Președinta țării, Maia Sandu, a comentat deepfake-urile cu imaginea sa – conținuturi falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale. În cadrul unui interviu publicat, pe 15 iulie, de Nordnews, șefa statului a remarcat că materialele respective devin din ce în ce mai sofisticate, iar deseori par foarte realiste. Aceasta a îndemnat locuitorii Republicii Moldova să se informeze din mai multe surse, pentru a reuși să depisteze informațiile false.
„Toți cei care vin cu aceste falsuri, au un singur scop: să manipuleze cetățenii. Ei nu vor ca cetățenii să ia decizii pornind de la lucruri adevărate, de la ce spun eu în realitate. Indiferent dacă le place sau nu le place, dar să vadă ce spun eu în realitate și să ia decizii pornind de la asta”, a declarat șefa statului.
Maia Sandu a făcut apel la vigilență și a îndemnat persoanele care văd astfel de înregistrări să verifice din mai multe surse veridicitatea informației.
„Ne informăm din mai multe surse atunci când ni se pare ceva ciudat. Pentru că va deveni tot mai complicată această problemă, odată cu dezvoltarea Inteligenței Artificiale, a tehnologiilor. Asemenea video-uri pot părea autentice și cu atât mai mult trebuie să fim mai atenți. Dacă ni se pare ca mesajul e ciudat, că aceva nu arată așa cum știm noi că trebuie să arate, trebuie să ne informăm din mai multe surse. Avem instituții media, multe, care sunt independente, care țin la informarea corectă și obiectivă a cetățeanului. Verificând două-trei surse, putem să ne dăm seama dacă este adevărat sau nu”, a spus președinta țării.
Președinta țării a remarcat că materialele respective par uneori foarte veridice.
„Dacă vă amintiți, primele video-uri, erau mai puțin profesionist făcute și de ele puteam să râdem. Acum sunt tot mai sofisticate și mai greu de înțeles dacă sunt adevărate sau nu. Oamenii care fac aceste video-uri false nu pot lupta deschis, transparent, corect, ei vor ca prin minciună și dezinformare să manipuleze cetățeanul”, a comentat președinta Maia Sandu.
***
”Deepfake” înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, înregistrări video sau audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, dar, de facto nu au existat.
În ultimul an, Maia Sandu a fost de mai multe ori ținta feepfake-urilor. În iunie 2024, NewsMaker a depistat un material video în care șefa statului ar îndemna moldovenii, potrivit imaginilor trucate, să completeze un formular după ce escrocii le-au furat „ultimii bani”. Persoana prezentată drept Maia Sandu a anunțat despre crearea unui comitet, care va întoarce banii cetățenilor și va oferi și compensații „de zece ori mai mult”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția prezidențială a menționat că imaginile sunt false și că „aceste tactici murdare” se vor intensifica pentru a „scădea încrederea oamenilor în statul Republica Moldova”.
Amintim, și în ianuarie 2024, pe online a fost publicat un deep-fake cu președinta Maia Sandu. În videoclipul trucat, șefa statului le-ar fi vorbit moldovenilor despre inițiativa Guvernului „de a atrage mai mulți studenți străini în țară”. „Studenții străini zâmbitori vor umbri cu chipul lor fețele voastre acre”, comunica persoana din imagini. Într-o reacție pentru NM, Președinția a dezmințit declarațiile care i s-au atribuit șefei statului și i-a îndemnat pe cetățeni să se informeze din surse sigure. Detalii AICI.
Iar pe 4 noiembrie 2023, în ajunul alegerilor locale din Moldova, o pagină de pe Facebook a publicat imagini în care șefa statului ar îndemna cetățenii să voteze la scrutin pentru Vasile Bolea, care a candidat la funcția de primar al Chișinăului din partea partidului politic „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. În video-ul montat, persoana care ar semăna cu Maia Sandu și-a început discursul după ce a fost prezentată de o moderatoare a canalului public Moldova 1, imagini luate din arhiva televiziunii. Purtătoarea de cuvânt a instituției prezidențiale a spus că responsabilii s-au adresat către Meta pentru a scoate imaginile de pe Facebook. Detalii AICI.
Și anterior au circulat pe online imagini false cu șefa statului. În octombrie 2022, pe canalele de Telegram au apărut imagini video cu Maia Sandu, în care ar vorbi despre o posibilă mobilizare în țara noastră. Se menționa că Maia Sandu a devenit ținta unei farse din partea prankerilor ruși Vovan și Lexus, care i-ar fi creat impresia șefei statului moldovenesc că vorbește cu premierul Ucrainei. La scurt timp, Președinția a venit cu o reacție, menționând că declarațiile prezentate nu corespund realității – „fiind un trucaj”. Detalii AICI.
Iar în august 2021, postul de televiziune Jurnal TV a publicat un material video, potrivit căruia omul de afaceri Veaceslav Platon ar fi pus la cale discreditarea președintei Maia Sandu, prin lansarea unor imagini video trucate în care șefa statului ar primi un plic de la deputatul fugar Ilan Șor. Potrivit autorilor investigației, înregistrarea video ar fi urmat să fie difuzată pe finalul campaniei parlamentare, însă planul a fost dejucat de Serviciul de Informații și Securitate. Ilan Șor a declarat că imaginile sunt un fals. Detalii AICI.
