deschide.md

Ministerul Educației nu dă curs petiției privind redeschiderea școlilor

Ministerul Educației și Cercetării reiterează că a decis prelungirea vacanței de toamnă pentru instituțiile de învățământ din localitățile aflate în prag roșu de alertă, la recomandarea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), în scopul prevenirii răspândirii COVID-19. Este reacția instiuției la petiția semnată de circa 1000 de părinți, care cer redeschiderea școlilor.

Astfel, conform datelor prezentate de organele locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDÎ), în perioada 01-07 noiembrie, 422 de instituții de învățământ vor avea vacanță prelungită. Aceste instituții vor relua procesul educațional, cu prezența fizică a elevilor, din data de 8 noiembrie anul curent.

Din 1 noiembrie, 817 instituții de învățământ general, din localitățile care nu se află în prag roșu de alertă, au reluat procesul educațional cu prezența fizică a elevilor, anunță Ministerul Educației.

„Ministerul Educației și Cercetării tratează cu înțelegere și și împărtășește pe deplin îngrijorările părinților în legătură cu prelungirea vacanței de toamnă în unele instituții de învățământ. În același timp, una dintre preocupările de bază ale Ministerului este starea sănătății elevilor și a cadrelor didactice în condițiile creșterii numărului de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19. Ministerul va colabora cu OLSDÎ și directorii instituțiilor de învățământ pentru identificarea celor mai bune modalități și termene de recuperare a orelor”, se arată într-un comunicat.

Amintim că un grup de părinți din Republica Moldova a inițiat o petiție online, prin care cer autorităților să anuleze decizia prin care, în zonele în care este prag roșu din cauza infecției Covid, a fost prelungită vacanța elevilor cu 7 zile. Potrivit acestora, o săptămână nu va contribui esențial la scăderea numărului de infectări cu coronavirus, însă va provoca bătăi de cap pentru părinți, dar și pentru elevi, în special pentru cei din clasele primare.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: