Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, printre președinții din Europa cu cel mai mic salariu. Clasament

Slovenia are cel mai slab plătit președinte din Europa, iar Bulgaria – cel mai bine plătit. Cel puțin asta reiese din topul „celor mai săraci” președinți din Europa, făcut public de Journo Research, care a comparat salariile șefilor de state cu venitul mediu din țările lor, scrie evz.ro. Potrivit sursei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se numără printre președinții cu cele mai mici salarii din Europa.

Potrivit surse citate, Slovenia se află în fruntea listei cu cel mai puțin bogat șef de stat din Europa. Salariul său este apropiat de cel al unui angajat de nivel mediu din țară, cu un venit anual estimat la aproape 45.000 de euro. Pe locul doi se află președintele Ucrainei, cu un salariu anual brut în 2023 de 8.134 de euro. Potrivit sursei, salariul ridicat de Zelenski în 2023 a reprezentat doar 1,63% din venitul mediu din țară, fiind cel mai mic salariu al unui președinte din Europa.

Din clasamentul celor mai puțin plătiți președinți de țară face parte și președinta Moldovei, Maia Sandu, precum și președinții Croației, Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei.

Președintele României, Klaus Iohannis, ocupă o poziție intermediară în clasament, cu un venit anual de peste 60.000 de euro. Acesta este de trei ori mai mare decât câștigul mediu național.

La polul opus se află președintele Bulgariei, ca fiind cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, se estimează că salariul său este echivalent cu aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori mai mult decât venitul mediu din Bulgaria. Țara este urmată de Slovacia și Irlanda.

Averea Maiei Sandu în 2023

De menționat că, potrivit declarației de avere depusă de președinta Maia Sandu pentru anul 2023, șefa statului a ridicat anul trecut aproape 265 de mii de lei sub formă de salariu, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 22 de mii de lei.

În aceeași perioadă, Sandu a beneficiat de diurne pentru deplasările peste hotare, în mărime totală de puțin peste 95 de mii de lei. Comparativ, pentru anul 2022, Sandu a declarat că a ridicat un salariu în mărime de aproape 259 de mii de lei și aproape 63 de mii de lei sub formă de diurnă.

Mai mult, în 2023, președinta a renunțat la mașina pe care o conducea și a cheltuit bani din economii. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: