Managerul unei școli din Moldova, nominalizat pentru „Directorul Internațional al Anului” la Premiile Tes

Directorul singurei școli Cambridge din Moldova, Rob Ford, a fost nominalizat la categoria «Directorul Internațional al Anului», în cadrul primei ediții a Premiilor Tes pentru școli internaționale. Alături de alți șapte manageri de școli internaționale din țări precum Oman, China, Arabia Saudită, Malaezia, Elveția, Rob Ford a fost apreciat pentru contribuția în domeniul educației internaționale, promovarea inovației educaționale și succesul obținut într-o serie de domenii importante. Rob Ford este absolvent al universității din York, Marea Britanie, are o experiență de aproape 30 de ani în domeniul educației internaționale, iar din 2019 este director general la Școala Internațională Heritage din Moldova.

Rob Ford, directorul general al Școlii Internaționale Heritage: «Văd foarte clar rolul meu la Heritage — cel de a permite altora să conducă și de a plasa excelența academică în centrul a tot ceea ce facem pentru elevi — și este un privilegiu să servesc echipele și comunitatea cu care lucrez în timp ce continuăm să facem din Heritage una dintre cele mai bune școli din Europa. Această nominalizare, succesul nostru academic, înființarea primei școli internaționale din Moldova, dar și realizări similare recente, cum ar fi nominalizarea pentru „Premiile PIEoneer“ în 2023 sau desemnarea directoarei noastre adjuncte pentru educație, Tatiana Popa, în top 20 „edruptors“ (influenceri în educație la nivel global) — toate acestea indică faptul că suntem pe calea spre o școală internațională remarcabilă în Europa. Am parcurs un drum lung, realizând multe într-un interval scurt de timp și înfruntând o serie de provocări serioase, mai ales că avem mai puțin de 7 ani de activitate.»

Finaliștii Premiilor Tes sunt din 36 de țări ale lumii și au fost selectați de către un juriu de experți, printre care se numără directori de școli, experți și cercetători în domeniul educației la nivel global. Procesul de evaluare a fost unul riguros, pe baza unor criterii foarte stricte, bazate pe realizările participanților în domeniul educației internaționale.

Rob Ford a fost anterior director al Școlii Wyedean din Gloucestershire, Marea Britanie, unde a condus o instituție recunoscută la nivel național și internațional pentru curriculumul său holistic inovator și modelul dezvoltat de învățare globală. De asemenea, a fost cofondator al rețelei de școli IB din sud-vestul Angliei, de-a lungul anilor ocupând poziții de conducere în școli de top din Țara Galilor și Anglia. În 2021, Rob a primit premiul «Global Principal» de la AKS.

Dan Worth, editorul internațional al revistei Tes: «Premiile Tes pentru Școlile Internaționale le oferă colegilor noștri din întreaga lume care se inspiră din domeniul educației internaționale ocazia de a sărbători inovația educațională și succesul obținut într-o serie de domenii importante. Lista evidențiază câteva realizări incredibile în întregul sector și prezintă tot ce este mai bun pe care școlile internaționale, care oferă fie Curriculum Britanic, fie Bacalaureatul Internațional, îl au de oferit în întreaga lume.»

Premiile au fost susținute de importante asociații de școli internaționale, inclusiv BSME (British Schools in the Middle East), COBIS (Council of British International Schools), ECIS (The Education Collaborative for International Schools), FOBISIA (Federation of British International Schools in Asia) și IB (International Baccalaureate), un lider mondial în domeniul educației internaționale.

Câștigătorii vor fi anunțați pe 25 aprilie 2024 pe: https://www.tes.com/school-awards.

Despre Premiile Tes

Tes este una dintre revistele internaționale care interacționează cu școlile și profesorii timp de peste 100 de ani. Anul acesta organizează, în premieră, concursul Premiile Tes pentru Școlile Internaționale, după ce timp de peste 15 ani a organizat Premiile pentru Școlile din Marea Britanie. Distincțiile au scopul de a celebra angajamentul extraordinar, calitatea și creativitatea de care dau dovadă profesorii și personalul de sprijin din întreaga lume.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO „Niciodată la Orhei așa ceva nu a fost”. Orașul care trăiește în umbra lui Șor, înainte de vot

La Orhei, forfota campaniei electorale se simte în aglomerația din piață, pe străzile împânzite cu afișe, banere și sloganuri electorale. Duminică, localnicii sunt așteptați la urnele de vot pentru a-și alege primarul. Pe ultima sută de metri înainte de scrutin, cei opt candidați care râvnesc la fotoliul de edil încearcă să-i convingă pe alegători că ei sunt soluția pentru viitorul orașului. Între timp, oamenii spun că nu mai cred atât de ușor în vorbe. Orheienii așteaptă drumuri mai bune, curățenie și infrastructură dezvoltată.

Funcția de primar de Orhei a devenit vacantă, după ce fugarul Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Moldova. Ulterior, fostul edil, Tatiana Cociu, și-a depus demisia.

Japonia a donat echipamente medicale Centrului de Sănătate din Hrușova, raionul Criuleni

Centrul de Sănătate din satul Hrușova, raionul Criuleni, dispune acum de cinci echipamente medicale noi care vor permite examinări mai accesibile și mai eficiente pentru pacienți. Acestea au fost achiziționate cu un grant de 16.558 de dolari oferit de Guvernul Japoniei în cadrul Programului „Kusanone”. Ceremonia de finalizare a proiectului a avut loc pe 15 mai, cu participarea Ambasadorului Japoniei, Takeuchi Kazuyuki, a viceministrului Sănătății, Andrei Romancenco, și a autorităților locale.

Ambasadorul Japoniei a declarat că noile echipamente fac examinările medicale mai accesibile și mai eficiente pentru pacienți.

„Datorită acestor noi echipamente, examinările medicale au devenit mai accesibile, mai eficiente și mai puțin stresante pentru pacienți. Considerăm că acesta este standardul de acces la servicii medicale care ar trebui asigurat pentru toți”, a spus Takeuchi Kazuyuki.

Proiectul vizează consolidarea serviciilor de asistență medicală primară și prevenirea bolilor în comunitate. Programul „Kusanone” a fost lansat în Republica Moldova în 2008, iar până în prezent Japonia a oferit granturi în valoare totală de 8 milioane de dolari pentru 97 de proiecte în domeniile educației, sănătății și serviciilor publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

În Moldova a început vaccinarea împotriva meningococului de tip B, introdusă pentru prima dată în țară

Republica Moldova a început pe 15 mai administrarea vaccinului meningococic de tip B, introdus pentru prima dată în țară. Lotul necesar pentru prima doză a fost distribuit în instituțiile de asistență medicală primară, anunță Ministerul Sănătății.

Vaccinul este gratuit și este recomandat copiilor cu vârsta între 7 și 11 luni. Schema de administrare prevede două doze a câte 0,5 ml, la un interval de cel puțin două luni.

Peste 1.200 de lucrători medicali au participat la sesiuni de instruire dedicate acestei vaccinări, organizate cu sprijinul Biroului OMS în Republica Moldova, la Chișinău, Cahul și Bălți.

Ministerul Sănătății îndeamnă părinții să discute cu medicul de familie despre importanța vaccinării, calificând-o drept „cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a formelor grave de boală meningococică”.

Infecția meningococică este una dintre cele mai grave infecții bacteriene, cu evoluție rapidă și risc major de complicații severe sau deces, în special în rândul sugarilor și copiilor mici. În 2025, în Republica Moldova au fost raportate 16 cazuri de infecție meningococică, iar patru copii au decedat. La începutul lunii mai, țara a recepționat un lot de 9.940 de doze de vaccin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova a predat Principatului Monaco Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Ce decizii au fost adoptate la Chișinău

Republica Moldova a transmis oficial pe 15 mai Principatului Monaco Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la finalul unei sesiuni ministeriale desfășurate la Chișinău, cu participarea a peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe.

La conferința de presă comună care a urmat, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a subliniat că mandatul Moldovei a reprezentat „o oportunitate de a demonstra maturitatea democratică și angajamentul ferm față de valorile europene”. Acesta a precizat că în cadrul mandatului au fost organizate peste 40 de evenimente la Chișinău și Strasbourg, iar în cadrul sesiunii ministeriale au fost adoptate mai multe decizii importante.

„Cel mai important rezultat al reuniunii ministeriale este decizia privind Tribunalul Special pentru Ucraina. Tragerea la răspundere pentru agresiunea Rusiei este tot mai aproape”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Printre alte decizii adoptate se numără un instrument juridic pentru combaterea manipulării informațiilor și ingerințelor străine, Declarația de la Chișinău privind migrația și Convenția europeană a drepturilor omului, Strategia privind acțiunea externă a Consiliului Europei și Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia privind confiscarea averilor.

Ministrul relațiilor externe al Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, a declarat că noua Președinție va fi orientată spre „protecția tuturor, printr-o organizație eficientă, pentru a răspunde provocărilor contemporane”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Al cincilea avion, mai multe zboruri și un orar mai flexibil. Planurile Wizz Air pentru Republica Moldova

Compania low-cost din Ungaria Wizz Air continuă să își dezvolte baza de la Chișinău și, începând din septembrie, va staționa aici al cincilea avion — un Airbus A321neo. Noua aeronavă va permite creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare și un orar mai comod pentru pasageri. La conferința de presă din 14 mai și într-o discuție cu NM, directorul comercial Wizz Air, Jan Malin, a vorbit despre planurile companiei pentru Republica Moldova și a explicat cum reușește compania low-cost să mențină tarife accesibile.

Al cincilea avion pentru baza Wizz Air de la Chișinău

În acest an, Wizz Air intenționează să își consolideze poziția pe piața moldovenească și să transporte aproape 3 milioane de pasageri spre și dinspre Moldova — cu 74% mai mult decât anul trecut. În acest scop, transportatorul pune accent pe creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare existente, pentru a oferi pasagerilor mai multă flexibilitate în planificarea călătoriilor. Acest lucru va deveni posibil datorită plasării la Chișinău a celui de-al cincilea avion — Airbus A321neo, care urmează să sosească la mijlocul lunii septembrie.

Compania va mări numărul de zboruri pe zece rute solicitate. Spre Paris (Beauvais), Wizz Air va zbura de zece ori pe săptămână în loc de șapte, iar spre Berlin — de nouă ori în loc de șapte. Zborurile spre Bologna, Veneția, Bruxelles (Charleroi), Praga și Milano (Bergamo) vor deveni zilnice, iar frecvența zborurilor spre Verona și Larnaca va crește de la trei la cinci pe săptămână, iar spre Nisa — de la două la trei.

Compania explică că majorarea frecvenței zborurilor ar trebui să facă rețeaua mai fiabilă. Scopul principal este ca pe rutele-cheie pasagerii să poată zbura mai des, iar în unele cazuri să aleagă între un zbor de dimineață și unul de seară. Potrivit lui Jan Malin, acest lucru este deosebit de important pentru cei care călătoresc în interes de serviciu și doresc, de exemplu, să meargă într-un alt oraș pentru o singură zi.

„Cu al cincilea avion, cota noastră de piață va depăși 60%. 35 de destinații în 16 țări — aceasta este o alegere mare pentru Moldova. Cinci avioane înseamnă mai multe zboruri, mai mulți pasageri, fiabilitate mai mare și punctualitate mai mare”, a spus Jan Malin, adăugând că în Moldova Wizz Air depășește deja propriul indicator țintă de fiabilitate operațională: 99,7% față de obiectivul de 99,5%.

Cum menține compania aeriană tarife accesibile

Wizz Air se dezvoltă activ nu doar în Moldova, ci și în Europa Centrală și de Est. Ultimii ani au fost dificili pentru întreaga industrie a aviației: pandemia, războiul din Ucraina, instabilitatea geopolitică, precum și problemele cu lanțurile de aprovizionare și producția de motoare au exercitat presiuni asupra companiilor aeriene din toată Europa. Cu toate acestea, compania low-cost continuă să crească. După pandemie, compania s-a extins de mai mult de două ori, iar în 2026 se așteaptă la o creștere a rețelei de aproximativ 30%. În anii următori, Wizz Air intenționează să mențină un ritm de creștere de 10–20%.

Astăzi, transportatorul gestionează 40 de baze și o flotă de peste 260 de avioane, efectuând zilnic aproximativ 1.100 de zboruri în întreaga rețea. Totodată, după cum subliniază compania, principala sa strategie competitivă rămâne aceeași — să ofere pasagerilor zboruri accesibile. Pentru aceasta, Wizz Air mizează pe costuri operaționale reduse. Unul dintre factorii cheie este flota unică Airbus și noile avioane economice, care consumă mai puțin combustibil și permit transportul mai multor pasageri per zbor.

În plus, compania utilizează intens avioanele pe parcursul zilei: potrivit lui Jan Malin, în medie aeronavele Wizz Air zboară aproximativ 12,5 ore pe zi. Aceasta permite o distribuire mai eficientă a costurilor de deținere a avionului. Un rol important îl joacă și alte elemente ale modelului low-cost: vânzarea biletelor prin intermediului site-ului și aplicației, servicii suplimentare, grad ridicat de ocupare a zborurilor, externalizarea unor procese și colaborarea cu aeroporturi unde transportatorul se poate dezvolta pe termen lung.

„Nu încercăm să concurăm în ceea ce privește calitatea șampaniei sau clasa întâi. Pe rutele europene, oamenii au nevoie să ajungă în siguranță și la timp dintr-un oraș în altul — la cel mai mic preț. Acesta este modul în care concurăm. Dacă avem cele mai mici costuri, putem oferi cele mai mici tarife. Tot ceea ce facem la Wizz Air este orientat spre reducerea costurilor”, a explicat Jan Malin.

Potrivit acestuia, un astfel de model permite companiei să crească și, în același timp, să mențină tarife accesibile pentru pasageri. Compania low-cost investește, de asemenea, în piețele unde își dezvoltă bazele, angajează personal local și colaborează cu parteneri locali. În Moldova, Wizz Air are în prezent aproximativ 140 de angajați, iar adăugarea celui de-al cincilea avion la Chișinău ar trebui să creeze încă aproximativ 14 locuri de muncă directe. În total, compania are peste 10.000 de angajați.

„Acum suntem aici pentru a dezvolta Moldova”

În discuția cu NM, Jan Malin a explicat că decizia de a adăuga al cincilea avion este legată de rezultatele bune ale bazei moldovenești. Potrivit acestuia, dacă piața nu ar fi corespuns așteptărilor Wizz Air, compania nu ar fi direcționat capacități suplimentare aici. Cu atât mai mult cu cât plasarea unui nou avion reprezintă o investiție costisitoare: nu este vorba doar de aeronavă în sine, ci și de investiții în echipaje și locuri de muncă.

Directorul comercial a subliniat că în prezent Wizz Air dorește să dezvolte în Moldova nu doar numărul de zboruri, ci calitatea întregii rețele de rute. Compania mizează pe rute stabile, orar convenabil și o frecvență mai mare a zborurilor. Rute noi sunt posibile și în viitor, dar, potrivit lui Malin, acestea ar trebui să apară atunci când rețeaua devine suficient de matură și stabilă.

„Ideea este să ne asigurăm că avem rutele potrivite cu orarul potrivit. Când aceste rute vor deveni mai mature, vom putea adăuga altele noi. Acum este mai degrabă vorba despre calitate și profunzime, decât despre lărgimea rețelei”, a explicat directorul comercial Wizz Air.

Răspunzând la întrebarea despre concurența dintre Chișinău și Iași și alte aeroporturi din regiune, Jan Malin a precizat că compania nu privește dezvoltarea unui aeroport ca pe un mijloc de a slăbi altul. Potrivit acestuia, Wizz Air analizează cererea în întreaga rețea, însă extinderea de astăzi vizează în mod specific Moldova.

Compania recunoaște, de asemenea, că rutele din Chișinău sunt astăzi importante nu doar pentru pasagerii moldoveni. Acestea sunt utilizate și de ucraineni care, din cauza războiului, aleg aeroporturile din Moldova și România pentru călătoriile în Europa. Prin urmare, dezvoltarea bazei de la Chișinău oferă un „dublu efect” — pentru pasagerii din Moldova și pentru traficul regional.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: