captură foto/TV8

Adjunctul lui Stoianoglo, la o cafea cu Boris Lupașcu. Reacția Procuraturii după ce Litvineco i-a cerut demisia (VIDEO)

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco consideră că șeful adjunct al Procuraturii Generale Ruslan Popov ar trebui să demisioneze, după ce a fost filmat alături de Boris Lupașcu, candidatul PSRM-„Pentru Moldova” la funcția de judecător al Curții Constituționale (CC). Întâlnirea a avut loc cu doar două zile înainte ca CC să examineze sesizările privind decizia parlamentului privind revocarea din funcție a Domnicăi Manole, judecătoare a Curții. Procuratura Generală a venit cu o reacție pe 28 aprilie. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției dau de înțeles că întâlnirea dintre Popov și Lupașcu nu reprezintă motiv pentru concedierea adjunctului procurorului general.

Ce s-a întâmplat?

Pe 27 aprilie, în presă au apărut imagini în care apare adjunctul Procuraturii Generale Ruslan Popov, alături de Boris Lupașcu, avocat, candidatul numit de Partidul Socialiștilor și Platforma „Pentru Moldova”, din care face parte fracțiunea Partidului „ȘOR” la funcția de judecător al Curții Constituționale. Cei doi sunt surprinși într-o stație PECO. Întâlnirea a avut loc pe 25 aprilie.

Litvinenco cere demisia ajunctului lui Stoianoglo

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a scris pe pagina sa de Facebook că Ruslan Popov ar trebui să demisioneze, întrucât s-a întâlnit cu Boris Lupașcu la o zi după sesizarea Procuraturii Generale cu privire la deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”.

„Popov a negat că s-a întâlnit cu Lupașcu. Adică a mințit. Chiar dacă a discutat cu pușcăriabilul Lupașcu vreo 40 de minute. Despre ce putea discuta 40 de minute șeful pe urmărirea penală din țară cu cineva față de care se solicită urmărirea penală? Acest dezmăț trebuie să înceteze, iar procurorul general adjunct, Ruslan Popov, trebuie să-și dea demisia. Sau să fie demis. Asta e minimum necesar pentru a păstra niște aparențe că această procuratură nu este în totalitate controlată de puciști și borfași”, a scris Litvinenco.

Motive pentru demisie nu sunt?

Procuratura Generală a venit cu o reacție. Într-un comunicat de presă publicat pe 28 aprilie, reprezentanții instituției au ținut să puncteze că:

„1.    Cei doi se cunosc de mai mulți ani în condițiile în care au activat împreună în cadrul organelor Procuraturii;

2.    Întâlnirea între Ruslan Popov și Boris Lupașcu a avut loc pe 25 aprilie 2021 și a fost una accidentală, într-un local public, la o stație PECO din capitală, în care cei doi au comunicat în timp ce au servit o cafea;

3.    Interdicții limitative de comunicare între cei doi nu existau, or, la acel moment, Boris Lupașcu nu era parte a vreunei lucrări pendinte la Procuratură (petiție, proces penal sau cauză penală);

4.    Adresarea deputaților Litvinenco și Pâslariuc prin care solicitau examinarea pretinselor fapte de uzurpare a puterii de stat și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate a fost recepționată la Procuratura Generală luni, 26 aprilie 2021, fiind dispusă examinarea celor invocate într-un regim prioritar”.

Reprezentanții Procuraturii au dat asigurări că procurorii antrenați în achete sunt imparțiali și au cerut politicienilor să nu discrediteze instituția: „Procuratura face apel către unele forțe politice cu conexiuni subversive, antrenate în campanii toxice de discreditare a procurorilor responsabili de anchete, să înceteze aceste atacuri, cu atât mai mult cu utilizarea măsurilor special de investigație, care contravin cadrului legal și sunt efectuate în afara procedurilor penale”.

***

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Pe 28 aprilie, CC a anulat deciziile parlamentului din 23 aprilie cu privire la revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea unui alt judecător, pe motiv că ar fi anticonstituționale. În dimineața aceleiași zile, Boris Lupașcu a cerut anularea hotărârii privind numirea sa în funcția de judecător al CC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Un moldovean – student la Universitatea Georgetown din Qatar. Tânărul, care cunoaște 8 limbi străine, studiază serviciul diplomatic

Nicolae Cernomaz este tânărul originar din Republica Moldova care și-a început parcursul spre o carieră în diplomație la Doha, statul Qatar. Nicolae este student în anul I la Universitatea Georgetown din Doha, unde urmează programul de licență „Serviciul Diplomatic” (Bachelor of Science in Foreign Service Degree), o specializare rară la nivel global, care l-a determinat să aleagă această destinație academică, relatează Radio Moldova.

Potrivit studentului, programul inițial este cunoscut drept „școala serviciului diplomatic”.

După primii doi ani de studii, studenții își aleg oficial specialitatea: fie Economie, Politici internaționale, Istorie și Cultură sau Politică.

Nicolae spune că a ales Qatarul deoarece foarte puține țări oferă o formare strict orientată spre diplomație, considerând această experiență esențială pentru viitoarea sa carieră.

