Maib a semnat cu GGF un acord de împrumut subordonat în valoare de 10 milioane EUR

Pe 16 decembrie a.c., maib a semnat cu Fondul Verde pentru Creștere (Green for Growth Fund, în continuare GGF) un acord de împrumut subordonat în valoare de 10 milioane EUR acordați în lei moldovenești.

Împrumutul îndeplinește definiția fondurilor proprii de nivel 2 (Tier 2), sprijinind optimizarea structurii de capital a maib la un cost sub cel de capital.

Acest credit subordonat din partea GGF este destinat creditării persoanelor fizice, întreprinderilor mici și mijlocii, a companiilor mari, pentru a-și spori eficiența energetică și a implementa proiecte de energie regenerabilă, la scară mică.

Precizăm că semnarea acestui acord are loc după ce, în luna noiembrie a.c., maib și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) au semnat un acord de împrumut subordonat în valoare de 15 milioane de EUR, acordați în lei moldovenești.

Olaf Zymelka, Președintele GGF, a menționat:

„Suntem extrem de bucuroși să facem acest pas important împreună cu maib, sporind la un nou nivel gradul de implicare a GGF în economia verde a Republicii Moldova. Capabilitățile maib, rețeaua vastă a băncii și istoria sa reprezintă precondiții optime pentru a atinge rezultate tangibile pe teren, precum și pentru a promova programele GGF într-o țară cu o cerere înaltă vizând atenuarea schimbărilor climatice”.

Giorgi Shagidze, Președintele maib, a declarat:

„Acordul de împrumut semnat cu Fondul Verde pentru Creștere (GGF) reprezintă un argument al expertizei deținute de maib în creditare. Îmi exprim recunoștința față de echipa GGF pentru încredere și oportunitatea de a ne spori portofoliul de creditare verde, susținându-ne clienții persoane fizice și juridice din Moldova cu finanțare în monedă locală pentru implementarea proiectelor prietenoase mediului. De asemenea, împrumutul subordonat contribuie la optimizarea structurii de capital a maib și la creșterea randamentului.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,1% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,2% din credite, conform situației din 30 septembrie 2021. 25,3% din creditele ipotecare acordate în Republica Moldova sunt oferite de maib. Banca deservește peste 35% din populația țării și este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Banca este bine capitalizată, cu un coeficient de capital de nivel 1 de 19,9% la 30 septembrie 2021.

Maib este recunoscută pe larg pentru calitatea deservirii și produsele sale inovative. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Fondul Verde pentru Creștere (Green for Growth Fund, în continuare GGF) investește în măsuri menite să reducă consumul de energie și emisiile de CO2 și să îmbunătățească eficiența resurselor în 19 piețe din Europa de Sud-Est, Caucaz, Ucraina, Republica Moldova, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Fondul acordă finanțare directă corporațiilor și municipalităților pentru proiectele de energie regenerabilă sau indirectă prin intermediul instituțiilor financiare alese. Facilitatea de asistență tehnică a GGF maximizează impactul investițional al fondului prin sprijinul acordat pentru consolidarea capacităților instituțiilor financiare și a partenerilor locali.

Fondul Verde pentru Creștere a fost înființat ca un parteneriat public-privat în decembrie 2009 de Banca Germană de Dezvoltare KfW și Banca Europeană de Investiții, cu susținerea financiară a Comisiei Europene, a Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii de Dezvoltare a Austriei (OeEB).  Baza de investitori în creștere a fondului cuprinde agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori privați instituționali, inclusiv Corporația Financiară Internațională, Banca olandeză pentru dezvoltare și finanțare FMO, banca etică germană GLS. GGF este consiliat de Finance in Motion GmbH. MACS Energy & Water GmbH, Frankfurt pe Main acționează în calitate de consilier tehnic.

Pentru mai multe detalii accesați www.ggf.lu și urmăriți-ne pe Twitter @GreenGrowthFund.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan, prima reacție în scandalul delegației talibane: „Situația este jenantă și inacceptabilă”. Guvernul va revizui mecanismul de consultare cu SIS

Premierul Vasile Tofan a venit cu o primă reacție în scandalul provocat de vizita în Republica Moldova a unei delegații a Guvernului din Afganistan, condus de talibani. Într-un mesaj publicat pe rețele, pe 4 august, șeful Executivului a calificat situația drept „jenantă și inacceptabilă” și a anunțat că Guvernul va revizui inclusiv mecanismul de consultare cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

„Situația cu delegația din Afganistan este jenantă și inacceptabilă. Republica Moldova nu recunoaște guvernarea talibană. Aprobarea acestei vizite a fost o eroare de evaluare și de coordonare instituțională”, a precizat Tofan.

Potrivit premierului, cazul a pornit de la solicitarea unei companii moldovenești, care exportă produse agricole în Uzbekistan și care a cerut sprijin pentru extinderea livrărilor în Afganistan. Tofan precizează că astfel de exporturi nu sunt interzise de regimul de sancțiuni al Uniunii Europene, întrucât sancțiunile vizează persoane și entități desemnate, nu comerțul agricol cu Afganistanul în ansamblu.

Șeful Guvernului a explicat că Ministerul Agriculturii a transmis un demers către Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Migrație și Poliția de Frontieră. Potrivit acestuia, persoanele nu figurau pe listele de sancțiuni, iar în consecință IGM a emis aviz pozitiv, iar MAE a eliberat vizele. Vasile Tofan explică că consultarea SIS nu era obligatorie și, prin urmare, instituția nu a fost sesizată.

„Procedura a fost urmată formal, dar fără evaluarea politică și diplomatică necesară. Un caz evident sensibil a fost tratat ca un dosar administrativ de rutină. Rezultatul a fost o decizie greșită. Mecanismele statului nu se pot reduce la bifarea unor etape. Instituțiile trebuie să înțeleagă contextul, riscurile și consecințele deciziilor pe care le iau”, a mai scris Tofan.

În același timp, premierul a spus că înțelege solicitările publice privind eventuale demisii, însă consideră că prioritară este identificarea cauzelor care au permis această situație.

„Calea simplă este să identificăm un „țap ispășitor” și să declarăm subiectul închis. Calea responsabilă este să stabilim clar răspunderea și să corectăm mecanismul care a permis această situație, prin reguli mai clare și o coordonare obligatorie la nivel politic și diplomatic. La fel, vom revizui mecanismul de consultare al SIS. Toți decidenții din instituțiile publice trebuie să-și înțeleagă rolul individual atunci când semnează o hârtie sau aprobă o hotărâre. Noi nu administrăm hârtii, ci administrăm o țară și trebuie să fim mai atenți când luăm decizii”, a mai scris Vasile Tofan pe rețele.

REUTERS/Fedja Grulovic

Seceta de pe Dunăre amenință sectorul energetic din regiune. Cum este afectată Moldova și ce măsuri ia Chișinăul? ANALIZĂ

Scăderea critică a nivelului Dunării ar putea afecta și Republica Moldova. Pentru a preveni o eventuală agravare a situației din sectorul energetic, Guvernul a aprobat un pachet de măsuri anticriză. NewsMaker explică ce se întâmplă, dacă există riscul unor deconectări de urgență de la energia electrică și ce măsuri iau autoritățile.

Ce se întâmplă pe Dunăre

Din cauza temperaturilor ridicate și a secetei care afectează Europa, nivelul apei din Dunăre a scăzut până la un minim istoric, provocând probleme în sectorul energetic și în transportul fluvial. Potrivit Euronews, săptămâna trecută, în Ungaria, nivelul fluviului a coborât la valori record de scăzute, iar tot mai multe porțiuni de uscat au ieșit la suprafață.

În aceste condiții, duminică, autoritățile ungare au oprit penultimul reactor al singurei centrale nucleare din țară, Paks, care asigură aproximativ 40% din producția de energie electrică a Ungariei. Este pentru prima dată în ultimii 44 de ani când centrala este afectată de nivelul atât de scăzut al Dunării.

În Serbia, scăderea nivelului Dunării a scos la suprafață nave scufundate încă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Totodată, autoritățile sârbe au avertizat că, dacă nivelul apei va continua să scadă, navigația pe fluviu ar putea fi suspendată.

În România, unul dintre reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă a fost oprit, iar pentru a asigura un debit mai mare de apă necesar funcționării centralei, Ministerul Apărării Naționale a detonat, pe 3 august, stânca Pârjoaia.

