BNM

Mai depinde Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE? Precizările lui Mazeiks

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a declarat deși legătura dintre Moldova și Ucraina a fost evidentă la început, mai departe procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi unul strict individual. „Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede”, a menționat ambasadorul. Potrivit diplomatului, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”. „Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul. Mazeiks a răspuns și la întrebarea dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile.

La emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV, ambasadorul a fost întrebat cât de corectă este opinia exprimată în societate și dacă este de acord cu aceasta, că într-un fel sau altul Republica Moldova depinde de Ucraina în procesul de aderare la UE și că nu va fi posibilă acordarea statutului de membru al UE pentru Moldova fără Ucraina.

„Eu cred că răspunsul este și da și nu, pentru că atât Ucraina cât și Republica Moldova sunt candidate, dar nu unicele candidate. Nu uităm că printre candidați se numără și țările din Balcani, care, de asemenea, se află în diferite etape ale negocierilor. Desigur, la început, această interconectare între Moldova și Ucraina a fost foarte evidentă, deoarece, din păcate, impulsul ca atât Ucraina, cât și Moldova să poată deveni candidați a fost agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și războiul din Ucraina. Când va începe procesul de negocieri, acesta va fi strict individual, așa că este foarte greu să prezicem cum va evolua după începutul negocierilor concrete”, a menționat ambasadorul.

Potrivit lui Janis Mazeiks, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”.

„Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede. Dar cum se va încheia acest proces este greu de prezis. Să ne amintim că la începutul anilor 2000, 10 țări negociau aderarea la UE. Fiecare țară avea propriul ritm, dar au aderat la Uniunea Europeană în aceeași zi, în 2004. Adică, faptul că a fost mai ușor din punct de vedere politic să accepte toată această grupă mare într-o singură zi. Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul.

Întrebat dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile, ambasadorul a răspuns: „Desigur, acest plan a fost inițial foarte ambițios. Cred că acest lucru este bun, deoarece a dat un impuls pentru ca autoritățile să se mobilizeze. Dacă îți impui termene atât de strânse, în mod evident, asta înseamnă că trebuie să faci foarte multe într-o perioadă scurtă de timp. Și aceasta nu este doar integrarea celor 160 000 de pagini de legislație a Uniunii Europene în legislația fiecărei țări, ci și instituțiile care vor implementa aceste norme, astfel încât să existe personal calificat și resursele necesare. […] Pentru mine, întrebarea principală este alegerile parlamentare, deoarece după aceste alegeri va exista un nou guvern și de acesta va depinde dacă este gata să aloce la fel de multe resurse în procesul de integrare europeană, ca și guvernul actual. De la aceasta depinde răspunsul la întrebarea dumneavoastră, dacă este realist ca Moldova să devină membru al UE până în 2030. Dacă să se meargă în acest ritm, da, este realist”.

***

Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președintele PAS, Igor Grosu

Consiliul politic național al PAS, în ședință: „Am primit un nou mandat de încredere de la oameni”

Partidul de guvernare „Acțiune și Solidaritate” s-a întrunit pe 20 decembrie într-o ședință al Consiliului Politic Național.

„Am tras concluziile acestui an la ședința Consiliului Politic Național a PAS. Am avut alegeri parlamentare și o campanie cu multe provocări, dar și rezultate ca partid – 3 mii de voluntari, 6 mii de evenimente electorale, 200 de ziare personalizate pe raioane și localități. Aceste cifre s-au transformat, într-un final, în 792 557 de voturi de la cetățeni”, a transmis președintele Parlamentului pe pagina sa de Facebook.

Igor Grosu a subliniat că noul mandat primit reprezintă o responsabilitate suplimentară și un impuls pentru continuarea reformelor. Potrivit acestuia, PAS urmează să se concentreze pe dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației, prin proiecte implementate atât la nivel național, cât și în fiecare localitate.

„Am primit un nou mandat de încredere de la oameni. Această încredere trebuie să ne impulsioneze pentru și mai multă muncă, proiecte vizionare la nivel național și proiecte la nivel de fiecare localitate. Trebuie să ne concentrăm pe creștere economică, care să aducă locuri de muncă și venituri mai mari.  Și nu în ultimul rând, vom avansa rapid pe agenda europeană, pentru că nu ne putem permite să pierdem această fereastră de oportunitate. E șansa generației noastre”, a mai spus oficialul.

Igor Grosu a fost ales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe 15 mai 2022, pentru un mandat de patru ani. Alegerea a avut loc în cadrul celui de-al III-lea Congres al partidului, eveniment organizat cu ocazia împlinirii a șase ani de la înființarea formațiunii. În discursul său, Grosu sublinia că echipa pe care o propusese are o misiune istorică: să apropie Republica Moldova de valorile și standardele europene.

Anterior, după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al țării, în 2020, Igor Grosu a preluat rolul de președinte interimar al PAS.

Amintim că pe 22 octombrie, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului, după scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Candidatura sa a fost înaintată de fracțiunea PAS în cadrul primei ședințe a noului Legislativ. Pentru această funcție, el a concurat și cu Alexandr Stoianoglo, deputat și lider al Blocului „Alternativa”, propus de propria sa fracțiune. La votul secret au participat 87 de deputați: Igor Grosu a obținut 55 de voturi, în timp ce Stoianoglo a primit 32 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: