Mark Rutte preia mandatul de secretar general al NATO, după 10 ani în care alianța a fost condusă de Jens Stoltenberg

Olandezul Mark Rutte preia astăzi mandatul de secretar general al NATO, după zece ani în care alianța a fost condusă de Jens Stoltenberg. Stoltenberg și Rutte se vor întâlni azi cu ambasadorii blocului în cadrul Consiliul Atlanticului de Nord pentru numirea oficială a fostului prim-ministru olandez drept șef al alianței, scrie Reuters.

Există, de asemenea, îngrijorări în rândul membrilor blocului cu privire la alegerile prezidențiale din SUA, care vor avea loc în noiembrie. Având în vedere că SUA este cel mai puternic membru al NATO, o victorie pentru fostul președinte Donald Trump ar putea zgudui alianța, așa cum s-a întâmplat și în primul mandat al lui Trump, când a făcut presiuni asupra membrilor să crească cheltuielile pentru apărare și când a pus la îndoială principiul de bază al securității reciproce al blocului.

Oficialii și diplomații NATO se așteaptă ca Rutte să mențină prioritățile lui Stoltenberg în cadrul alianței: să mențină sprijinul pentru Ucraina, să încurajeze aliații să cheltuiască mai mult pentru apărare și să implice SUA în securitatea europeană.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Jens Stoltenberg a condus Alianța din 2014, de-a lungul a zece ani marcați de tensiuni internaționale. Fostul prim-ministru norvegian a preluat mandatul la scurt timp după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014. În anii următori a condus organizația în timpul mai multor atacuri teroriste, pandemia de COVID-19, invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, pe timpul mandatului său, în NATO au intrat patru noi membri (Muntenegru, Macedonia de Nord, Finlanda și Suedia).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: