Андрей Мардарь / NewsMaker

VIDEO Deputatul Vasile Bolea, prima declarație după informațiile că și-ar fi agresat soția

Deputatul Vasile Bolea susține un briefing de presă pe 30 aprilie, la Parlament, la câteva zile după ce poliția a intervenit la domiciliul său. Presa a relatat că oamenii legii au fost sesizați de unul dintre copiii parlamentarului, motivul invocat fiind că deputatul și-ar fi agresat soția. Informația a fost confirmată de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că Bolea a primit un ordin de restricție. Menționăm că soția deputatului a negat că ar fi fost agresată.

Actualizare: Deputatul Vasile Bolea a declarat că „nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun” în familia sa. „Nu a fost un act de agresiune, dar a fost o situație în care am încercat să o calmez pe soția mea, care a răbufnit”, a adăugat el. Totodată a spus că regretă că „acea situație a izbucnit în văzul copiilor”. În același timp, a anunțat că a depus o plângere la Inspectoratul General al Poliției pentru a investiga „tot acest caz”, în contextul scurgerilor imaginilor din timpul intervenției oamenilor legii la domiciliul său. Totodată a venit cu „un îndemn către acele surse mass-media care au denaturat informațiile”. „În primul rând să începeți procedurile de dezmințire și nu așteptați când să acționeze avocații la solicitarea noastră”, a comunicat deputatul. 

Știrea inițială:

Deputatul susține briefingul de presă înaintea ședinței Parlamentului, programată pentru ora 11:00.

Amintim că, în seara de 25 aprilie, publicația Ziarul de Gardă a scris că poliția a intervenit la domiciliul familiei deputatului Vasile Bolea, după ce a fost sesizată de unul dintre copiii parlamentarului, care a telefonat la 112. Motivul invocat a fost că deputatul și-ar fi agresat soția. Informația a fost confirmată la scurt timp de către vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că Bolea a primit un ordin de restricție.

Pe 26 aprilie, soția deputatului a venit cu o primă reacție pentru presă, iar ulterior și pe pagina sa de Facebook. Femeia a spus că între ea și soțul său a avut loc o ceartă „mai gravă”, însă a negat că ar fi fost agresată. Totodată, ea a menționat că soțul său ar fi ținta unei „campanii planificate de discreditare”.

Între timp, în presă a fost scurt un videoclip realizat în timpul intervenției acasă la deputat. Pe 26 aprilie, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a anunțat că va solicita Inspectoratului General al Poliției să inițieze o anchetă de serviciu în privința polițiștilor care ar fi responsabili de mediatizarea imaginilor. El a mai precizat că va sesiza Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă privind încălcarea Codului serviciilor media audiovizuale și Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, prin difuzarea acestor imagini.

Pe 29 aprilie, Centrul pentru Jurnalism Independent a declarat că portalurile de știri care au publicat imaginile video din locuința deputatului Vasile Bolea riscă să fie amendate. Potrivit instituției, jurnaliștii riscă sancțiuni pentru încălcarea regulilor legale privind protecția minorilor față de informațiile cu impact negativ. Amenzile pot fi între 2 400 și 3 000 de lei pentru persoane fizice și între 6 000 și 9 000 de lei pentru instituții media. În unele cazuri, mass-media ar putea fi și suspendată temporar din activitate.

Tot pe 29 aprilie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat că scurgerea în presă a imaginilor video din locuința deputatului Vasile Bolea riscă să descurajeze victimele violenței domestice să apeleze la serviciile de suport. „Eu sper că o anchetă pe intern va elucida unde și cine se face responsabil, iar asemenea situații nu se vor mai repeta”, a declarat Alexei Buzu.

Pe 29 aprilie, la Chișinău a avut loc un miting împotriva violenței domestice și a abuzurilor asupra femeilor și copiilor, organizat în urma „cazului Bolea”.

***

Vasile Bolea este fost deputat socialist, care ulterior a devenit afiliat Blocului „Victorie”, condus de Ilan Șor. Acesta este cunoscut pentru viziuni pro-ruse și promovarea „familiei tradiționale”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: