Андрей Мардарь / NewsMaker

Maia Sandu, despre legea privind „neutralitatea permanentă”: Opoziția e lipsită de inițiative

Președinta țării a comentat proiectul de lege elaborat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) cu privire la „consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării”. Într-un interviu publicat pe 1 aprilie de Radio Europa Liberă, șefa statului a calificat inițiativa drept „inutilă” și a îndemnat opoziția să propună proiecte utile.

Cred că e total inutil. Și cred că opoziția e lipsită de inițiative, de asta vine cu acest proiect de lege. Pentru că, în momentul în care principiul neutralității este scris în Constituție, nu e clar de ce să mai aprobi niște legi. Altfel, opoziția întotdeauna are întotdeauna spațiu ca să demonstreze că poate face lucruri pentru cetățeni prin inițiative utile, nu ca acest proiect de lege. Dacă fac asta sau nu, trebuie să judece cetățenii”, a argumentat Maia Sandu.

În același timp, șefa statului a menționat că R. Moldova este o țară vulnerabilă, nefiind sub nicio „umbrelă de securitate”.

Suntem o țară vulnerabilă și din punct de vedere al securității și al economiei. Acest pas făcut de noi într-un moment dramatic – cererea de aderare la UE este un strigăt că vrem să rămânem parte a lumii libere și vrem să ne putem bucura de pace și să ne amintim că UE este în primul rând un proiect de pace”, a explicat președinta țării.

Amintim că, pe 29 martie, BCS a înregistrat proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Inițiativa prevede că statul își asumă să nu participe în războaie decât în cazul în care este nevoit să se apere, dar și refuzul de a găzdui pe teritoriul țării baze miliare străine, laboratoare, centre de cercetare, etc. Autorii mai consideră că noua lege va impulsiona procesul de reglementare a diferendului transnistrean și la reunificarea celor două maluri ale Nistrului. Totuși, în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din Transnistria, comuniștii și socialiștii consideră că acest lucru va fi posibil după adoptarea legii și reunificarea țării.

NM a discutat cu trei experți, care au remarcat că inițiativa nu este actuală, mai ales că nu vizează regiunea transnistreană. Singurii care și-au anunțat public susținerea față de propunerea socialiștilor și comuniștilor a fost deocamdat partidul extraparlamentar „Congresul Civic”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

„Președinta i-a spus vetting, dar e o autoevaluare”. Grosu, despre eventuale acțiuni în avocatură

Președinta Maia Sandu a folosit termenul „vetting” atunci când s-a referit la acțiuni în avocatură, însă este vorba de o autoevaluare a celor din domeniu. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare PAS, Igor Grosu. În cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, Grosu a spus că avocatura este o profesie „mai liberală” și s-a arătat sigur că, în cadrul comunității avocaturii, „o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”.

În timpul emisiunii, Grosu a declarat că „avocatura este o instituție foarte importantă, pentru că ei co-participă de rând cu judecătorii, procurorii în asigurarea justiției”. „Ei se auto-guvernează, au organele lor de conducere. (…) Sunt lucruri care trebuie să le discutăm referitor la cum acced unele persoane în breaslă, nu numai cei care vin de la facultate, dar cei care vin din alte profesiuni, din alte grupuri”, a spus Grosu.

Întrebat dacă se referă la un examen mai strict, Grosu a răspuns: „Nu e vorba. Asta ei trebuie să decidă, examen… Ei trebuie să se asigure că atunci când vine cineva în breaslă și vine de o calitate mai puțin dezirabilă, comportamentul ulterior lasă o amprentă asupra comunității. (…) În anii precedenți de luptă a noastră cu grupările criminale susținute de Federația Rusă, comportamentul unor avocați în cadrul proceselor a arătat uneori niște acțiuni deliberate care nu făceau decât să tergiverseze ancheta, procesele. (…) Unii din această comunitate, și aici o să spună că au dreptul, evident că au dreptul… I-am văzut chiar pe liste a unor partide care sunt emanația acestei grupări criminale, partidul „Șor” – scos în afara legii”, a declarat Grosu.

Potrivit lui Grosu, atunci când avocații „se poziționează de partea unor exponenți a grupărilor criminale, aici apar niște întrebări”. „Vrei să faci politică, poftim du-te și fă politică. Atunci când e vorba de apărarea intereselor statului… asta e cel mai prioritar lucru”, a adăugat el.

Igor Grosu a precizat că au existat discuții despre un vetting a avocaților, însă ar fi mai degrabă „o autoevaluare”. „Că o să o numească ei vetting… doamna președintă i-a spus vetting, dar e o autoevaluare, purificare a tagmei, dar discuția trebuie să pornească din interior. (…) Eu totuși știind că aceasta este o profesie mai liberală, mult mai liberală… în cadrul comunității avocaților o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”, a conchis Grosu.

***

Pe 16 octombrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că avocații ar trebui să fie supuși procesului de vetting – evaluarea integrității etice și financiare – la fel ca magistrații și procurorii.

Declarațiile președintei Maia Sandu au stârnit reacții în rândul mai multor avocați și juriști din Moldova. Avocata Nicoleta Hriplivîi de la Promo-LEX a calificat afirmația drept „o prostie declarată”. Hriplivîi consideră că în loc de un vetting al avocaților ar trebui verificate integritatea deputaților și a membrilor Guvernului. Juristul Victor Pruteanu, consilier în cabinetul primarului Chișinăului, a calificat ideea șefei statului drept „o lovitură directă la adresa statului de drept și a independenței profesiei de avocat”.

Pe 24 octombrie, Veronica Mihailov-Moraru, la acel moment – ministra interimară a Justiției, a calificat declarațiile șefei statului drept „un mesaj politic”. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, „avocatura este o profesie liberală” și are „alte reguli ce țin de modalitatea de organizare”. Totuși, Veronica Mihailov-Moraru consideră oportun „să fie luate anumite măsuri” în domeniu.

Igor Grosu a numit drept „o inițiativă interesantă” ideea șefei statului. În privința posibilității realizării inițiativei, Grosu a spus că, doi ani în urmă, nici vettingul pentru judecători nu se credea realizabil.

Pe 31 octombrie, aflat la Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților, premierul Alexandru Munteanu a declarat că nu vede cum ar putea fi realizat vettingul pentru avocați. El a adăugat că în planul de guvernare este prevăzut vettingul pentru judecători și procurori până în 2026, însă „avocații nu sunt incluși”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: