noi.md

Maia Sandu, prezentă la ședința PAS în care s-a decis excluderea Olesei Stamate? Explicația Președinției

Deputata Olesea Stamate a declarat că președinta Maia Sandu a participat la „ședința de urgență” a fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în urma căreia s-a anunțat excluderea sa din partid. Întrebată de ce președinta, fiind apolitică, participă la astfel de ședințe, Stamate a răspuns: „Eu propun să o întrebați pe dumneaei”. Pentru NewsMaker, purtătorul de cuvânt al instituției prezidențiale Igor Zaharov a spus că „majoritatea parlamentară a venit să consulte cu Președinția efectele legii amnistiei și posibile soluții pentru remedierea acestora”, iar „în acest sens, partidul de guvernare a emis un comunicat de presă care reflectă poziția sa oficială și deciziile aprobate de partid”.

La podcastul „Mai întreb o dată”, difuzat pe 16 aprilie, Stamate a declarat că, pe 4 aprilie, înainte ca PAS să-i anunțe excluderea din partid, a avut loc „o ședință de urgență” a fracțiunii, la care a participat și președinta țării.

„La acea ședință de vineri a fost toată fracțiunea prezentă, bine – plus, minus. (…) În cadrul fracțiunii, evident, că sunt și membri ai biroului politic național. (…) Subiectul ședinței nu a fost anunțat din timp. Am fost anunțați că este o ședință de urgență. (…) După discuții, am fost rugată să ies din sală ca să poată discuta fără mine, în lipsa mea. Și eu am așteptat în afara sălii, să fiu potențial invitată, să mi se comunice decizia. Când am văzut că ușa se deschide și persoanele, colegii mei, coboară spre lift. În câteva minute a apărut comunicatul”, a comunicat Stamate.

Întrebată dacă președinta Maia Sandu a fost prezentă la acea ședință de urgență, Stamate a răspuns afirmativ. Totodată, a precizat că șefa statului nu participă la toate ședințele partidului. Întrebată de ce președinta, fiind apolitică, participă la aceste ședințe, Stamate a răspuns: „Eu propun să o întrebați pe dumneaei”.

În continuare, Stamate a spus că președinta s-a expus „într-o oarecare măsură” la acea ședință. Potrivit Olesei Stamate, poziția Maiei Sandu a fost, „în principiu, cea care a fost preluată ulterior, mai mult sau mai puțin, în comunicatul partidului”.

Solicitat de NewsMaker pentru un comentariu, purtătorul de cuvânt al instituției prezidențiale Igor Zaharov a spus că „majoritatea parlamentară a venit să consulte cu Președinția efectele legii amnistiei și posibile soluții pentru remedierea acestora”: „În acest sens, partidul de guvernare a emis un comunicat de presă care reflectă poziția sa oficială și deciziile aprobate de partid”.

Maia Sandu se află la cel de-al doilea mandat de președintă a Republicii Moldova. În decembrie 2020, înainte de a fi investită în primul mandat, reprezentanții PAS anunțau că Maia Sandu a renunțat la calitatea de membră a partidului și la funcția de președintă a formațiunii. „Conform legislației în vigoare, Președintele țării nu poate fi membru de partid”, anunțau atunci reprezentanții PAS. Cu toate acestea, șefa statului a participat la cel puțin două întruniri ale Consiliului Politic Național al PAS. Detalii AICI și AICI.

***

Amintim, pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea unor deținuți”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS și a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: