Андрей Мардарь / NewsMaker

VIDEO Deputatul Vasile Bolea, prima declarație după informațiile că și-ar fi agresat soția

Deputatul Vasile Bolea susține un briefing de presă pe 30 aprilie, la Parlament, la câteva zile după ce poliția a intervenit la domiciliul său. Presa a relatat că oamenii legii au fost sesizați de unul dintre copiii parlamentarului, motivul invocat fiind că deputatul și-ar fi agresat soția. Informația a fost confirmată de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că Bolea a primit un ordin de restricție. Menționăm că soția deputatului a negat că ar fi fost agresată.

Actualizare: Deputatul Vasile Bolea a declarat că „nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun” în familia sa. „Nu a fost un act de agresiune, dar a fost o situație în care am încercat să o calmez pe soția mea, care a răbufnit”, a adăugat el. Totodată a spus că regretă că „acea situație a izbucnit în văzul copiilor”. În același timp, a anunțat că a depus o plângere la Inspectoratul General al Poliției pentru a investiga „tot acest caz”, în contextul scurgerilor imaginilor din timpul intervenției oamenilor legii la domiciliul său. Totodată a venit cu „un îndemn către acele surse mass-media care au denaturat informațiile”. „În primul rând să începeți procedurile de dezmințire și nu așteptați când să acționeze avocații la solicitarea noastră”, a comunicat deputatul. 

Știrea inițială:

Deputatul susține briefingul de presă înaintea ședinței Parlamentului, programată pentru ora 11:00.

Amintim că, în seara de 25 aprilie, publicația Ziarul de Gardă a scris că poliția a intervenit la domiciliul familiei deputatului Vasile Bolea, după ce a fost sesizată de unul dintre copiii parlamentarului, care a telefonat la 112. Motivul invocat a fost că deputatul și-ar fi agresat soția. Informația a fost confirmată la scurt timp de către vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că Bolea a primit un ordin de restricție.

Pe 26 aprilie, soția deputatului a venit cu o primă reacție pentru presă, iar ulterior și pe pagina sa de Facebook. Femeia a spus că între ea și soțul său a avut loc o ceartă „mai gravă”, însă a negat că ar fi fost agresată. Totodată, ea a menționat că soțul său ar fi ținta unei „campanii planificate de discreditare”.

Între timp, în presă a fost scurt un videoclip realizat în timpul intervenției acasă la deputat. Pe 26 aprilie, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a anunțat că va solicita Inspectoratului General al Poliției să inițieze o anchetă de serviciu în privința polițiștilor care ar fi responsabili de mediatizarea imaginilor. El a mai precizat că va sesiza Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă privind încălcarea Codului serviciilor media audiovizuale și Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, prin difuzarea acestor imagini.

Pe 29 aprilie, Centrul pentru Jurnalism Independent a declarat că portalurile de știri care au publicat imaginile video din locuința deputatului Vasile Bolea riscă să fie amendate. Potrivit instituției, jurnaliștii riscă sancțiuni pentru încălcarea regulilor legale privind protecția minorilor față de informațiile cu impact negativ. Amenzile pot fi între 2 400 și 3 000 de lei pentru persoane fizice și între 6 000 și 9 000 de lei pentru instituții media. În unele cazuri, mass-media ar putea fi și suspendată temporar din activitate.

Tot pe 29 aprilie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat că scurgerea în presă a imaginilor video din locuința deputatului Vasile Bolea riscă să descurajeze victimele violenței domestice să apeleze la serviciile de suport. „Eu sper că o anchetă pe intern va elucida unde și cine se face responsabil, iar asemenea situații nu se vor mai repeta”, a declarat Alexei Buzu.

Pe 29 aprilie, la Chișinău a avut loc un miting împotriva violenței domestice și a abuzurilor asupra femeilor și copiilor, organizat în urma „cazului Bolea”.

***

Vasile Bolea este fost deputat socialist, care ulterior a devenit afiliat Blocului „Victorie”, condus de Ilan Șor. Acesta este cunoscut pentru viziuni pro-ruse și promovarea „familiei tradiționale”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: