Maia Sandu, primul comentariu la scrisoarea Veronicăi Dragalin: „Nu a reușit să curățe instituția”

Președinta Republicii Moldova Maiei Sandu a respins acuzațiile lansate de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, care susținea că aceasta i-ar fi cerut liste cu procurori „integri care ar trebui să promoveze Vetting-ul”. Șefa statului a menționat că, de fapt, discuția se referea la prioritizarea evaluării procurorilor anticorupție, astfel încât să nu fie blocate dosarele de importanță națională. Sandu a adăugat că Dragalin „nu a reușit să curețe instituția”.

„Resping categoric această acuzație, discuția care a avut loc este despre posibilitatea prioritizării evaluării procurorilor de la Procuratura Anticorupție. Atunci când vorbeam despre vetting, fosta șefă a PA a exprimat îngrijorarea că prin vetting va fi blocată activitatea PA și activitatea procurorilor care se ocupă de dosare de importanță națională. Recomandarea noastră a fost ca să discute cu comisia, astfel încât acești procurori să poată fi evaluați mai repede și să poată, după evaluare, să continue să lucreze pe aceste dosare. Niciodată nu a fost o discuție despre rezultatele acestor evaluări“, a declarat Maia Sandu pentru presă.

Ea a precizat că aceeași procedură a fost aplicată și în cazul Curții Supreme de Justiție.

„Și apropo, exact același lucru s-a întâmplat în cazul evaluării membrilor la Curtea Supremă de Justiție. Deoarece și acolo exista riscul să se blocheze activitatea instituției. Și atunci s-au prioritizat candidații la CSJ. Exact același lucru s-a propus pentru PA. Singurul meu mesaj a fost și rămâne lupta împotriva corupției. Vrem să vedem rezultate”, a spus Maia Sandu.

În ceea ce privește fosta șefă a PA, președinta a declarat că aceasta nu a reușit să curețe Procuratura Anticorupție și că s-a opus procesului de evaluare externă.

„Din păcate, fosta șefă a PA nu a reușit să curețe instituția. Am văzut cum din PA au ieșit exponenți ai grupării criminale Șor. Și-au afișat preferințele și conexiunile și cu siguranță că nu este singurul caz de legătură a membrilor PA cu grupările criminale. Din păcate, (Dragalin) nu a susținut nici procesul de evaluare externă, care ar fi putut curăța Procuratura Anticorupție mai repede”, a subliniat șefa statului.

***

Pe 8 aprilie, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, avocata Cristina Ciubotaru a prezentat o scrisoare adresată clientei sale, judecătoarei Mariana Ursachi. Scrisoarea, datată 5 aprilie, a fost semnată de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Astfel, ex-șefa Procuraturii Anticorupție menționa că informațiile prezentate de ea în scrisoare ar putea fi utile în apărarea carierei de judecător a Marianei Ursachi.

În scrisoare, Dragalin susținea că președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu „procurori integri” și care din punctul său de vedere ar trebui să treacă Vetting-ul. De asemenea, Dragalin menționa că a primit mesaje pe aplicația Signal de la unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, pe care le-a interpretat ca pe o încurajare de a porni un dosar penal cu privire la pretinse decizii ilegale luate de judecătorii CSJ.

Președinția a calificat afirmațiile Veronicăi Dragalin ca fiind „false”. Iar Ion Guzun a declarat că discuția sa cu Dragalin a fost „scoasă din context”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: