legătura lor cu Șor? Ilie Chirtoacă consideră că simplul fapt de aflare pe lista sancțiunilor nu este suficient pentru a declara acțiunile neconstituționale. „Acest lucru trebuie combinat cu alte încălcări (de exemplu, încălcarea regulilor campaniei electorale sau finanțarea partidelor)”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS

Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.

Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.

Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.

Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: