BNM

Mai depinde Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE? Precizările lui Mazeiks

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a declarat deși legătura dintre Moldova și Ucraina a fost evidentă la început, mai departe procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi unul strict individual. „Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede”, a menționat ambasadorul. Potrivit diplomatului, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”. „Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul. Mazeiks a răspuns și la întrebarea dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile.

La emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV, ambasadorul a fost întrebat cât de corectă este opinia exprimată în societate și dacă este de acord cu aceasta, că într-un fel sau altul Republica Moldova depinde de Ucraina în procesul de aderare la UE și că nu va fi posibilă acordarea statutului de membru al UE pentru Moldova fără Ucraina.

„Eu cred că răspunsul este și da și nu, pentru că atât Ucraina cât și Republica Moldova sunt candidate, dar nu unicele candidate. Nu uităm că printre candidați se numără și țările din Balcani, care, de asemenea, se află în diferite etape ale negocierilor. Desigur, la început, această interconectare între Moldova și Ucraina a fost foarte evidentă, deoarece, din păcate, impulsul ca atât Ucraina, cât și Moldova să poată deveni candidați a fost agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și războiul din Ucraina. Când va începe procesul de negocieri, acesta va fi strict individual, așa că este foarte greu să prezicem cum va evolua după începutul negocierilor concrete”, a menționat ambasadorul.

Potrivit lui Janis Mazeiks, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”.

„Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede. Dar cum se va încheia acest proces este greu de prezis. Să ne amintim că la începutul anilor 2000, 10 țări negociau aderarea la UE. Fiecare țară avea propriul ritm, dar au aderat la Uniunea Europeană în aceeași zi, în 2004. Adică, faptul că a fost mai ușor din punct de vedere politic să accepte toată această grupă mare într-o singură zi. Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul.

Întrebat dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile, ambasadorul a răspuns: „Desigur, acest plan a fost inițial foarte ambițios. Cred că acest lucru este bun, deoarece a dat un impuls pentru ca autoritățile să se mobilizeze. Dacă îți impui termene atât de strânse, în mod evident, asta înseamnă că trebuie să faci foarte multe într-o perioadă scurtă de timp. Și aceasta nu este doar integrarea celor 160 000 de pagini de legislație a Uniunii Europene în legislația fiecărei țări, ci și instituțiile care vor implementa aceste norme, astfel încât să existe personal calificat și resursele necesare. […] Pentru mine, întrebarea principală este alegerile parlamentare, deoarece după aceste alegeri va exista un nou guvern și de acesta va depinde dacă este gata să aloce la fel de multe resurse în procesul de integrare europeană, ca și guvernul actual. De la aceasta depinde răspunsul la întrebarea dumneavoastră, dacă este realist ca Moldova să devină membru al UE până în 2030. Dacă să se meargă în acest ritm, da, este realist”.

***

Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politia.md

„Protejarea copiilor” sau „tâlhărie”? Ce se știe despre scandalul legat de droguri de la Vadul lui Vodă

În orașul Vadul lui Vodă a izbucnit un scandal legat de droguri și reținerea mai multor persoane. Avocata Violeta Gașițoi susține că trei părinți, care încercau să-și protejeze copiii, au fost acasă la bărbatul pe care localnicii îl suspectau că vinde droguri și au găsit mai multe pungi cu substanțele interzise, pe care le-ar fi distrus. Inspectoratul General al Poliției (IGP), însă, a anunțat că anchetează cazul ca pe o tâlhărie. Potrivit oamenilor legii, cinci suspecți au pătruns cu forța în locuința victimei, au exercitat violență asupra acesteia și au imobilizat-o, sustrăgând aproximativ 10 000 de lei și „alte bunuri”.

Avocata Violeta Gașițoi a relatat despre situația din Vadul lui Vodă pe 1 mai.

La Vadul-lui-Vodă, oamenii trăiesc cu frică pentru copiii lor. (…) Părinții au scris plângeri, au cerut ajutor, au semnalat traficul de droguri din localitate. Primăria a dat din umeri, poliția a dat din umeri și face asta în continuare. Iar persoana despre care toată comunitatea vorbește că vinde substanțe interzise a continuat să o facă. Și atunci trei părinți au ajuns la limită. Au mers la acea persoană, ei nu ascund asta, își recunosc faptele și sunt gata să răspundă pentru ele. Au găsit pungi pline cu substanțe interzise, le-au luat și le-au distrus. A fost și o altercație, desigur. Ei tot își recunosc vina pentru aceasta. Pentru că vorbim de părinți disperați, care au vrut să-și protejeze copiii”, a declarat Violeta Gașițoi.

Avocata a menționat că părinții au fost puși sub învinuire și sunt prezentați de procurori drept „o grupare criminală organizată”.

Persoana care recunoaște că i-au fost luate drogurile este considerată victimă. Doar că el a spus că nu vindea, el este consumator. Și apare o întrebare juridică foarte simplă: din ce moment substanțele interzise de lege devin bunuri care trebuie protejate? (…) Mai mult, unul dintre părinți a depus o plângere la CNA (Centrul Național Anticorupție – n. r.), cu probe video că această activitate ilegală continua. Și, coincidență sau nu, atunci când s-a cerut prelungirea arestului, în timp ce cei doi care nu au depus plângere la CNA au fost eliberați, pentru celălalt a fost prelungit arestul”, a adăugat avocata.

Pe 6 mai, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că investighează cazul prin prisma infracțiunii de tâlhărie.

Conform instituției, pe 28 februarie, cinci suspecți ar fi pătruns forțat în locuința victimei, au agresat și imobilizat bărbatul, sustrăgând circa 10 000 de lei și „alte bunuri”. Victima a suferit leziuni corporale de gravitate medie.

În cadrul investigațiilor, polițiștii examinează mai multe versiuni privind circumstanțele producerii infracțiunii, existând bănuiala rezonabilă că între victimă și unul dintre suspecți, ambii anterior cercetați penal, inclusiv pentru deținerea drogurilor, ar fi existat un conflict. Toate persoanele vizate în acest caz au refuzat testarea la substanțe narcotice, fapt consemnat în cadrul acțiunilor procesual-penale”, a spus IGP.

Cei cinci suspecți au fost reținuți. Doi dintre aceștia sunt plasați în arest preventiv, doi în arest la domiciliu, iar unul este cercetat în stare de libertate.

De asemenea, victima a fost ulterior reținută în legătură cu activități ilegale legate de droguri.

Anterior, în adresa poliției nu au parvenit sesizări din partea părților privind pretinse acțiuni ilegale”, a subliniat IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: