screenshot

Ministerul Mediului explică procedura de înhumare a celor 65 mii de porci la Anenii Noi: „Înțelegem îngrijorările locuitorilor”

Porcii de la ferma din Roșcani, raionul Anenii Noi, sunt înhumați la groapa de gunoi locală, iar stratul de sol este preponderent lutos, cu o capacitate redusă de permeabilitate, ceea ce reprezintă prima barieră pentru a limita infiltrarea și contaminarea apelor subterane. Precizările au fost făcute de Ministerul Mediului, pe 24 martie. Instituția a dat asigurări că „procedura de înhumare se desfășoară cu respectarea strictă a normelor sanitar-veterinare naționale și internaționale” și a menționat că „în cadrul procesului, se aplică straturi dezinfectante pe bază de clorură de var între nivelurile de depunere, ceea ce constituie o altă acțiune de limitare a riscurilor biologice și de mediu”.

Ministerul Mediului a declarat că înțelege „îngrijorările locuitorilor din satele Calfa, Calfa-Nouă și Roșcani, raionul Anenii Noi”: „Vă asigurăm că toate instituțiile responsabile sunt implicate plenar pentru ca procesul să fie sigur atât pentru oameni, cât și pentru mediu”.

Potrivit Ministerului, terenul selectat pentru înhumarea porcilor este groapa de gunoi locală: „Stratul de sol este preponderent lutos, cu o capacitate redusă de permeabilitate, ceea ce reprezintă prima barieră pentru a limita infiltrarea și contaminarea apelor subterane. Mai mult decât atât, perimetrul gropii pentru înhumare nu se află în zona de protecție a râului Bîc”.

Instituția a adăugat că „procedura de înhumare se desfășoară cu respectarea strictă a normelor sanitar-veterinare naționale și internaționale”: „În cadrul procesului, se aplică straturi dezinfectante pe bază de clorură de var între nivelurile de depunere, ceea ce constituie o altă acțiune de limitare a riscurilor biologice și de mediu. De asemenea, gropile de înhumare au o adâncime cuprinsă între 6 și 9 metri”.

Ministerul a declarat că reprezentanții de la Administrația Națională „Apele Moldovei” și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor au mers, inclusiv pe 23 martie, la fața locului pentru investigații: „Limitele gropii de gunoi au fost ridicate în plan pentru a proteja teritoriile învecinate și au fost instalate semne de delimitare a perimetrului. Zona roșie va fi îngrădită prin instalarea unui gard de protecție. Instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze regiunea pentru a se asigura că oamenii și mediul nu sunt expuse riscurilor”.

***

Pe 16 martie, la o fermă de mari dimensiuni din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, a fost confirmat un focar de pestă porcină africană. Primarul satului a anunțat despre instituirea carantinei asupra complexului afectat și a zonei din jur.

Pe 21 martie, proprietara fermei a spus că, timp de trei zile, circa 10 000 de porci au fost sacrificați. În total, la ferma respectivă sunt 65 000 de porci. Conform proprietarei, autoritățile responsabile au dispus nimicirea tuturor porcilor din cadrul exploatației. Potrivit autorităților, animalele au fost îngropate la o distanță de peste 1 km față de casele oamenilor. Totodată s-a menționat că „ceea ce se petrece în acest focar nu va crea disconfort nicicum localnicilor și nici celor din localitățile vecine”. Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, dădea asigurări că „înhumarea cadavrelor în locațiile identificate nu va avea nici un impact semnificativ asupra componentelor de mediu”. 

Între timp, locuitorii din satele Roșcani și Calfa, Anenii Noi, au desfășurat proteste. Potrivit Agro TV, aceștia au cerut autorităților să mute locul de înhumare a cadavrelor pentru că deja simt un miros specific. Oamenii au declarat că înhumarea cadavrelor va provoca o catastrofă ecologică care le va afecta sănătatea copiilor și va infecta apele freatice.

Pe 23 martie, locuitorii din satul Gura Bîcului, Anenii Noi, au adresat o scrisoare deschisă Guvernului, exprimându-și „solidaritatea cu comunitățile din satele vecine Calfa, Calfa-Nouă și Roșcani”. Aceștia au menționat că porcii sunt înhumați în apropierea satelor Calfa-Nouă și Roșcani și au menționat că nu cunosc autoritățile responsabile pentru decizia de înhumare, totodată „nu s-a furnizat niciun raport care să ateste conformitatea solului cu normele legale pentru înhumarea unui număr atât de mare de animale infectate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: