Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a declarat deși legătura dintre Moldova și Ucraina a fost evidentă la început, mai departe procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi unul strict individual. „Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede”, a menționat ambasadorul. Potrivit diplomatului, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”. „Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul. Mazeiks a răspuns și la întrebarea dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile.
La emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV, ambasadorul a fost întrebat cât de corectă este opinia exprimată în societate și dacă este de acord cu aceasta, că într-un fel sau altul Republica Moldova depinde de Ucraina în procesul de aderare la UE și că nu va fi posibilă acordarea statutului de membru al UE pentru Moldova fără Ucraina.
„Eu cred că răspunsul este și da și nu, pentru că atât Ucraina cât și Republica Moldova sunt candidate, dar nu unicele candidate. Nu uităm că printre candidați se numără și țările din Balcani, care, de asemenea, se află în diferite etape ale negocierilor. Desigur, la început, această interconectare între Moldova și Ucraina a fost foarte evidentă, deoarece, din păcate, impulsul ca atât Ucraina, cât și Moldova să poată deveni candidați a fost agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și războiul din Ucraina. Când va începe procesul de negocieri, acesta va fi strict individual, așa că este foarte greu să prezicem cum va evolua după începutul negocierilor concrete”, a menționat ambasadorul.
Potrivit lui Janis Mazeiks, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”.
„Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede. Dar cum se va încheia acest proces este greu de prezis. Să ne amintim că la începutul anilor 2000, 10 țări negociau aderarea la UE. Fiecare țară avea propriul ritm, dar au aderat la Uniunea Europeană în aceeași zi, în 2004. Adică, faptul că a fost mai ușor din punct de vedere politic să accepte toată această grupă mare într-o singură zi. Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul.
Întrebat dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile, ambasadorul a răspuns: „Desigur, acest plan a fost inițial foarte ambițios. Cred că acest lucru este bun, deoarece a dat un impuls pentru ca autoritățile să se mobilizeze. Dacă îți impui termene atât de strânse, în mod evident, asta înseamnă că trebuie să faci foarte multe într-o perioadă scurtă de timp. Și aceasta nu este doar integrarea celor 160 000 de pagini de legislație a Uniunii Europene în legislația fiecărei țări, ci și instituțiile care vor implementa aceste norme, astfel încât să existe personal calificat și resursele necesare. […] Pentru mine, întrebarea principală este alegerile parlamentare, deoarece după aceste alegeri va exista un nou guvern și de acesta va depinde dacă este gata să aloce la fel de multe resurse în procesul de integrare europeană, ca și guvernul actual. De la aceasta depinde răspunsul la întrebarea dumneavoastră, dacă este realist ca Moldova să devină membru al UE până în 2030. Dacă să se meargă în acest ritm, da, este realist”.
***
Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Cărturești nu este doar o librărie. Este un loc în care să te oprești ca să respiri, să descoperi, să te lași surprins. Un spațiu care, de 25 de ani, reușește să construiască în România o cultură a lecturii și a timpului trăit frumos. Din 2019, această experiență profundă și caldă, a ajuns și la Chișinău – într-un oraș care avea nevoie de un astfel de reper. Despre ce înseamnă Cărturești în Republica Moldova, cum a fost adus brandul aici, ce valori îl definesc și ce urmează, discutăm cu Vlad Crețu, managerul Cărturești Chișinău – omul care coordonează această filă nouă dintr-o poveste ce nu este doar despre cărți, ci despre comunitate, emoție și sens.
Dle Vlad Crețu, cum ați defini spiritul Cărturești în câteva cuvinte?
Câteva cuvinte nu-mi ajung. Este complicat să povestești despre conceptul și spiritul Cărturești după șapte ani de colaborare, comunicare și explorare cotidiană. Cărturești este un sistem complex de valori, nu doar declarative, ci asumate. Un sistem dinamic care se adaptează continuu, își dezvoltă necesitățile și oferă noi experiențe clienților noștri. Pentru mine, Cărturești este una dintre puținele companii care reușește să formeze un adevărat ecosistem uman – un spațiu înrădăcinat în valori culturale și intelectuale, unde se nasc și se cultivă relații autentice între toți cei implicați: angajați, angajatori, clienți, parteneri și furnizori deopotrivă. Oameni frumoși, care dau viață unei comunități construite în strânsă legătură cu publicul său.
Ce oferă Cărturești dincolo de rolul unei librării? Ce valori întruchipează acest brand în peisajul cultural și social al fiecărei comunități din care face parte?
În primul rând, proiectul nostru este un exemplu inspirațional de afacere culturală care se autosusține. Dacă nu ar exista profit, nu ar exista nici acest proiect cultural – matematica e simplă. Cine și-ar fi imaginat, acum cinci ani, că o librărie-concept ar putea prinde viață în incinta Muzeului Național de Istorie, fără sponsorizări și fără a apela la fonduri publice? În al doilea rând, Cărturești este mai mult decât o librărie – este o gazdă generoasă, care creează un cadru autentic pentru evenimente culturale, educaționale, de promovare a valorilor și ideilor relevante pentru societate. Dacă la început organizam câteva zeci de evenimente, astăzi, doar pentru 2025, avem deja planificate peste 100. Iar la nivel de rețea, vorbim de peste 1.000 de evenimente culturale desfășurate anual! Fiecare eveniment găzduit de Cărturești are propria sa identitate, propriul farmec – și ne străduim să-l transformăm într-o experiență memorabilă. Prin tot ceea ce facem, susținem ecosistemul cultural și creativ din Republica Moldova, contribuind activ la dezvoltarea lui. Rezultatele vorbesc de la sine: am construit cluburi de lectură, am organizat lansări de carte, ateliere educaționale, dezbateri pe teme de actualitate, festivaluri locale și internaționale. Și totul – cu pasiune, consecvență și respect pentru publicul nostru.
Dar implicarea librăriilor Cărturești în viața comunității noastre merge mult dincolo de organizarea de evenimente culturale precum lansări de carte, ateliere sau expoziții…
Aveți perfectă dreptate! Atunci când vorbim despre contribuția Cărturești la viața culturală și comunitară, nu putem să nu amintim bursele și rezidențele Cărturești — un proiect de referință devenit deja reper pentru scriitorii din România și Republica Moldova. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, bursele Cărturești încurajează autorii români contemporani să scrie, punându-le la dispoziție un spațiu de creație intim și resursele necesare pentru a lucra la cărțile lor. Unul dintre proiectele de suflet este „Bursa pentru scriitori basarabeni”, care atrage an de an numeroși participanți din Republica Moldova, încurajând și susținând vocile locale autentice. Aș adăuga aici și concursul Cărturino, dedicat autorilor și ilustratorilor români de carte pentru copii. Aflat deja la cea de-a doua ediție, concursul a premiat inclusiv lucrări scrise, ilustrate și editate în Republica Moldova — un semn clar că valorile creative locale sunt recunoscute și promovate cu grijă și entuziasm.
Cum a apărut ideea de a aduce Cărturești în Republica Moldova? Cine sau ce a determinat această decizie strategică?
Cu o experiență de peste două decenii în domeniul cultural și editorial și cu deplasări frecvente în România, eram deja familiarizați cu evoluția remarcabilă a brandului Cărturești. De fiecare dată când ajungeam la București, librăria Cărturești Verona — era o oază de inspirație. Formatul, atmosfera, grija pentru detalii, filosofia din spatele acestui concept – toate conturau o experiență culturală completă.
Fiecare membru din echipa noastră a avut propria legătură cu Cărturești. Pentru mine, acel “trigger” a fost deschiderea, în 2015, a librăriei Cărturești Carusel, devenită rapid un reper internațional și inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume. Așteptam lansarea acestui spațiu de ceva timp, citisem mult despre el, dar ceea ce am descoperit atunci a depășit orice așteptare. Am fost copleșit. Nu doar de frumusețea locului, ci de energia care transforma experiența lecturii într-un adevărat ritual. Atunci am înțeles de ce oamenii revin mereu în librăriile Cărturești. Și tot atunci s-a născut, clar și irevocabil, visul de a aduce Cărturești și la Chișinău. Vis, împărtășit de toată echipa noastră.
Desigur, nu a fost un proces simplu sau rapid. A urmat o perioadă de analiză atentă a conceptului, a modelului de afacere și a modului în care Cărturești funcționează. Am avut discuții interne, întâlniri de echipă, reflecții strategice — iar convingerea noastră a crescut constant: Republica Moldova merită un Cărturești. Mai mult decât atât, are nevoie de el. Eram convinși că acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de carte, dar și la transformarea percepției asupra librăriei ca spațiu cultural. Ne-am dorit să schimbăm statisticile triste care ne plasează pe ultimele locuri la capitolul lectură și să oferim publicului un altfel de reper cultural. Am făcut primul pas printr-o discuție cu fondatorii Cărturești, iar spre surprinderea noastră, ideea de extindere în Republica Moldova exista deja în planurile lor. Am descoperit apoi o echipă excepțională — oameni care împărtășeau aceeași viziune, aceleași valori și același vis. Au urmat luni de negocieri, planificări și organizare. Iar în 2019, la Chișinău, s-a deschis prima librărie Cărturești din afara granițelor României.
Totuși, ce primează: profitul sau conceptul?
Pentru noi, conceptul a fost mereu prioritar — chiar dacă, uneori, această alegere a venit în detrimentul profitului. Am făcut conștient alegeri care să respecte filosofia brandului și să ofere o experiență autentică, chiar dacă asta a presupus investiții mai mari. De exemplu, designul arhitectural al librăriilor noastre este unul atent gândit și presupune costuri considerabile. Dar am pus mereu pe primul loc calitatea și estetica spațiului, lucrând cu arhitecți talentați din Republica Moldova, precum Mihai Stamati și echipa Piko Studio, condusă de Constantin Șarcov. Am redus intenționat densitatea rafturilor de expunere — chiar dacă asta înseamnă un potențial mai mic de vânzare — pentru a crea locuri aerisite, prietenoase, în care cititorii să se simtă bine, să poată răsfoi în liniște o carte, să participe la evenimente sau să viziteze o expoziție. Calitatea serviciilor și confortul cititorului sunt esențiale pentru noi. Bucuria noastră cea mai mare este că această viziune a fost validată rapid, atât de publicul larg, cât și de comunitatea culturală. Asta ne confirmă că am ales corect și că un proiect construit cu grijă și consecvență poate avea impact real.
Care au fost cele mai mari provocări în procesul de deschidere a librăriilor Cărturești la Chișinău?
Dincolo de riscurile financiare și investiționale, firești pentru orice debut antreprenorial – mai ales într-un proiect atât de complex precum cel dedicat cărții – una dintre cele mai mari provocări în prima etapă a fost formarea echipei. Ne-am concentrat pe procesul de integrare și instruire a noilor colegi, care, într-un timp relativ scurt, au fost invitați nu doar să-și reconfigureze rutina profesională, ci și să interiorizeze valorile Cărturești și setul nostru de standarde înalte. A fost un proces intens, care a presupus deschidere, adaptabilitate și multă dedicare din partea tuturor. Cel mai puternic factor motivațional l-a constituit, însă, reacția extraordinar de pozitivă a publicului și a comunității culturale din Chișinău. Entuziasmul cu care a fost întâmpinat proiectul ne-a întrecut așteptările și ne-a oferit încrederea necesară pentru a merge mai departe. Astfel, am avut curajul să extindem prezența Cărturești în Chișinău, deschizând alte două librării, în spiritul aceleiași viziuni care pune cultura și experiența cititorului în centrul tuturor acțiunilor noastre.
Există criterii specifice pentru a deveni librar la Cărturești? Ce competențe sunt necesare?Librarii noștri sunt oameni foarte importanți pentru noi. În esență, sunt persoane obișnuite, dar cu o pasiune autentică pentru lectură. Majoritatea librarilor Cărturești sunt cititori pasionați, care au decis să transforme această pasiune într-o profesie – un mod de a petrece timpul într-un mediu care le place, dar și de a contribui la experiența altor cititori. Marea parte dintre ei provin din comunitățile noastre, ne cunosc și împărtășesc dragostea pentru carte și arte. Recent, am organizat o discuție publică intitulată „Între raft și cititor”, la care au participat și librari din alte rețele. Un consens clar a fost că cea mai importantă calitate a unui librar adevărat este dragostea sinceră pentru lectură. Această pasiune este fundamentul pe care ne bazăm în procesul de recrutare. Desigur, un librar Cărturești trebuie să aibă și abilități de comunicare, empatie și deschidere față de cititori, dar pasiunea pentru carte rămâne criteriul esențial care face diferența.
Cărturești a devenit în multe orașe un reper important pentru cultura urbană, impunând standarde ridicate. Cum evaluați impactul său la Chișinău și ce tipuri de evenimente sau inițiative intenționați să promovați în continuare în capitală?
Pe lângă activitățile deja existente, ne propunem să aducem tot mai multe proiecte originale dezvoltate de Cărturești, precum Mișcarea pentru lectură, Street Delivery și alte inițiative cu un impact cultural profund și dovedit. Cărturești a ridicat nivelul standardelor nu ca scop în sine, ci printr-o selecție riguroasă a produselor, printr-o atitudine atentă și respectuoasă față de public, prin implicarea activă în comunitate și prin evenimentele culturale de calitate pe care le organizăm constant. Astfel, Cărturești nu doar reflectă tendințele culturale, ci contribuie activ la crearea și modelarea lor — de la concept și ofertă, până la calitatea experiențelor culturale pe care le oferim. Această abordare inspiră, în mod firesc, și concurența să își ridice nivelul de ambiție și să ofere publicului experiențe tot mai valoroase.
Cum colaborați cu autorii, editorii, artiștii și organizațiile culturale locale?
Din start ne-am propus să avem o colaborare cât mai productivă cu reprezentanții mediului cultural și de afaceri local și să cuprindem un spectru amplu de domenii culturale. Evident, colaborăm cu editorii și scriitorii cărțile cărora sigur se regăsesc pe rafturile librăriilor noastre și pe care îi încurăjăm să le lanseze la noi prin evenimente cu public. În toată perioada de activitate am insistat să promovăm artiștii și meșterii artizanali locali, asigurându-le spațiu de expunere pe rafturi și vorbind despre ei – ilustrații, obiecte de artă, ceramică, etc. Cărturești nu este doar despre carte. Noi promovăm oamenii de artă și valorile culturale locale, asigurând acoperirea nu doar a domeniilor în care ei activează, dar și a produselor educaționale de diverse genuri. Nici nu vă puteți imagina câtă lume frumoasă și talentată avem!
Ce planuri de dezvoltare are Cărturești în Moldova – urmează să extindeți rețeaua și în alte orașe?
Planurile noastre nu se raliază neapărat la sporirea pe orizontală, în dimensiuni. Deși avem multe propuneri pentru noi spații și ne bucurăm de încurajările publicului din afara Chișinăului care își dorește să aibă acces mai facil la experiența Cărturești, nu ne grăbim. Rămânem pe calitate. Deocamdată, suntem la Chișinău în ceea ce privește rețeaua de librării, iar în afara capitalei, încercăm să avem tot mai multe discuții publice despre literatură, antrenând în acestea scriitori și cititori. Spre exemplu, anul trecut, ne-am implicat cu toată dedicația în proiectarea și organizarea festivalului de lectură din Cahul. Vom organiza cât mai multe asemenea evenimente. Și, cine știe, poate că vom ajunge timpuri când Cărturești va fi o rețea cu acoperire națională!
Într-o lume în care digitalizarea câștigă tot mai mult teren, inclusiv în sfera culturală, cum vedeți astăzi rolul librăriilor – și, în mod special, al librăriilor Cărturești?
Este o temă abordată tot mai frecvent în societate, mai ales după apariția și popularizarea cărților în format digital. Îmi amintesc cum, acum aproximativ 20 de ani, fondatorul uneia dintre cele mai mari rețele de librării din România de la acea vreme ne asigura că în maximum un deceniu cititorii vor renunța masiv la cărțile tipărite în favoarea celor electronice. Iată că au trecut două decenii și predicția nu s-a adeverit – cererea pentru formatul digital a crescut, dar într-un ritm moderat și fără a înlocui formatul clasic. Tendința e clară – digitalul va continua să câștige teren, dar nu cred că va înlocui vreodată cartea tipărită și, cu atât mai puțin, librăriile. Știți de ce? Pentru că majoritatea celor care ne trec pragul nu o fac ocazional sau strict tranzacțional. O fac din plăcere. Vin pentru a petrece timp într-un spațiu cald, primitor, pentru dialogul cu librarii noștri și pentru recomandările sincere privind cele mai noi apariții editoriale.
Nimeni nu intră și iese grăbit de la Cărturești. Am observat că, în medie, vizitatorii noștri petrec peste 30 de minute în librărie. Și nu e deloc neobișnuit să vezi grupuri de tineri discutând despre o carte sau pur și simplu savurând o conversație – avem spații dedicate pentru asta, cu fotolii, măsuțe, canapele.
Cărturești Muzeu a devenit un punct de întâlnire. Angajații din zona istorică a orașului vin adesea în pauza de masă să citească sau să lucreze la laptop, atrași de atmosfera aparte. Librăria, și în special Cărturești, nu este doar un loc – este un ritual, o experiență. Este acel tip de spațiu care nu poate fi replicat de niciun format digital, pentru că întreține comunități vii și creează legături reale, umane. Librăriile noastre sunt ca oamenii: își fac prieteni, inspiră loialitate și cultivă emoții autentice…
Un final frumos pentru acest interviu! Totuși, în calitate de post scriptum: ce mesaj aveți pentru noi, cititorii?
Vă îndemn să intrați într-o librărie măcar o dată pe săptămână. Și să-i încurajați și pe colegii sau prietenii voștri să facă la fel. Nu trebuie neapărat să cumpărați ceva. Doar priviți cărțile, citiți titlurile, judecați copertele, strâmbați din sprânceană dacă ceva nu vă convinge, zâmbiți când o carte vă atrage și răsfoiți-o în tihnă. Veți ieși de acolo cu o stare mai bună, poate chiar cu un gând nou, cu o idee care vă mișcă. Veți simți că sunteți un pic alt om – cu siguranță, un om mai bun.
Vă mulțumim!
Despre Cărturești Chișinău:
Prima librărie Cărturești – concepută ca o comunitate de idei în jurul cărților – a fost inaugurată în anul 2000, la București. În timp, Cărturești a devenit mult mai mult decât o rețea de librării: un reper cultural, o stare de spirit, un spațiu viu al întâlnirilor dintre oameni, idei și valori. De-a lungul anilor, brandul a fost recunoscut pentru inovație și autenticitate, obținând distincții precum titlul de „Cea mai cool librărie din România” și locul al treilea în Top 100 cele mai cool branduri din România (Forbes Awards, 2013).
Pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii și pentru calitatea interacțiunii cu publicul, Cărturești România a fost desemnat Superbrand în cadrul Programului Superbrands în anii 2008, 2009 și 2013, o distincție care onorează excelența în branding și încrederea pe care o inspiră brandurile de top în rândul consumatorilor.
În 2019, Cărturești trece Prutul și deschide prima librărie la Chișinău. Rapid, acest nou spațiu devine mai mult decât un loc de vânzare a cărților – se transformă într-un adevărat centru comunitar al culturii. Cărturești Chișinău oferă nu doar o selecție atent curatoriată de titluri, ci și un loc prietenos, unde se poate citi, discuta, explora și lansa idei și noutăți editoriale. Pe lângă cărți, vizitatorii pot descoperi aici ediții rare, jocuri și jucării ingenioase, papetărie creativă, porțelanuri fine, muzică, filme și obiecte care inspiră. Cărturești Chișinău este, în esență, o experiență – una care te conectează cu tine însuți, cu ceilalți și cu lumea ideilor.