Primul semestru de studii s-a încheiat recent, iar studentul se află acum acasă, în vacanță.

„Am terminat semestrul cu media 3.86 din 4. În sistem american, sistemul de notare este până la 4. Media 3.86 este una din cele mai mari medii la universitate”, a povestit tânărul la emisiunea „Zi de zi”.

Programul de studii presupune parcurgerea unui set de discipline de bază menite să ofere o fundație solidă pentru specializarea ulterioară.

„Avem un șir de materii care trebuie studiate timp de doi ani – asta ne creează o bază foarte puternică pentru a ne putea declara specialitatea și să studiem propriu-zis ceea ce ne dorim noi. În primul semestru, am studiat specialitatea, am urmat un curs de Microeconomie, deoarece acesta este obligatoriu. Și am avut Limba arabă și Limba franceză, deși limba de predare e engleza”, a relatat tânărul.

Referindu-se la limba arabă, studentul menționează că, deși este percepută ca fiind dificilă din cauza scrierii de la dreapta la stânga, aceasta are doar 28 de litere și un set clar de reguli.

„Șase litere niciodată nu se unesc pe stânga, adică doar pe dreapta se unesc. Și fiecare literă în limba arabă are câte patru forme: la început se scrie într-un fel, la mijlocul cuvântului poate avea cu totul altă formă, la sfârșit poate fi chiar izolată. Și, da, majoritatea cuvintelor în limba arabă au rădăcina compusă din trei consoane. Cât privește comunicarea, consider că cel mai ușor se învață o limbă într-un mediu nou. Mi-am făcut prieteni care comunică în limba arabă și am însușit foarte ușor limba”, a povestit tânărul.

Fiecare limbă străină învățată deschide noi oportunități, comunicarea fiind elementul-cheie al diplomației, este convins studentul nostru de la Doha.

În viziunea sa, un diplomat trebuie, înainte de toate, să fie patriot, să aibă încredere în sine și să conștientizeze că vorbește în numele unei națiuni, nu în nume personal.

„Un diplomat trebuie să cunoască foarte bine care este arta și eticheta diplomatică, mai exact protocolul diplomatic, deoarece în diferite țări este aplicat diferit. Convenția de la Veneția privind relațiile internaționale prevede, de fapt, un protocol parțial standardizat, dacă putem spune așa. Pentru că, în fiecare țară, chiar și în Statele Unite, în general în Europa, sau chiar dacă ne ducem mai departe, sunt diferite norme și etici culturale care trebuie respectate”, a explicat Nicolae Cernomaz.

Tânărul moldovean recunoaște că experiența din Doha i-a schimbat radical viața, ajutându-l să devină independent și să se integreze rapid într-un mediu nou, pe care îl consideră plin de perspective. De asemenea, el recunoaște că cea mai mare provocare a fost adaptarea la climatul tropical al Qatarului, caracterizat prin temperaturi ridicate și umiditate mare, dar și distanța de aproximativ 3 000 de kilometri față de casă.

Am fost încântat de luxul și opulența de aici, în inima deșertului. Am fost fascinat de amalgamul unic de tradiție arabă milenară și inovație futuristică. Qatar – perla Orientului – îți oferă o diversitate culturală. Iar experiențele turistice încep chiar din aeroport. Aeroportul Internațional Hamad este considerat unul dintre aeroporturile de top din lume. În mijlocul clădirii este o grădină și multă verdeață. E un paradox această oază de verdeață în inima deșertului”, povestește Nicolae Cernomaz.

Revenit acasă în vacanța de iarnă, studentul a avut o activitate academică intensă, participând la conferința „Diplomația Pedagogică”, organizată de Asociația Generală a Învățătorilor din România și din Republica Moldova (AGIRO).

„Am rămas foarte surprins când am primit această invitație la conferință. Când am revenit la Alma Mater, cu alți ochi am început să privesc totul. Am fost deosebit de onorat că, în fața unui public de peste 100 de profesori, profesori acreditați, cu grad pedagogic, cu o experiență bogată în spate, am putut să-mi prezint viziunea mea asupra acestui concept. Chiar și pentru mine a fost foarte inovativ cum putem combina diplomația și pedagogia. Sunt două științe sau chiar arte, depinde deja cum privim interdependența dintre educație și diplomație, deoarece un profesor adevărat, prin valorile sale, prin experiența sa de viață, trebuie să inspire un elev”, a spus tânărul.

În opinia sa, diplomația pedagogică transformă autoritatea în încredere și exigența în motivație, fiind mai mult decât un sistem de evaluare: este un proces de formare a atitudinilor și virtuților civice.

În ceea ce privește planurile de viitor, Nicolae Cernomaz nu exclude revenirea în Republica Moldova după finalizarea studiilor. El afirmă că are o obligație morală față de țara sa și își dorește să contribuie, într-o formă sau alta, la dezvoltarea acesteia.

Precizăm că Nicolae Cernomaz este absolvent al Liceului Teoretic Republican „Aristotel”, olimpic la Istorie, Geografie și Limba germană și cunoscător a opt limbi străine: ucraineană, rusă, engleză, germană, franceză, turcă, portugheză și arabă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: