BNM

Mai depinde Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE? Precizările lui Mazeiks

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a declarat deși legătura dintre Moldova și Ucraina a fost evidentă la început, mai departe procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi unul strict individual. „Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede”, a menționat ambasadorul. Potrivit diplomatului, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”. „Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul. Mazeiks a răspuns și la întrebarea dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile.

La emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV, ambasadorul a fost întrebat cât de corectă este opinia exprimată în societate și dacă este de acord cu aceasta, că într-un fel sau altul Republica Moldova depinde de Ucraina în procesul de aderare la UE și că nu va fi posibilă acordarea statutului de membru al UE pentru Moldova fără Ucraina.

„Eu cred că răspunsul este și da și nu, pentru că atât Ucraina cât și Republica Moldova sunt candidate, dar nu unicele candidate. Nu uităm că printre candidați se numără și țările din Balcani, care, de asemenea, se află în diferite etape ale negocierilor. Desigur, la început, această interconectare între Moldova și Ucraina a fost foarte evidentă, deoarece, din păcate, impulsul ca atât Ucraina, cât și Moldova să poată deveni candidați a fost agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și războiul din Ucraina. Când va începe procesul de negocieri, acesta va fi strict individual, așa că este foarte greu să prezicem cum va evolua după începutul negocierilor concrete”, a menționat ambasadorul.

Potrivit lui Janis Mazeiks, acest proces „depinde de circumstanțele din domenii specifice ale fiecărei țări”.

„Nu m-aș mira dacă vor exista capitole în care Ucraina va progresa mai repede sau în care Moldova va progresa mai repede. Dar cum se va încheia acest proces este greu de prezis. Să ne amintim că la începutul anilor 2000, 10 țări negociau aderarea la UE. Fiecare țară avea propriul ritm, dar au aderat la Uniunea Europeană în aceeași zi, în 2004. Adică, faptul că a fost mai ușor din punct de vedere politic să accepte toată această grupă mare într-o singură zi. Cum se va încheia acest proces pentru Republica Moldova este foarte greu de prezis acum. Poate că din nou va exista un grup de țări care vor adera la UE într-o singură zi”, a adăugat ambasadorul.

Întrebat dacă Republica Moldova poate adera la UE până în 2030, așa cum afirmă autoritățile, ambasadorul a răspuns: „Desigur, acest plan a fost inițial foarte ambițios. Cred că acest lucru este bun, deoarece a dat un impuls pentru ca autoritățile să se mobilizeze. Dacă îți impui termene atât de strânse, în mod evident, asta înseamnă că trebuie să faci foarte multe într-o perioadă scurtă de timp. Și aceasta nu este doar integrarea celor 160 000 de pagini de legislație a Uniunii Europene în legislația fiecărei țări, ci și instituțiile care vor implementa aceste norme, astfel încât să existe personal calificat și resursele necesare. […] Pentru mine, întrebarea principală este alegerile parlamentare, deoarece după aceste alegeri va exista un nou guvern și de acesta va depinde dacă este gata să aloce la fel de multe resurse în procesul de integrare europeană, ca și guvernul actual. De la aceasta depinde răspunsul la întrebarea dumneavoastră, dacă este realist ca Moldova să devină membru al UE până în 2030. Dacă să se meargă în acest ritm, da, este realist”.

***

Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: