LIVE Partidul Șansă, apropiat lui Șor, desfășoară un marș: l-a numit „Pentru alegeri corecte” și ar avea loc în toate orașele din Moldova

Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, desfășoară un marș pe care l-a numit „Pentru Alegeri corecte”. Reprezentanții partidului au menționat anterior că acțiunea va fi pașnică și va avea loc în toate orașele din Republica Moldova. 

„Prieteni, astăzi este o zi foarte importantă. În câteva ore, în Moldova va începe marșul pașnic „Pentru Alegeri corecte”. La amiază, în toate orașele, vor ieși în stradă oameni care sunt uniți de dragostea pentru Patrie și dorința de a schimba în bine viața în țara lor”, a declarat pe 27 octombrie liderul partidului Alexei Lungu.

UPDATE 12.18: La Chișinău, evenimentul a început din fața Comisiei Electorale Centrale. Membrii partidului țin discursuri în fața manifestanților. „Noi suntem o șansă”, „Ilan Șor” și „Jos Maia Sandu” – scandează oamenii.

UPDATE 12.22: „Jos Pavel Postică”, au scandat manifestanții la apariția vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale.

Într-o reacție Postică a declarat pentru corespondentul NM, care transmite live evenimentul: „Protestează, își exercită dreptul la protest. Eu văd că ei strigă „jos”, eu îs jos. Vreau să îi întreb de unde au luat aceste geci foarte simpatice și dacă sunt reflectate în raportul financiar”.

UPDATE 12.47: „La pușcărie” – scandează unele persoane, care desfășoară un contra-protest.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Șor a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.

Mai precizăm că Procuratura Anticorupție investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie 2023. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Pe 26 octombrie, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au confirmat pentru NewsMaker că, în Găgăuzia, la sediul Partidului „Șansă” au avut loc percheziții. Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, a declarat că „toate acțiunile ilegale vor fi contestate” și că acestea sunt „încercări” ale PAS de a-i împiedica să participe la alegeri. PAS a numit acuzațiile „aberații” și a declarat că așteaptă finalitate pe toate dosarele.

Ulterior, Poliția Republicii Moldova a declarat că au avut loc 65 de percheziții în mai multe localități din țară. Se menționa că perchezițiile s-au desfășurat în cadrul unui dosar de finanțare ilegală a unui partid politic, dar și a unor reprezentanți independenți ghidați de același stuff, în cadrul alegerilor locale. Potrivit imaginilor filmate cu camera ascunsă și publicate de oamenii legii, perchezițiile au avut loc la reprezentanții Partidului „Șansă”. Trei persoane au fost reținute, reprezentanți ai partidului vizat.

Poliția a menționat că aproape la toți figuranții percheziționați au fost găsite carduri bancare PYYPL, telefoane și tablete în care a fost instalată aplicația mobilă pentru gestionarea tranzacțiilor, liste cu înscrisuri cu participări la diferite evenimente și sumele achitate participanților.

***

Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

CEC anunța pe 17 octombrie că peste 60 de mii de candidați au fost înregistrați la alegerile locale generale din 5 noiembrie. Se menționa că pentru cele 898 de funcții de primar au fost înregistrați peste 3 900 de candidați. Pentru funcția de primar general al mun. Chișinău au fost înregistrați 27 de candidați, iar pentru funcția de primar al mun. Bălți – 15.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: