captură foto/TV8

Adjunctul lui Stoianoglo, la o cafea cu Boris Lupașcu. Reacția Procuraturii după ce Litvineco i-a cerut demisia (VIDEO)

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco consideră că șeful adjunct al Procuraturii Generale Ruslan Popov ar trebui să demisioneze, după ce a fost filmat alături de Boris Lupașcu, candidatul PSRM-„Pentru Moldova” la funcția de judecător al Curții Constituționale (CC). Întâlnirea a avut loc cu doar două zile înainte ca CC să examineze sesizările privind decizia parlamentului privind revocarea din funcție a Domnicăi Manole, judecătoare a Curții. Procuratura Generală a venit cu o reacție pe 28 aprilie. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției dau de înțeles că întâlnirea dintre Popov și Lupașcu nu reprezintă motiv pentru concedierea adjunctului procurorului general.

Ce s-a întâmplat?

Pe 27 aprilie, în presă au apărut imagini în care apare adjunctul Procuraturii Generale Ruslan Popov, alături de Boris Lupașcu, avocat, candidatul numit de Partidul Socialiștilor și Platforma „Pentru Moldova”, din care face parte fracțiunea Partidului „ȘOR” la funcția de judecător al Curții Constituționale. Cei doi sunt surprinși într-o stație PECO. Întâlnirea a avut loc pe 25 aprilie.

Litvinenco cere demisia ajunctului lui Stoianoglo

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a scris pe pagina sa de Facebook că Ruslan Popov ar trebui să demisioneze, întrucât s-a întâlnit cu Boris Lupașcu la o zi după sesizarea Procuraturii Generale cu privire la deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”.

„Popov a negat că s-a întâlnit cu Lupașcu. Adică a mințit. Chiar dacă a discutat cu pușcăriabilul Lupașcu vreo 40 de minute. Despre ce putea discuta 40 de minute șeful pe urmărirea penală din țară cu cineva față de care se solicită urmărirea penală? Acest dezmăț trebuie să înceteze, iar procurorul general adjunct, Ruslan Popov, trebuie să-și dea demisia. Sau să fie demis. Asta e minimum necesar pentru a păstra niște aparențe că această procuratură nu este în totalitate controlată de puciști și borfași”, a scris Litvinenco.

Motive pentru demisie nu sunt?

Procuratura Generală a venit cu o reacție. Într-un comunicat de presă publicat pe 28 aprilie, reprezentanții instituției au ținut să puncteze că:

„1.    Cei doi se cunosc de mai mulți ani în condițiile în care au activat împreună în cadrul organelor Procuraturii;

2.    Întâlnirea între Ruslan Popov și Boris Lupașcu a avut loc pe 25 aprilie 2021 și a fost una accidentală, într-un local public, la o stație PECO din capitală, în care cei doi au comunicat în timp ce au servit o cafea;

3.    Interdicții limitative de comunicare între cei doi nu existau, or, la acel moment, Boris Lupașcu nu era parte a vreunei lucrări pendinte la Procuratură (petiție, proces penal sau cauză penală);

4.    Adresarea deputaților Litvinenco și Pâslariuc prin care solicitau examinarea pretinselor fapte de uzurpare a puterii de stat și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate a fost recepționată la Procuratura Generală luni, 26 aprilie 2021, fiind dispusă examinarea celor invocate într-un regim prioritar”.

Reprezentanții Procuraturii au dat asigurări că procurorii antrenați în achete sunt imparțiali și au cerut politicienilor să nu discrediteze instituția: „Procuratura face apel către unele forțe politice cu conexiuni subversive, antrenate în campanii toxice de discreditare a procurorilor responsabili de anchete, să înceteze aceste atacuri, cu atât mai mult cu utilizarea măsurilor special de investigație, care contravin cadrului legal și sunt efectuate în afara procedurilor penale”.

***

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Pe 28 aprilie, CC a anulat deciziile parlamentului din 23 aprilie cu privire la revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea unui alt judecător, pe motiv că ar fi anticonstituționale. În dimineața aceleiași zile, Boris Lupașcu a cerut anularea hotărârii privind numirea sa în funcția de judecător al CC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: