Andrei Mardari / NewsMaker

„Minciuni!”. Reacția lui Andrei Spînu după ce a fost acuzat de Șor că ar deține zeci de milioane de dolari în băncile din străinătate

Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, vine cu o reacție după ce liderul Partidului „ȘOR”, deputatul fugar Ilan Șor, l-a acuzat de corupție. Un act în care sunt prezentate presupusele conturi ale vicepremierului Spînu, făcut public de Șor, indică despre existența a peste 43 de milioane de dolari în mai multe bănci din Marea Britanie, Cipru, Hong Kong și Republica Moldova. Într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram, Spînu a respins acuzațiile și l-a îndemnat pe Șor să revină acasă.

Potrivit presupusului act făcut public de Ilan Șor, vicepremierul Andrei Spînu ar deține mai multe conturi în străinătate, deschise pe numele lui și ale firmelor sale. În total, conform actului, ministrul Infrastructurii ar deține 43 de milioane de euro și dolari. Toate conturile, potrivit lui Șor, au fost deschise în 2015.

Ilan Șor a mai spus că va face o serie de dezvăluiri despre averile ascunse ale mai multor demnitari și funcționari.

„Am creat o procuratură din umbră, care lucrează pentru a identifica funcționarii corupți ai Maiei. Foarte curând, aceasta va deveni o procuratură reală, care îi va băga pe acești corupți la pușcărie!”, a scris Șor pe pagina sa de Facebook.

Facebook/Ilan Șor

Vicepremierul Andrei Spînu a venit cu o reacție pe canalul său de Telegram. Într-un mesaj scurt postat, Spînu a respins acuzațiile aduse de Șor, pe care le-a catalogat drept „minciuni”.

„Urmăresc cum în ultima perioadă, frăția penalilor aruncă minciuni despre mine în spațiu public. Am un singur mesaj pentru ei: „Veniți acasă! Veniți acasă! Veniți acasă, măi copii!””, este mesajul postat de Andrei Spînu.

Precizăm că, anterior, Spînu a negat că ar deține conturi în Hong Kong, însă a recunoscut existența unui cont bancar în România, care „urmează să fie declarat în următoarea declarație de avere”.

Precizăm că, potrivit declarației de avere depuse la ANI, în 2021 Spînu ar fi obținut din funcția de secretar general al Aparatului Președintelui de puțin peste 120.000 lei. Din funcția pe care o deținea în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova a ridicat 4.120 lei, iar din cea de la minister – peste 96 de mii de lei.

În declarația sa de venit, depusă în perioada în care deținea funcția la Președinție, Spînu declara dividente în valoare de 7.800 euro și 4.105.562 lei din activitatea în cadrul „OneTwoStart Limited” și, respectiv, „Wupp Ltd”. Totodată, atunci Spînu declara un venit de 190.000 lei, pe care l-a obținut din vânzarea unui automobil marca Volkswagen.

Între timp, în declarația de venit depusă după ce a fost numit ministru și viceprim-ministru, Spînu trece dividente obținute din activitatea din cadrul „Wupp Ltd” în mărime de 69.925 euro, fără a trece dividentele declarate anterior, obținute din activitatea la „OneTwoStart Limited”.

Totodată, Spînu a trecut în declarația sa de avere mai multe bunuri imobile în țară și în afara țării, pe care le-ar fi obținut în perioada 2017-2020, dar și o casă de locuit, proprietarul căreia este din 2018, care ar valora 4.720.000 lei. Spînu mai declară două automobile pentru 2021, un Audi Q5, în valoare de 380 mii lei și un Volkswagen Tiguan, în valoare de 27 mii dolari.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 9 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova. Conform declarației, Spînu a depozitat bani atât în lei (34.230 lei), cât și în valută străină (1.112 euro și 545 dolari).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: