Noua „rundă” de confruntări dintre șeful statului și parlament s-a agravat și mai mult după decizia Curții Constituționale (CC), care a hotărât că președintele este obligat să desemneze candidatura la funcția de premier care este propusă de majoritatea parlamentară. Maia Sandu a refuzat să se supună acestei decizii în actuala situație politică. PSRM și Igor Dodon au acuzat-o pe Sandu de uzurpare a puterii, dar încă nu au hotărât ce să facă mai departe. Iar experții tind să creadă că și de această dată, CC va trebui să soluționeze criza politică. Sau poporul, la proteste stradale.
Ce a decis CC
După ce a examinat sesizarea deputaților PSRM, Curtea Constituțională a decis, la 23 februarie, că decretul președintei Maia Sandu cu privire la desemnarea repetată a Nataliei Gavriliță în calitate de candidat la funcția de prim-ministru este neconstituțională. În decizia pe care au luat-o, magistrații CC au făcut referire la practica Curții Constituționale și au subliniat că dreptul discreționar al președintelui de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru este limitat.
Domnica Manole, președinta CC, a reamintit că șeful statului este obligat să desemneze candidatul înaintat de majoritatea parlamentară formată. Manole a făcut referire la decizia CC din anul 2015, în care se stipulează că prin termenul „majoritate parlamentară” se subînțelege majoritatea absolută a deputaților (cel puțin 51) care, în baza dispozițiilor constituționale, poate exprima vot de neîncredere guvernului. De notat că majoritatea parlamentară trebuie să fie formalizată și nu doar declarată, cu enumerarea deputaților care fac parte din ea, cu indicarea disponibilității lor de a susține candidatul propus pentru funcția de prim-ministru. Majoritatea formalizată trebuie să informeze oficial președintele despre toate acestea.
CC consideră că majoritatea parlamentară creată a îndeplinit aceste condiții la 11 februarie, când 54 de deputați (fracțiunea PSRM, „Șor”, grupul Pentru Moldova, ex-democrații Eugeniu Nichiforciuc, Vladimir Andronache și deputatul independent Alexandr Oleinic) au semnat declarația cu privire la formarea „majorității situative” pentru a o susține pe Mariana Durleșteanu în calitate de candidat la funcția de premier.
Ce a răspuns Maia Sandu
Președinta Maia Sandu a declarat în cadrul briefingului din seara de 23 februarie că poporul va decide soarta țării la alegerile anticipate sau la un referendum. Potrivit afirmațiilor sale, decizia CC ar fi putut fi înțeleasă într-o situație politică normală, dar nu în cea care este astăzi în Moldova.
Sandu consideră că există o singură soluție pentru depășirea crizei din Moldova – alegerile anticipate.
Referendumul despre care a vorbit Maia Sandu este prevăzut în articolul 89 al Constituției, care presupune: „În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi. Propunerea de suspendare din funcție poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”.
În opinia lui Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, în parlament nu se vor găsi 67 de voturi necesare pentru procedura de inițiere a moțiunii de cenzură împotriva Maiei Sandu. „Dacă aceste voturi nu există, această procedură este imposibilă. Și Curtea Constituțională trebuie să propună o altă soluție. În constituțiile unor țări, o asemenea situație este prevăzută”, a menționat Boțan în cadrul unei emisiuni la N4.
Politologul Stela Jantuan consideră, la rândul său, că în parlamentul actual ar putea să se găsească 67 de deputați dispuși să voteze pentru Impeachment împotriva lui Sandu. „Toate fracțiunile care nu-și doresc alegeri anticipate și au declarat că sunt gata să voteze pentru un premier, au împreună 62 de voturi: 15 voturi la Șor, șapte – la Candu (Pro Moldova) plus 40 de voturi ale socialiștilor și deputaților independenți. Urmează să se mai găsească cinci voturi”, a menționat Jantuan pentru NM.
Ea consideră că nu va fi greu să se găsească voturile insuficiente, pentru că în parlamentul moldovenesc s-a înrădăcinat „o tradiție coruptă de trecere a deputaților dintr-un partid în altul”. În opinia politologului, acești deputați ar putea fi motivați de faptul că ei nu vor avea o altă șansă de a ajunge în parlament.
Ce a declarat Igor Dodon
Ex-președintele Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că „din cauza poziției Maiei Sandu, Moldova ar putea să intre într-o profundă criză politică și constituțională”.
Dodon a chemat PAS și Sandu „să înceteze imediat atacurile asupra Curții Constituționale pentru decizia CC de a pune capăt acțiunilor care subminează supremația legii și care duc la uzurparea puterii de stat în țară”. „Numai un uzurpator își poate permite să înlocuiască Constituția țării”, a declarat Dodon.
El a mai comunicat că la ședința extraordinară a Consiliului Republican al partidului, PSRM va decide ce va face mai departe.
Ce zic alte forțe politice
Cei din Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS), pe care Maia Sandu l-a condus până a deveni președinte, au declarat că „bineînțeles, vor susține toate acțiunile lui Sandu pentru organizarea alegerilor anticipate”.
PAS consideră că în situația actuală, este vorba despre un conflict între „parlamentul nelegitim și nereprezentativ” și președintele „pentru care au votat milioane de cetățeni”.
Grupul parlamentar Pentru Moldova și Partidul „Șor” insistă asupra desemnării ex-ministrului finanțelor Mariana Durleșteanu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
Ei au condamnat reacția lui Sandu provocată de decizia CC și au declarat că acțiunile acesteia „vor duce țara într-o stare de criză politică îndelungată cu niște consecințe extrem de grave, mai ales în condițiile actuale”. De notat că cei din Pentru Moldova au declarat că pledează pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, dar numai după numirea unui guvern provizoriu.
Andrei Năstase, liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA), a declarat încă o dată că formațiunea este gata să-și asume responsabilitatea pentru formarea unui nou cabinet de miniștri. La ședința parlamentului din 11 februarie, Năstase și-a înaintat deja candidatura pentru funcția de premier. Năstase și DA au venit cu această propunere după ce cabinetul de miniștri al Nataliei Gavriliță, înaintată de Sandu, nu a obținut niciun vot al deputaților, iar în parlament a apărut „majoritatea situativă” care a propus-o pe Mariana Durleșteanu la funcția de premier.
Cei de la DA consideră că este necesar să se formeze un guvern minoritar pentru a soluționa problemele oamenilor și pentru a organiza niște alegeri anticipate libere și corecte.
Năstase, din numele DA, a îndemnat partidele proeuropene și șeful statului să inițieze negocieri ca să se identifice o soluție pentru depășirea crizei. El a mai declarat că DA insistă asupra alegerilor parlamentare anticipate pe care le va organiza guvernul minoritar „în conformitate cu normele juridice și Constituția”.
Partidul Democrat susține că decizia CC a dat de înțeles deputaților că este necesar să se formeze un guvern care va asigura cursul proeuropean de dezvoltare a țării și va combate criza. Pavel Filip, liderul PDM, a scris despre aceasta pe rețelele sociale. Totodată, el a subliniat că democrații nu vor vota pentru un guvern alături de fracțiunea „Șor” și de „transfugi”.
Comentând decizia CC, Andrian Candu, liderul grupului parlamentar Pro Moldova, și-a exprimat speranța că acum procesul de desemnare a unui candidat la funcția de premier va fi urgentat.
În timp ce fracțiunile parlamentare se pregătesc de negocieri și consultări, formațiunea extraparlamentară „Partidul Nostru” se pregătește de revoluție. Renato Usatîi, liderul partidului, consideră că o revoluție este singura soluție pentru criza politică creată. El a mai declarat că este gata să conducă această mișcare populară.
„Eu sunt gata să particip. Se va întâmpla că de pe aceeași scenă din fața parlamentului, eu voi citi din preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, unde se menționează că poporul are dreptul la revoltă. Ne-ați enervat, acum țineți-vă pantalonii – totul este foarte simplu”, a declarat Usatîi la o emisiune de la TV8.
Ce cred experții
Comentând acțiunile Maiei Sandu la o emisiune de la N4, Igor Boțan a menționat că CC este cea care va trebui să soluționeze problema creată. Expertul consideră că pentru această situație există o soluție „simplă și elegantă”. „Șeful statului trebuie să declare că nu va desemna candidatul majorității. După aceasta, trebuie să urmeze adresarea către CC, instanța trebuie să emită o decizie care este prevăzută în constituțiile mai multor țări. Atunci când șeful statului refuză să semneze decretul cu privire la desemnarea candidatului majorității parlamentare, parlamentul trebuie să inițieze procedura de impeachment. Dacă parlamentul nu face asta, CC trebuie să explice foarte clar: dragă parlament, țara nu poate exista fără un guvern și dacă nu inițiezi procedura de impeachment, trebuie să se stabilească faptul că există temei pentru dizolvarea parlamentului, iar dacă moțiunea de cenzură eșuează – aceeași decizie”, a precizat Boțan.
În opinia sa, în această situație, Sandu a respectat prevederile Constituției și a explicat, de ce acționează așa cum acționează.
Și Stela Jantuan consideră că Maia Sandu nu a încălcat Constituția, pentru că, practic, președintele este „o emanare a voinței cetățenilor”, la fel ca și parlamentul, de fapt.
Experta a menționat că majoritatea parlamentară, care poate iniția procedura de impeachment împotriva lui Sandu, nu trebuie să câștige la referendumul privind demiterea președintelui țării, ba mai mult, ei știu că vor pierde acest referendum. „Imediat ce ei vor vota pentru impeachment, Sandu va fi suspendată, atribuțiile ei vor fi preluate de președintele parlamentului, iar acesta va desemna premierul. Parlamentul îl va aproba, apoi va pierde referendumul privind demiterea lui Sandu și ea va reveni în funcție cu un guvern format”, a precizat Stela Jantuan.
Ea consideră că în toată această perioadă, Maia Sandu va câștiga din punct de vedere politic, dar ea trebuie neapărat să „capitalizeze victoria la referendum”, dacă totuși acesta va avea loc. „Dacă ea va consolida societatea și va începe să lupte pentru alegeri anticipate, de exemplu, cu ajutorul protestelor stradale, aceasta va fi singura soluție pentru ea”, a menționat politologul.
Potrivit afirmațiilor sale, indiferent de faptul dacă va fi inițiat impeachment împotriva lui Sandu sau va fi ales guvernul, structura parlamentară existentă este de scurtă durată și toți înțeleg acest lucru.
Jantuan a mai remarcat că acum se mizează pe tărăgănarea timpului până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, pentru ca partidele care, după alegeri, nu vor ajunge în parlament sau vor obține mai puține mandate, să reușească să-și îmbunătățească pozițiile. „Pentru ei este convenabil să tărăgăneze timpul și să convertească puterea în favoarea lor, pentru a merge la alegeri atunci, când vor dori”, a concluzionat experta.
