BNM

Mai depinde Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE? Precizările lui Mazeiks

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a declarat deși legătura dintre Moldova și Ucraina a fost evidentă la început, mai departe procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi unul strict individual. „Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede”, a menționat ambasadorul. Potrivit diplomatului, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”. „Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul. Mazeiks a răspuns și la întrebarea dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile.

La emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV, ambasadorul a fost întrebat cât de corectă este opinia exprimată în societate și dacă este de acord cu aceasta, că într-un fel sau altul Republica Moldova depinde de Ucraina în procesul de aderare la UE și că nu va fi posibilă acordarea statutului de membru al UE pentru Moldova fără Ucraina.

„Eu cred că răspunsul este și da și nu, pentru că atât Ucraina cât și Republica Moldova sunt candidate, dar nu unicele candidate. Nu uităm că printre candidați se numără și țările din Balcani, care, de asemenea, se află în diferite etape ale negocierilor. Desigur, la început, această interconectare între Moldova și Ucraina a fost foarte evidentă, deoarece, din păcate, impulsul ca atât Ucraina, cât și Moldova să poată deveni candidați a fost agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și războiul din Ucraina. Când va începe procesul de negocieri, acesta va fi strict individual, așa că este foarte greu să prezicem cum va evolua după începutul negocierilor concrete”, a menționat ambasadorul.

Potrivit lui Janis Mazeiks, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”.

„Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede. Dar cum se va încheia acest proces este greu de prezis. Să ne amintim că la începutul anilor 2000, 10 țări negociau aderarea la UE. Fiecare țară avea propriul ritm, dar au aderat la Uniunea Europeană în aceeași zi, în 2004. Adică, faptul că a fost mai ușor din punct de vedere politic să accepte toată această grupă mare într-o singură zi. Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul.

Întrebat dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile, ambasadorul a răspuns: „Desigur, acest plan a fost inițial foarte ambițios. Cred că acest lucru este bun, deoarece a dat un impuls pentru ca autoritățile să se mobilizeze. Dacă îți impui termene atât de strânse, în mod evident, asta înseamnă că trebuie să faci foarte multe într-o perioadă scurtă de timp. Și aceasta nu este doar integrarea celor 160 000 de pagini de legislație a Uniunii Europene în legislația fiecărei țări, ci și instituțiile care vor implementa aceste norme, astfel încât să existe personal calificat și resursele necesare. […] Pentru mine, întrebarea principală este alegerile parlamentare, deoarece după aceste alegeri va exista un nou guvern și de acesta va depinde dacă este gata să aloce la fel de multe resurse în procesul de integrare europeană, ca și guvernul actual. De la aceasta depinde răspunsul la întrebarea dumneavoastră, dacă este realist ca Moldova să devină membru al UE până în 2030. Dacă să se meargă în acest ritm, da, este realist”.

***

Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: