parlament.md

Procuratura, din nou cu ochii pe Tauber și Șor. Patru cereri de ridicare a imunității, reținerii și percheziției

Procurorul general interimar Dumitru Robu a venit la ședința plenară a Parlamentului. Președintele Legislativului Igor Grosu a precizat că au parvenit 4 cereri din partea procurorului general interimar. Două dintre acestea îl vizează pe deputatul Ilan Șor și alte două – pe deputata Marina Tauber. Procuratura solicită ridicarea imunității parlamentare a acestora, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecată penală.

Două dintre cererile Procuraturii o vizează pe Marina Tauber

În prima cerere, Marina Tauber este cercetată penal în baza art. 243 al.3 litera a,b din Codul penal: Spălarea banilor săvîrşite:
a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) în proporţii deosebit de mari,
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 13000 la 16000 de unități convenționale sau cu lichidarea persoanei juridice.

A doua cerere în care este vizată Marina Tauber se referă la art. 190 al.5 din Codul Penal: Escrocherie săvîrşite în proporţii deosebit de mari. În acest caz, sunt prevăzute pedepse cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Alte două cereri în vizează pe Ilan Șor:

Prima: săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190, al. 5 din Codul Penal: Escrocherie.

A doua: săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 243 al. 3, litera a: Spălarea banilor, săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală.

Cine este Ilan Șor?

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel.

Cine este Marina Tauber?

Potrivit profilului realizat de Rise.md, numele Marinei Tauber figurează în rapoartele Kroll, fiind una dintre beneficiarele a trei transferuri în valoare totală de 17,9 milioane de lei. Cu acești bani, luați în baza unor contracte de împrumut, Tauber a achiziționat în 2012 un pachet de 4,6% din acțiunile Unibank, una din cele trei bănci implicate în scoaterea în offshore a circa un miliard de dolari.

În urma scandalului din jurul “Furtului Milliardului”, Tauber s-a refugiat în politică și a cunoscut o ascensiune fulminantă în ierarhia Partidului ȘOR, devenind vicepreședinta formațiunii. În mai 2018, este aleasă primara comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei, iar după alegerile parlamentare din februarie 2019 accede în Parlament, după ce câștigă detașat pe circuscripția uninominală nr. 19 – com. Ivancea, în componența căreia intră și Jora de Mijloc.

La 16 septembrie 2019, la cererea procurorului general, deputata a rămas fără imunitate parlamentară și a fost reținută, în aceeași zi, de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind vizată în dosarul „Jaful secolului”. Ulterior, pe 25 septembrie 2019, deputata a fost plasată în arest la domiciliu.

În octombrie 2020, însă, Procuratura Anticorupție a anunțat despre decizia de a scoate de sub urmărire penală mai multe persoane, vizate în acest dosarul, printre care și deputata ȘOR, Marina Tauber: „În urma studierii minuțioase a probatoriului, Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate”.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Marina Tauber se regăsește pe poziția a doua în lista candidaților Partidului Politic ȘOR și se regăsește în componența noului Legislativ de la Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: