Din totalul pacienților infectați cu COVID-19, 65 sunt în stare gravă. Anunțul a fost făcut de către ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul briefingului matinal din 2 aprilie.
Cele mai multe cazuri de infectări sunt în municipiul Chișinău – 170. Capitala este urmată de Ștefan Vodă și Soroca cu câte 50 și respectiv 41 de cazuri. Din totalul de cazuri înregistrate, 75 sunt de import, iar 348 sunt cu transmitere locală.
În ceea ce ține de pacienții în stare gravă, aceștia sunt internați în următoarele instituții:
La Spitalul „Toma Ciorbă” sunt internați 39 de pacienți în stare gravă.
La Spitalul clinic Republican – 12 persoane în stare gravă.
La Spitalul „Arhanghelul Mihail” sunt 8 persoane în stare gravă
La Institutul de Medicină Urgentă sunt 6 persoane în stare gravă.
Ministrul Sănătății s-a referit în mod spceial la situația din stânga Nistrului. Aceasta a menționat că a făcut apel la experții din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății pentru a verifica care sunt condițiile de spitalizare și de ce asistență medicală beneficiază pacienții infectați cu COVID-19.
„Discutăm să avem aceeași abordare și pentru pacienții din stânga Nistrului, astfel încât persoanele în stare gravă să fie transferate la instituțiile specializate din municipiul Chișinău: la Spitalul clinic Republican și la Institutul de Medicină Urgentă.
Iar șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună a ținut să precizeze diferențele dintre autoizolare și carantină.
„Toată lumea trebuie să înțeleagă că indiferent dacă în localități este sau nu carantină, toată lumea trebuie să respecte regimul de autoizolare. Persoanele suspecte care au fost aduse la spital și diagnosticul de COVID-19 nu s-a confirmat, rămân 14 zile în autoizolare, indiferent dacă în localitate este sau nu carantină”, a menționat acesta.
Totodată, Nicolae Furtună a ținut să reitereze că în Republica Moldova nu sunt utilizate teste rapide pentru depistarea coronavirusului de tip nou pentru că acestea nu sunt eficiente.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat pe 9 iunie proiectul Regulamentului „privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale”, pe care l-a supus consultărilor publice. NM explică ce prevede proiectul și cine ar putea fi afectat de noile reguli.
Ce prevede regulamentul
Proiectul regulamentului stabilește procedura de constituire și înregistrare a blocurilor electorale. La fel ca și anterior, blocurile trebuie să fie înregistrate la CEC cu cel târziu 30 de zile înainte de începerea înregistrării candidaților. Deoarece alegerile parlamentare sunt programate pentru 28 septembrie, blocurile vor putea depune documentele aproximativ până pe 20 iunie.
Unul dintre punctele-cheie este interzicerea așa-numitelor „blocuri camuflate”. Conform definiției din Codul Electoral, acestea sunt forțe politice care acționează de comun acord și coordonat, dar nu sunt înregistrate ca bloc electoral conform procedurii stabilite. Noul regulament interzice în mod expres o astfel de activitate.
Documentul stabilește, de asemenea, reguli stricte privind denumirea și simbolistica blocurilor electorale: acestea nu trebuie să coincidă și nici să semene cu cele ale altor partide sau concurenți electorali, inclusiv cu simbolurile partidelor care compun blocul respectiv. Cu alte cuvinte, un bloc nu poate purta numele uneia dintre formațiunile membre și nici nu poate utiliza simbolul acesteia.
„Nu se admite coincidența sau asemănarea elementelor de identificare ale concurenților electorali și ale partidelor politice”, se menționează în proiectul de regulament.
De asemenea, sunt interzise denumirile și simbolurile partidelor declarate anterior neconstituționale.
În plus, regulamentul impune restricții privind componența conducerii blocurilor electorale: din aceasta nu pot face parte politicieni independenți care nu sunt membri ai partidelor componente. Aceeași regulă se aplică și listelor de candidați — doar membrii formațiunilor participante vor putea fi incluși.
Ce formațiuni intenționează să participe la alegeri în cadrul unui bloc
La alegerile parlamentare din 2025, mai multe alianțe și-au anunțat intenția de a participa în calitate de bloc electoral. Unul dintre acestea este blocul „Alternativa”. Din el fac parte partidul primarului Chișinăului, Ion Ceban – „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), „Congresul Civic”, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu – „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (PDCM), precum și fostul candidat la prezidențiale și procuror general Alexandr Stoianoglo.
Facebook/Blocul Alternativa
Este curios faptul că însuși Stoianoglo, deși joacă rolul unuia dintre liderii blocului, nu este membru oficial al niciunui partid din componența acestuia. De asemenea, simbolistica blocului include culorile logoului MAN, iar denumirea „Alternativa” amintește de „Mișcarea Alternativă Națională”.
Un alt potențial participant la alegeri este blocul „Victoria”. Acesta urmează să fie format din partide afiliate lui Ilan Șor – politician condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, care se ascunde la Moscova. Posibilitatea de înregistrare a acestui bloc rămâne incertă: forțele politice asociate lui Șor fie nu au fost înregistrate, fie au fost excluse anterior din alegeri.
Dacă blocul nu va fi înregistrat, partidele vor putea participa la alegeri individual. Totuși, dacă regulamentul va fi aprobat în forma actuală, blocul nu va putea include pe listele sale candidați care nu sunt membri ai partidelor componente — cum ar fi personalități publice, artiști sau activiști loiali lui Șor. De asemenea, numele lui Ilan Șor nu va putea fi folosit în denumirea blocului: în anul 2023, partidul care îi purta numele a fost declarat neconstituțional. Ulterior, Ilan Șor a anunțat crearea blocului „Șansă. Obligații. Realizare”, prescurtat — „Ș.O.R.”. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, iar echipa lui Șor s-a concentrat pe promovarea unei „clone” — partidul „Șansă”.
Илан Шор, Евгения Гуцул, Марина Таубер в Москве, на запуске блока „Победа”, Facebook
Rămâne incertă și crearea unui alt bloc, considerat convențional „de stânga”. Săptămâna trecută, jurnaliștii Dmitri Ciubașenco și Liudmila Belcencov, împreună cu fostul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, au anunțat lansarea platformei „Pentru Moldova”, menită să unească forțele opoziției.
Crearea platformei a fost susținută de Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Viitorul Moldovei” (partidul fostului premier Vasile Tarlev, al cărui nume este de asemenea asociat cu Ilan Șor) și „Inima Moldovei” — partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah. Totuși, deocamdată, lucrurile nu au evoluat mai departe de simple declarații de susținere.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
