Din totalul de 2506 cazuri active în Republica Moldova, 22 de persoane infectate cu coronavirus sunt în stare extrem de gravă, fiind conectate la aparate de respirație asistată. Alți 251 de pacienți sunt în stare gravă. Informația a fost prezentată de ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul unei conferințe de presă din 1 mai.
De la izbucnirea focarului de coronavirus, în Republica Moldova au fost investigate, în total, 18 907 persoane. Din totalul de 3897 de pacienți testați pozitiv, s-au vindecat 1272. De asemenea, au fost înregistrate 119 decese.
Rata infectării cu COVID-19 este de 112 persoane la o populație de 100 de mii de oameni.
Vîrsta medie a pacienților este de 47 de ani. Preponderent (58,4%) sunt afectate femeile. Cei mai mulți dintre pacienți sunt din mediul urban (58%).
Rata fatalității este de 3,1%. Vârsta medie în ceea ce ține de decese este de 68 de ani. În 98% dintre cazuri, victimele sufereau de încă cel puțin o afecțiune. 80% sufereau de boli cardio-vasculare.
În medie, o persoane este testată de 3 ori la prezența coronavirusului. Perioada medie de intubație este de 5-6 zile.
În prezent, 988 de lucrători medicali au fost infectați cu COVID-19.
Eliminarea roamingului în UE este doar vârful aisbergului. Cum își reconstruiește Moldova întreaga infrastructură de comunicații după cele mai înalte standarde
Din 1 ianuarie 2026, Moldova a fost inclusă oficial în zona europeană de roaming roam like at home („roaming ca acasă”), ceea ce le permite cetățenilor moldoveni să folosească serviciile de telefonie mobilă în țările UE și ale Spațiului Economic European (SEE) în aceleași condiții ca acasă. Dar aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Vă explicăm cum a reușit Moldova să facă acest salt, cine plătește și de ce internetul de mare viteză în sate nu mai ține doar de instalarea cablurilor.
Taxele de roaming nu puteau fi eliminate pur și simplu
Pentru unii ar putea părea că eliminarea tarifelor de roaming este un simplu pas politic, care se rezumă la semnarea unui document. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării subliniază însă că munca din spate a fost extrem de complexă și a necesitat eforturi uriașe timp de aproape doi ani. Moldova și Ucraina au devenit primele țări din afara UE și SEE admise în zona europeană reglementată de roaming, ceea ce a presupus preluarea tuturor regulilor aferente.
Principala provocare a fost sincronizarea legislației naționale cu cea europeană. Specialiștii au făcut o analiză aprofundată a legilor și hotărârilor de guvern dispersate, pentru a le reuni într-un mecanism unic și funcțional. Doar etapa de redactare juridică a noului Cod al comunicațiilor electronice a ajuns la 161 de pagini de norme europene transpuse.
În paralel, în Moldova a fost elaborată o lege specială privind roamingul, pe care Parlamentul a adoptat-o în aprilie 2025, alături de alte proiecte de lege necesare. Aceste documente prevăd clar grilele tarifare, formulele de calcul, precum și aspectele tehnice și juridice ale utilizării în comun a infrastructurii. Esența schimbării este că un cetățean moldovean aflat peste hotare trebuie să beneficieze de aceleași garanții tehnice și juridice ca orice locuitor al Uniunii Europene. Ministerul a precizat că modelul implementat în Moldova servește acum drept etalon pentru țările din Balcanii de Vest, care abia încep procesul de liberalizare a roamingului.
Reprezentanții programului EU4Digital, care sprijină reformele din Moldova din 2019, remarcă implicarea fără precedent a țării. Paulus Žostautas, expert EU4Digital, subliniază că principala diferență în cazul Moldovei a fost nivelul foarte ridicat de motivație și disponibilitatea autorităților de a coopera. „Partenerii au fost foarte deschiși cooperării, implicați și vizibil motivați. Acest lucru a jucat un rol decisiv. Procesul a avansat destul de stabil și rapid. Desigur, alinierea [legislației locale] la regulile UE privind roamingul este un proces complicat, dar angajamentul puternic al Moldovei a ajutat la depășirea acestor dificultăți”, a spus Žostautas.
Cine plătește pentru asta?
Ministerul explică faptul că, dacă lăsăm deoparte terminologia juridică complicată, impactul noilor reguli asupra pieței locale este dublu. Pentru că Moldova este o piață mică, iar costul pachetelor mobile în UE este semnificativ mai mare decât tarifele locale, alinierea prețurilor produce, paradoxal, pierderi financiare furnizorilor locali de servicii. Atunci când un abonat din Moldova folosește roamingul în Europa, operatorul local este nevoit să acopere diferența de cost, deseori ajungând pe minus.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectul este însă opus. „Noile reguli le asigură antreprenorilor acces permanent la servicii de comunicații. Indiferent unde se află în Europa, antreprenorul are acum libertatea să călătorească, să meargă la mare și să continue să lucreze de la distanță, folosind aceleași condiții de comunicare”, au menționat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice.
Roamingul accesibil nu este totul
Pe lângă faptul că, de la începutul anului, pentru locuitorii Moldovei care călătoresc în țările UE s-au schimbat regulile de utilizare a roamingului, au intrat în vigoare și alte modificări importante. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) a primit instrumente extinse pentru protejarea drepturilor abonaților și stimularea concurenței loiale. Spre deosebire de legislația învechită din 2007, noile norme includ garanții stricte împotriva tacticilor de „blocare” (lock-in) a abonatului într-o singură rețea.
ARCOM a explicat că, în prezent, dacă un abonat are motive întemeiate pentru rezilierea anticipată a contractului pentru unul dintre componentele unui pachet de servicii — de exemplu, internet fix și televiziune — acesta obține dreptul legal de a rezilia întregul pachet fără penalități. Relevanța acestei măsuri este confirmată de statistici: în 2025, 84,8% dintre contractele pentru internet fix includeau servicii integrate, precum IPTV și VoIP.
În plus, înainte de semnarea contractului, furnizorii vor fi obligați să ofere clientului un document standardizat, concis, care să prezinte cele mai importante condiții. Pentru lipsa unui astfel de document, ARCOM va putea sancționa furnizorul. Mai mult, ARCOM a lansat platforme pentru consumatori, inclusiv comparator.anrceti.md, unde tarifele pot fi comparate în timp real, precum și o hartă interactivă detaliată a acoperirii cu servicii de comunicații — harta.arcom.md.
Există sau nu diferențe între calitatea conexiunii din orașe și sate?
Expertul EU4Digital Andrejs Dombrovskis a remarcat că Moldova a înregistrat progrese cu adevărat importante, în special în domeniul juridic și de reglementare, unde direcția este clar una corectă. În opinia sa, principala sarcină este acum una mai practică: investițiile în infrastructură să nu rămână în urmă, iar conexiunea de calitate înaltă să fie disponibilă peste tot, nu doar în marile orașe.
„Nu este neapărat vorba despre o întârziere și cu siguranță nu din vina Moldovei, dar țara se confruntă cu o problemă practică în desfășurarea rețelelor 5G și în utilizarea spectrului 5G. Aceasta este legată de coordonarea transfrontalieră în anumite benzi și zone geografice ale Moldovei. Autoritățile depun eforturi semnificative pentru a soluționa această problemă și pentru a asigura desfășurarea deplină a rețelelor 5G”, a explicat Dombrovskis.
În ceea ce privește diferența de calitate dintre Chișinău și zonele rurale, datele Ministerului Economiei și ale ARCOM arată că Moldova are o infrastructură bună, deoarece acoperirea cu acces mobil în bandă largă ajunge la aproximativ 99% din populație. În 2025, rata de penetrare a internetului fix a ajuns la 83,6% dintre gospodării, iar accesul prin fibră optică a crescut până la 81,6%. În mediul rural, rata de penetrare a rețelelor de fibră optică a crescut de la 59,4% la 66,4% în doar un an.
Ministerul consideră că problema reală nu constă în lipsa fibrei optice, ci în deficitul de competențe digitale în rândul populației, în special printre persoanele în vârstă și locuitorii satelor. Pentru a răspunde acestei provocări, guvernul a lansat un program de instruire prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor și rețeaua bibliotecilor publice. Cetățenii sunt instruiți cum să acceseze serviciile publice online și cum să folosească semnătura mobilă, ceea ce reprezintă o prioritate absolută în contextul digitalizării serviciilor publice.
Potrivit instituțiilor statului, Moldova se numără printre liderii Parteneriatului Estic la capitolul ritm de dezvoltare a rețelelor de generația a cincea. În martie 2025 și ianuarie 2026, ARCOM a eliberat licențe suplimentare în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3600 MHz.
În prezent, operatorii Orange Moldova, Moldcell și Moldtelecom au lansat rețele comerciale 5G, instalând în total peste 1250 de stații de bază. Acest lucru a asigurat semnal 5G pentru aproximativ 40% din populație în zonele urbane dens construite. Deja peste 227,7 mii de cartele SIM active, adică 8,3% din total, funcționează în rețelele de nouă generație. Pentru a garanta recuperarea investițiilor de milioane, statul eliberează licențe pentru spectrul de frecvențe radio pe un termen de 25 de ani.
Scopul final al tuturor acestor transformări complexe, potrivit EU4Digital, este cât se poate de simplu: oamenii nu ar trebui să se gândească la conexiune. Într-un ecosistem digital ideal, indiferent de situație — muncă, afaceri sau călătorii — comunicațiile trebuie pur și simplu să funcționeze bine, la un preț corect, asigurând o societate digitală incluzivă, fără bariere interne sau internaționale, fie că vorbim despre Moldova sau despre UE.