Între timp, compania de stat Energocom din Republica Moldova a anunțat că, prin intermediul său, România a început să importe energie electrică din Ucraina.

Expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, a declarat pentru NM că Centrala Nucleară Cernavodă este alcătuită din două reactoare, fiecare cu o putere de 650 MWh.

„Al doilea reactor funcționează, însă situația este complicată. În structura producției de energie electrică din România, 26% revine hidrocentralelor, 22% – energiei nucleare, 20% – gazului, 18% – energiei regenerabile, solare și eoliene, 13,5% – cărbunelui, iar restul de 0,5% – biogazului”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, România intenționează majorarea producției de energie pe bază de gaz și cărbune, precum și să accelereze punerea în funcțiune a centralelor electrice din surse regenerabile, care se află în prezent în etapa finală de implementare.

„În cele mai nefavorabile scenarii, importul poate ajunge la 3–3,5 mii MWh. Aceasta este limita capacității de import a României. Ei intenționează să acopere deficitul din Bulgaria, Serbia și chiar din Ucraina”, a spus Tofilat.

Ce înseamnă asta pentru Moldova

În ultimii ani, Republica Moldova importă o parte semnificativă din energia electrică consumată din România. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova, pe 3 august, că, din cauza secetei de pe Dunăre, există riscul opririi centralelor nucleare nu doar din România, ci și din Bulgaria și Ungaria.

„Este evident că acest lucru afectează întreaga regiune. Nu este un secret că noi importăm 60% din energia electrică. De asemenea, avem o pondere mare a energiei regenerabile produse local, la care se adaugă acum energia electrică stocată în baterii”, a declarat Mîța. Potrivit acestuia, aproximativ 40% din energia electrică consumată este importată din România, iar celelalte 20% Republica Moldova le primește din Ucraina.

Având în vedere situația creată, există riscul ca achizițiile de energie electrică de care are nevoie Republica Moldova să nu poată fi asigurate, a spus secretarul de stat al Ministerului Energiei. „Va trebui să căutăm surse alternative, dar este evident că acestea vor fi mai scumpe. […] Avem două opțiuni: energie electrică scumpă sau lipsa energiei electrice. Alegerea noastră este ca energia electrică să fie”, a declarat el.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, teoretic, în România ar putea apărea un deficit de energie electrică, care ar putea duce la deconectări de urgență. În acest caz, același risc există și pentru Republica Moldova.

„În ceea ce privește prețurile, noi cumpărăm de pe bursă 15–20% din energia electrică pe care o consumăm. Acum situația este complicată: dacă ne uităm la vârful de consum (între orele 19:00 și 00:00), un MWh costă între 200 și 450 de euro, adică până la 8 lei pentru 1 kWh. Deși, pe 30 iulie, când de asemenea a fost foarte cald, prețul a ajuns la 1.000 de euro pentru 1 MWh, adică până la 20 de lei pentru 1 kWh”, a explicat expertul.

Ce măsuri ia Guvernul

Comisia Națională de Management al Crizelor, condusă de premierul Vasile Tofan, a adoptat pe 3 august un pachet de decizii anticriză, inclusiv interzicerea exportului de energie electrică în intervalul 18:00–22:00. De asemenea, autoritățile intenționează să accelereze finalizarea echipării sistemelor de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, pentru a reduce vârfurile de consum și a stabiliza rețeaua. Totodată, Energocom va identifica și va contracta achiziția de energie electrică din surse alternative din România, Ucraina și de pe alte piețe.

Comisia a aprobat, de asemenea, un set de măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică. În clădirile publice și comerciale, iluminatul interior va trebui redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar iluminatul din încăperile neocupate va fi oprit.

În intervalul 18:00–06:00 vor fi deconectate fântânile arteziene, iluminatul vitrinelor, precum și iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar.

Întreprinderile cu procese de producție cu consum mare de energie – cuptoare electrice și instalații de topire – vor trebui să își reorganizeze activitatea astfel încât consumul principal de energie să aibă loc în afara intervalelor 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

Operatorii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare își vor adapta funcționarea pompelor pentru a reduce consumul de energie în intervalele de timp menționate.

Autoritățile publice locale vor trebui, de asemenea, să raționalizeze consumul de energie electrică, inclusiv prin optimizarea iluminatului stradal, fără a afecta serviciile esențiale.

Totodată, administratorii blocurilor de locuințe vor trebui să informeze locatarii cu privire la recomandarea de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim – între 06:00 și 09:00, precum și între 18:00 și 23:00 – pentru a preveni blocarea persoanelor în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Guvernului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
colaj NewsMaker

Două partide cer demisia ministrului de Externe și a secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, după vizita delegației regimului taliban

Partidul Național Moldovenesc și lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, cer demisia secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, și a ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, după vizita în Republica Moldova a unei delegații din Afganistan. Aceștia au solicitat explicații cu privire la cine a aprobat vizita și „asumarea responsabilității” pentru această situație.

Partidul Național Moldovenesc solicită demisia imediată a secretarului de stat Vasile Șarban, cel care a semnat solicitarea adresată Ministerului Afacerilor Externe pentru facilitarea intrării în Republica Moldova a trei reprezentanți ai autorităților talibane de la Kabul. (…) Tentativa de a construi afaceri și de a încasa bani dintr-o țară controlată de talibani, izolată internațional și supusă sancțiunilor economice, demonstrează o gravă lipsă de judecată și de responsabilitate. Ce fel de parcurs european promovează guvernarea PAS atunci când un secretar de stat facilitează vizita reprezentanților unui asemenea regim? Guvernul trebuie să explice public cine din cadrul MAE a aprobat această vizită și în baza căror interese”, a transmis PNM.

Critici la adresa autorităților cu privire la vizita delegației talibane au fost lansate și de către lidera ALDE, Arina Spătaru.

O delegație a Ministerului Agriculturii din Afganistan, instituție controlată de talibani, intră în Republica Moldova cu vize eliberate de statul nostru. Presa afgană vorbește despre o invitație oficială. Iar Guvernul răspunde că… va verifica cine a emis invitația și vizele. Asta înseamnă că statul nu mai știe ce face propriul stat. Politica externă nu este un joc de improvizație. Este domeniul în care fiecare document, fiecare viză și fiecare invitație poate avea consecințe asupra credibilității internaționale a Republicii Moldova”, a menționat politiciana.

Aceasta a spus că, dacă această vizită a fost autorizată, „cineva trebuie să-și asume responsabilitatea”, iar dacă nu a fost autorizată, atunci Ministerul Afacerilor Externe „a pierdut controlul asupra propriilor proceduri”.

În ambele situații, responsabilitatea politică îi aparține ministrului Mihai Popșoi. Nu este suficient să anunți o anchetă după ce delegația a ajuns deja în Republica Moldova. Din respect pentru instituția pe care o conduce, pentru partenerii noștri externi și pentru cetățenii Republicii Moldova, îi solicit ministrului Mihai Popșoi să își prezinte demisia. Într-un stat european, responsabilitatea nu începe cu ancheta. Responsabilitatea începe cu asumarea”, a adăugat Arina Spătaru.

NewsMaker a solicitat reacții din partea Ministerului Agriculturii și Ministerului Afacerilor Externe, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat, pe 3 august, vizita unei delegații a Ministerului Agriculturii al Afganistanului, controlat de talibani, la Chișinău. MAE a precizat într-un comunicat că membrii delegației au primit vize de intrare în Republica Moldova, iar vizita a fost inițiată în urma unor discuții dintre producători agricoli locali și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară.

Totodată, MAE a precizat că membrii delegației nu figurează pe listele de sancțiuni internaționale și că autoritățile moldovenești nu vor avea întâlniri oficiale cu aceștia.

Tot pe 3 august, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a declarat că vizita delegației din Afganistan a pornit de la solicitarea unui agent economic moldovean care produce produse de uz fitosanitar și intenționa să-și extindă exporturile pe piața afgană.

CSM promovează o judecătoare care a picat de două ori vettingul. Magistrata rămâne în sistem

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins, în ședința din 4 august, raportul privind reevaluarea eticii profesionale și a integrității (vetting) a președintei interimare a Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea. Comisia Vetting a concluzionat de două ori că judecătoarea nu întrunește criteriile de integritate și a recomandat demiterea acesteia. Prin decizia CSM, raportul Comisiei a fost respins, iar Veronica Cupcea își va continua activitatea în sistemul judecătoresc.

Ce a constatat CSM

CSM anunță că, în urma recalculării fluxurilor financiare aferente anului 2020, a rezultat un sold pozitiv în cuantum de 19260 de lei. În consecință, potrivit sursei, „pentru anul respectiv nu se mai constată existența unei averi nejustificate.”

Totodată, Consiliul precizează că existența unei diferențe financiare pozitive pentru anul 2020 nu înlătură constatările anterioare referitoare la anii 2013 și 2014, pentru care a fost identificată o diferență negativă cumulată în cuantum de 221187 de lei. Potrivit sursei, această situație nu mai subzistă însă pentru anul 2020, ca urmare a aplicării indicatorului corespunzător mediului rural de trai al gospodăriei subiectului evaluării.

„Întrucât valoarea totală a averii inexplicabile stabilite pentru întreaga perioadă evaluată este inferioară pragului prevăzut la art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252/2023, aceasta nu poate constitui, prin ea însăși, temei pentru constatarea lipsei integrității financiare a subiectului”, precizează CSM.

Prin urmare, Consiliul a constatat în unanimitate, pe 4 august, că nu sunt întrunite condițiile pentru menținerea concluziei de nepromovare a evaluării și, în consecință, a respins Raportul de reevaluare, constatând promovarea evaluării externe de către subiect.

Președintele Consiliului, Sergiu Caraman, a declarat că hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile din momentul primirii notificării.

***

Amintim că, la ședința precedentă din 28 iulie, CSM a amânat pronunțarea deciziei pentru a studia argumentele apărării. Comisia Vetting a ajuns de două ori la concluzia că Veronica Cupcea nu a promovat evaluarea integrității: potrivit experților, diferența dintre veniturile și cheltuielile familiei sale a depășit pragul admis de lege, de 234 de mii de lei.

Totuși, avocatul judecătoarei, Petru Balan, a declarat în cadrul audierilor că pragul a fost depășit cu doar 5 493 de lei. În plus, o parte din diferență s-a format din cauza erorilor în metodologia de calcul a comisiei. Potrivit apărării, experții au ignorat transferurile bancare pe numele fiului judecătoarei din anii 2013–2014, în sumă de aproximativ 37 de mii de lei, presupunând neîntemeiat că acești bani au fost folosiți pentru cumpărarea unui automobil în anul 2015.

Veronica Cupcea însăși a îndemnat atunci CSM să corecteze erorile comisiei, precizând că în joc sunt reputația sa și cariera sa de 20 de ani în sistemul judecătoresc. Întrucât, potrivit legii, CSM poate trimite dosarul la o evaluare repetată doar o singură dată, Consiliul avea de ales între a aproba definitiv raportul privind demiterea sau a-l respinge, adoptând propria decizie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Apa se scumpește cu 1 leu în Chișinău. Noul tarif aprobat de ANRE

Serviciile de alimentare cu apă și canalizare prestate de „Apă-Canal Chișinău” se scumpesc. Consiliul de administrație al ANRE a aprobat, în ședința din 4 august, noi tarife pentru acestea.

Pentru apa potabilă, consumatorii vor achita 14,03 lei pentru un metru cub, față de 12,99 lei cât este tariful actual. Operatorul solicitase un tarif de 15,55 lei pentru un metru cub.

Și serviciul de canalizare și epurare a apelor uzate se scumpește. Tariful mediu aprobat este de 7,40 lei pentru un metru cub, comparativ cu 6,63 lei în prezent. Pentru consumatorii casnici, noul tarif va fi de 6,63 lei/m³, iar pentru cei noncasnici – 10,16 lei/m³.

Potrivit unui comunicat emis de ANRE, revizuirea tarifelor a fost inițiată la solicitarea operatorului și a avut la bază actualizarea indicatorilor economico-financiari pentru anul 2026, inclusiv evoluția prețurilor la energia electrică, prognoza inflației, volumele de apă furnizată și apele uzate evacuate.

Autoritatea de reglementare precizează că a analizat fiecare categorie de cheltuieli și a inclus în calcul doar costurile considerate justificate și necesare pentru prestarea serviciilor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: