Microinvest și Fundația Soros Moldova ajută afacerile afectate de pandemie

Anul 2020 a fost plin de provocări pentru toți, inclusiv pentru cei din domeniul de afaceri, care au avut de înfruntat schimbări majore. În aceste perioade dificile, e important să beneficiezi de suport pentru afacerea ta, ca să mergi înainte și să nu-ți pierzi speranța și optimismul. Cu scopul de a sprijini afacerile afectate de pandemie, Microinvest împreună cu Fundația Soros Moldova lansează un proiect de finanțare destinat antreprenorilor.

Sprijinul oferit la momentul oportun e un accelerator în business, aducând după sine numeroase beneficii: îmbunătățirea proceselor de lucru, creșterea vânzărilor, dezvoltarea noilor direcții de business, dar și avantaje sociale, precum: locuri de muncă, dezvoltarea economiei, creșterea nivelului de trai. Microinvest mereu le vine în întâmpinare antreprenorilor care au nevoie de suport financiar pentru a-și dezvolta afacerea. Iar acum, mai mult ca niciodată, este alături de afacerile care au avut de suferit din cauza crizei COVID-19, oferindu-le cele mai favorabile condiții de creditare, compensarea dobânzii pentru primele 6 luni ale creditului și vacanță de plată pentru corpului creditului în toată această perioadă.

Afacerea ta are viitor! Ia acum un credit cu o porțiune de grant

Scopul proiectului lansat de Microinvest, cu suportul Fundației Soros Moldova, este de a sprijini investițiile afacerilor afectate de pandemie, pentru a trece mai ușor peste criza și dificultățile în care s-au pomenit din cauza COVID-19. Esența proiectului constă în subvenționarea dobânzii pentru primele 6 luni ale creditului, din sursele Fundației Soros Moldova și oferirea vacanței de plată pentru corpul creditului, din partea companiei Microinvest. Ceea ce înseamnă că, în prima jumătate de an, afacerea ta nu va avea de făcut nicio plată pentru credit și te vei putea concentra asupra celor mai importante scopuri de dezvoltare.

Suma minimă a creditelor cu porțiune de grant din cadrul proiectului constituie 100 000 lei, iar cea maximă – 1 000 000 lei. Oferta este valabilă în limita bugetului disponibil. De credite cu porțiune de grant pot beneficia afacerile din Republica Moldova, cu următoarele genuri de activitate:

  1. Comerț agro și cu amănuntul;
  2. Domeniul de producere;
  3. Servicii de transport (mărfuri și pasageri)
  4. HoReCa (industria hotelieră si a serviciilor alimentare);
  5. Industria cosmetică și de înfrumusețare.

Creditele cu porțiune de grant pot fi accesate doar de persoane juridice, care întrunesc toate criteriile de eligibilitate internă ale Microinvest. Astfel, aplicând pentru un credit business la Microinvest, beneficiezi de vacanță de plată pentru primele 6 luni ale creditului. Iar achitarea propriu-zisă va începe abia cu a șaptea lună. De asemenea, fiecare antreprenor va avea parte de cea mai înaltă calitate de deservire, consultație cu experți specializați și abordare individuală a afacerii, pentru a primi cea mai bună soluție.

„Pandemia COVID-19 a afectat viața multor oameni. Lucrătorii medicali au rolul central în asigurarea sănătății și păstrării vieții celor afectați de boală. În același timp, oamenii de afaceri au un rol la fel de important în a menține vie activitatea economică, care pentru societate înseamnă disponibilitatea produselor și serviciilor necesare, iar pentru miile de angajați înseamnă locuri de muncă și o sursă de existență. Pandemia, însă, a adus pierderi economice enorme, închiderea afacerilor și pierderea locurilor de muncă. Pentru a combate aceste efecte negative am luat decizia să susținem afacerile și, cu ajutorul colegilor de la Microinvest, să oferim o mână de ajutor antreprenorilor în sectoarele cruciale pentru economia națională”, a menționat Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova.

„Suntem bucuroși că putem să fim alături de antreprenorii care trăiesc perioade grele din cauza crizei COVID-19, iar acest sprijin financiar îi va ajuta să treacă mai ușor peste provocările acestui an. Mereu ne-am dorit să le oferim clienților noștri cele mai favorabile și flexibile condiții de creditare, mai ales celor din ramura business, care alcătuiesc o bună parte din portofoliul nostru. Împreună cu Fundația Soros Moldova vrem să contribuim la dezvoltarea afacerilor din Moldova, chiar și pe timp de pandemie. Credem că acest suport financiar va aduce după sine numeroase beneficii atât domeniului de afacerii, cât și domeniului economic și social”, a menționat Dumitru Svinarenco, director executiv al OCN Microinvest SRL.

Proiectul finanțat de Fundația Soros Moldova vine să susțină afacerile afectate de pandemie, prin oferirea unor credite cu porțiune de grant, cu dobândă subvenționată pentru primele 6 luni. Mai multe detalii despre condițiile și criteriile de eligibilitate găsești AICI.

____________________________________________________________________________

Microinvest este o organizație de creditare nebancară, cu capital străin, care își desfășoară activitatea în Republica Moldova, începând cu anul 2003. Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare, din rândul organizațiilor de creditare nebancară din țară, Microinvest este compania cu cel mai mare portofoliu de credite. Oferim finanțare flexibilă pentru persoanele fizice și micul business, în condiții avantajoase și la momentul oportun.

Fundaţia Soros Moldova este o organizaţie neguvernamentală, apolitică și nonprofit înfiinţată în 1992, de către filantropul George Soros. Scopul principal al organizației este promovarea valorilor societăţii deschise în Republica Moldova, prin elaborarea şi implementarea unui număr mare de proiecte în diverse domenii și derularea unor programe de granturi și proiecte operaționale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Presiuni exercitate unilateral”. Tiraspolul, nemulțumit de programul de guvernare propus de premierul desemnat, Vasile Tofan

Autoritățile de la Tiraspol au criticat planul de reintegrare inclus în programul de guvernare al prim-ministrului, Vasile Tofan, calificându-l drept „o continuare a politicii distructive a Chișinăului, bazată pe refuzul unui dialog real cu Transnistria și pe exercitarea de presiuni unilaterale”. Reacția a fost publicată pe 21 iulie de către instituția responsabilă de „relații externe” a regiunii transnistrene, după examinarea prevederilor din programul de guvernare.

Abordarea prezentată privind așa-numita „reintegrare” reprezintă o intenție de continuare a cursului distructiv promovat de Chișinău, bazat pe refuzul unui dialog adecvat cu Transnistria și pe exercitarea unor presiuni unilaterale. Autoritățile moldovenești încearcă să impună Transnistriei un sistem juridic, fiscal, vamal și administrativ străin, fără negocieri pe picior de egalitate și fără garanții privind drepturile și libertățile locuitorilor regiunii. Teza referitoare la un „fond de convergență” ca instrument de dezvoltare este deosebit de cinică, deoarece acesta reprezintă un mecanism de preluare nelegitimă a resurselor din economia transnistreană. Chișinăul numește „pace” ignorarea poziției Transnistriei, iar prin „standarde unice” înțelege o tentativă de a distruge prin constrângere mecanismele de care depind în mod direct securitatea și bunăstarea a sute de mii de oameni”, se arată în declarația instituției.

Potrivit autorităților nerecunoscute de la Tiraspol, integrarea europeană a Republicii Moldova „nu poate avea loc fără o soluționare pașnică, civilizată, echitabilă și cuprinzătoare a conflictului transnistrean”.

NM a solicitat o reacție cu privire la acuzațiile Tiraspolului, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Precizăm că unn capitol distinct din programul de guvernare prezentat de Vasile Tofan este consacrat reintegrării regiunii transnistrene. Potrivit documentului, integrarea europeană ar urma să devină principalul instrument de modernizare și apropiere a celor două maluri ale Nistrului, iar legislația Uniunii Europene să fie aplicată pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Un rol central în acest proces este atribuit Fondului de Convergență. Executivul condus de Tofan își propune să elimine treptat facilitățile fiscale acordate companiilor din regiunea transnistreană, iar resursele financiare rezultate să fie direcționate către acest fond, care va finanța proiecte destinate malului stâng al Nistrului. Fondul va fi alimentat, de asemenea, din transferuri de pe malul drept și din contribuțiile partenerilor externi.

Programul prevede că Fondul de Convergență va deveni funcțional la 1 ianuarie 2027. Documentul menționează că activitatea acestuia va fi transparentă, iar lista proiectelor finanțate va fi făcută publică anual. Prioritate vor avea investițiile în educație, sănătate, infrastructură, asistență socială, cultură, aprovizionare cu apă și canalizare, precum și proiectele menite să apropie cele două maluri ale Nistrului.

Documentul mai prevede sprijinirea școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană și monitorizarea respectării drepturilor omului.

În același timp, programul nu stabilește termene concrete pentru realizarea obiectivelor de reintegrare. De asemenea, acesta nu include un plan detaliat privind procesul de reintegrare și nu abordează subiectul accesului jurnaliștilor în regiunea transnistreană.

Parlamentul Republicii Moldova

Tofan promite un nou concept de reformă fiscală: „Învățăm din greșelile precedentei inițiative”

Noul guvern va propune o reformă fiscală care va plasa accentele unde trebuie. Cel puțin aceasta a declarat premierul desemnat, Vasile Tofan, aflat la Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților. Potrivit lui Tofan, în prezent se lucrează la un nou concept de reformă, care va fi publicat pentru consultări. Tofan crede că, în vechiul concept, pe lângă faptul că acesta a venit la un moment „foarte prost cu toată istoria asta de la MoldATSA”, „s-au făcut și greșeli”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că „statul nu poate taxa atât de multe lucruri”.

„Care sunt lucrurile pe care le poate taxa statul? (…) Putem taxa consumul, investițiile, munca, viciile. De fapt, aceste patru generează mai mult de 95% la buget. (…) Într-o lume perfectă, noi ar trebui să lucrăm doar la rebalansare între aceste patru. (…) În cazul nostru, (…) este inclusiv o discuție despre o mică creștere a raportului dintre veniturile fiscale la mărimea economiei. Eu foarte mult sper să reducem această creștere la un minim, dar trebuie să înțelegem că avem reforma salarizării: oamenii se așteaptă la salarii mai mari, în primul rând pentru profesori, medici, forțele de ordine. Trebuie să revedem subiectul ce ține de salariul minim pe economie, care, de fapt, ne ajută inclusiv cu scoaterea din umbră a celor care nu plătesc impozite deloc pentru muncă. Cumva, o să trebuiască să găsim un compromis între aceste lucruri”, a comunicat Tofan.

În continuare, Tofan a anunțat că se lucrează la un nou concept de reformă fiscală.

„Am eu acum un răspuns direct să vă spun că o să crească TVA-ul cu atâta, că o să scadă impozitele de muncă cu atâta, că o să punem rata de scutire personală acolo? Eu nu am acest răspuns. E o întrebare prea complicată și prea sensibilă ca să ne permitem improvizări la acest capitol. Tot ce pot spune e că, împreună cu colegii, lucrăm acum la un nou concept de reformă fiscală, pe care vrem să o publicăm cât mai repede pentru consultări și inclusiv să învățăm din greșelile precedentei inițiative. Cred că s-au făcut și greșeli atunci. Pe lângă faptul că a venit la un moment foarte prost, cu toată istoria asta de la MoldATSA. (…) O să propunem o reformă fiscală, care, credem noi, va plasa accentele unde trebuie. (…) O taxare mai mică a muncii în primul rând și potențialul investițiilor, dar o să trebuiască să compensăm în altă parte”, a conchis Tofan.

***

Amintim că una dintre cele mai discutate inițiative în ultima perioadă a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

facebook.com/adriandulgher

Un nou partid în Republica Moldova? Adrian Dulgher: „E timpul să schimbăm țara noastră”

În Republica Moldova ar putea apărea un nou partid, cu denumirea „Viitor Independent și Siguranță” (VIS). Despre acest lucru a anunțat Adrian Dulgher, fost membru și vicepreședinte al partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, care a precizat că Agenția Servicii Publice (ASP) i-a aprobat rezervarea denumirii formațiunii. Astfel, Dulgher a anunțat că începe colectarea semnăturilor în vederea înregistrării partidului.

Adrian Dulgher a prezentat un mesaj al ASP, prin care este anunțat că rezervarea denumirii „Partidul Politic Viitor Independent și Siguranță” a fost aprobată. În mesaj se precizează că termenul de rezervare este de șase luni și expiră la 4 decembrie 2026.

„Am promis: ridicăm țara aceasta. (…) Înregistrăm un partid cu care să schimbăm țara noastră. Un partid făcut de moldoveni adevărați, de diaspora, de tineri, de moldovenii care s-au săturat de sistemul politic și de politicienii de carieră. E timpul să schimbăm țara noastră”, a comunicat Dulgher pe o rețea de socializare, adăugând că începe colectarea semnăturilor pentru înregistrarea partidului.

Potrivit legii, partidele politice se înregistrează la Agenția Servicii Publice. Pentru înregistrare sunt necesare cererea, statutul și programul partidului, actul de constituire, lista membrilor (cel puțin 1.000 de persoane), actele de constituire ale organizațiilor teritoriale și lista delegaților la congresul de constituire. Lista membrilor, întocmită în baza cererilor de aderare, trebuie să includă numele, prenumele, sexul, data nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura acestora.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate oficial 66 de partide politice.

***

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

Pe 12 ianuarie 2026, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe declara că nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu Dulgher. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură. Detalii AICI.

Dulgher intenționa să candideze în calitate de candidat independent la funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026. Totuși, acesta a rămas în afara cursei. Totodată, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Detalii AICI.

Chișinăul confirmă convocarea ambasadorului Lilian Darii la Moscova și respinge acuzațiile Rusiei: Respectăm obligațiile internaționale

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Instituția a respins acuzațiile formulate de partea rusă, potrivit cărora Chișinăul ar fi încălcat prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

În contextul evoluțiilor recente dintre cele două părți, Ministerul Afacerilor Externe a reiterat că toate acțiunile întreprinse în raport cu misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova sunt realizate în strictă conformitate cu prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961 și cu legislația Republicii Moldova. Republica Moldova își respectă cu bună-credință obligațiile internaționale și va continua să acționeze în deplină conformitate cu normele dreptului internațional și principiul reciprocității în relațiile diplomatice”, a transmis MAE într-un comunicat.

Amintim că, pe 21 iulie, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, căruia i-a transmis o notă de protest în legătură cu două incidente în care ar fi fost implicați angajați și vehicule ale Ambasadei Rusiei la Chișinău. Moscova susține că autoritățile moldovenești ar fi retras plăcuțele de înmatriculare ale unui vehicul al ambasadei și ar fi amenințat cu reținerea unor membri ai misiunii diplomatice. În acest context, partea rusă a acuzat Chișinăul de încălcarea Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

presedinte.md

Alegerile din Găgăuzia, din nou în discuție la Președinție. Maia Sandu s-a întâlnit cu primarii din autonomie

Președinta Maia Sandu a continuat consultările privind organizarea alegerilor în UTA Găgăuzia. După întrevederea de ieri cu deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG), șefa statului a discutat pe 21 iulie cu primarii din autonomie. La întrevedere au participat și reprezentanți ai Parlamentului, ai Cancelariei de Stat și ai Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială, participanții la consultări au discutat despre perspectivele organizării alegerilor în contextul hotărârii Curții Constituționale, care, potrivit sursei citate, „oferă claritate juridică privind delimitarea competențelor și creează premise pentru desfășurarea unui proces electoral în baza unor reguli clare, transparente și egale pentru toți concurenții electorali”.

Președinția informează că participanții au reconfirmat importanța menținerii unui dialog constant și constructiv între autoritățile centrale și cele locale, în vederea identificării unor soluții care să contribuie la dezvoltarea UTA Găgăuzia și să răspundă intereselor locuitorilor regiunii.

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, a făcut apel în repetate rânduri la conducerea țării pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Pe 21 iulie, la aproape două săptămâni de la decizia Curții Constituționale, conducerea și deputații APG au fost invitați, totuși, la consultări la Președinție. În cadrul discuțiilor s-a propus ca scrutinul pentru APG să se desfășoare conform sistemului proporțional aplicat la alegerea Parlamentului, consiliilor locale și raionale, iar pentru aceasta urmează să fie modificat Codul electoral. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: