Mituirea alegătorilor a lovit în sondajele de opinie. Care ar fi fost rezultatele referendumului și alegerilor prezidențiale fără „voturile lui Șor”

Referendumul care a avut loc în Moldova, la inițiativa autorităților, trebuia să demonstreze un nivel ridicat de sprijin al populației pentru ideea integrării europene. Faptul că mai mult de jumătate dintre alegători vor vota „pentru” practic nu era pus la îndoială. Această încredere se baza în mare parte pe rezultatele sondajelor de opinie. Însă, după închiderea secțiilor de votare, a devenit evident că ceva nu a mers conform planului. În final, opțiunea „da” a depășit cu greu 50%, și asta doar datorită diasporei. Sociologii au încercat să explice cum s-a ajuns la o astfel de discrepanță între rezultatele sondajelor și realitate. NM vă prezintă aceste argumente.

De ce nu s-au adeverit previziunile BOP – trei motive

Barometrul Opiniei Publice (BOP), realizat de Institutul de Politici Publice, este considerat una dintre cele mai autoritare surse de date sociologice. Înainte de alegerile și referendumul din 20 octombrie, compania sociologică iData a efectuat sondajul pentru BOP. Conform rezultatelor, 47,8% dintre respondenți erau pregătiți să susțină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, 23% ar fi fost împotrivă, iar restul nu s-au decis sau nu au răspuns la întrebare. Dacă ar fi fost luate în calcul doar persoaneledecise, sprijinul ar fi depășit 60%.

Directorul general al iData, Mihai Bologan, a publicat pe 23 octombrie un studiu în care a prezentat trei motive pentru care sondajul BOP a fost diferit de realitate.

Primul: demografia participanților la sondaj și la referendum este diferită. Companiile sociologice folosesc anumite criterii pentru a selecta respondenții, astfel încât eșantionul să fie reprezentativ pentru structura populației țării. Însă, referendumul funcționează altfel.

„Nu putem ști exact dacă la vot au participat mai mulți pro-europeni sau mai mulți eurosceptici, dar se știe că la alegeri participă mai activ persoanele de peste 55 de ani, iar mai puțin active sunt cele sub 35 de ani. Am recalculat datele sondajului BOP ținând cont de categoriile de vârstă și am obținut următorul rezultat: «pentru» – 48,2%, «împotrivă» – 23,5%, alte răspunsuri – 28,3%. Astfel, structura electoratului pe categorii de vârstă explică cel puțin 0,5% din rezultatele «împotrivă» (adică procentul a crescut de la 23% la 23,5%). Prin urmare, factorul de vârstă explică doar într-o mică măsură creșterea numărului de voturi «împotrivă», dar are un impact măsurabil”, a menționat Bologan.

Al doilea: factorul votării pentru candidați. Sociologii au posibilitatea să vadă cum au răspuns respondenții la alte întrebări. Astfel, se poate afla cum au răspuns la întrebarea despre referendum cei care erau dispuși să voteze pentru un anumit candidat. „Am recalculat eșantionul BOP ținând cont de procentele obținute de cei 11 candidați la alegeri și, în final, am obținut următoarea structură a răspunsurilor la întrebarea despre referendum: «pentru» – 50,2%, «împotrivă» – 25,5%, restul – 24,3%. Astfel, procentul celor «pentru» a crescut la mai mult de jumătate din eșantion, iar procentul celor «împotrivă» a crescut cu 2% (de la 23,5% la 25,5%). Prin urmare, modul în care respondenții au votat la alegeri explică suplimentar încă 2% din voturile «împotrivă»”, a explicat sociologul.

Al treilea: Tendința oamenilor de a vota împotrivă. În termeni simpli, cei de la iDataau vrut să înțeleagă cum sunt intenționați cei 24,3% de oameni care nu au ales nici «pentru», nici «împotrivă». Pentru a afla acest lucru, au analizat o altă întrebare: consideră acești oameni că lucrurile în țară merg în direcția corectă?

A reieșit că răspunsurile la această întrebare sunt direct legate cu modul în care oamenii intenționau să voteze la referendum. Cei care erau „pentru” considerau în general că lucrurile merg bine, în timp ce cei care erau „împotrivă” credeau că situația este proastă. Printre cei nehotărâți, majoritatea erau de părere că țara merge într-o direcție greșită, ceea ce seamănă mai mult cu atitudinea grupului „împotrivă”. Astfel, cercetătorii au concluzionat că majoritatea indecișilor ar fi votat probabil „împotrivă”. Ei au estimat că 19% dintre aceștia ar fi votat „pentru”, iar 81% – „împotrivă”. După recalculare, s-a ajuns la concluzia că opțiunea „pentru” ar fi obținut 54,8%, iar „împotrivă” – 45,2%.

BOP se aștepta ca rezultatele referendumului să fie aproximativ 54,8% „pentru” și 45,2% „împotrivă”, dar în realitate, opțiunea „împotrivă” a fost mai mare cu 9,3% (vorbind despre voturile din interiorul țării), ceea ce corespunde la aproximativ 120.900 de persoane. Aceasta depășește marja de eroare permisă și necesită o explicație, a subliniat Bologan. Una dintre posibilele explicații este că, pe parcursul campaniei electorale, mulți și-au schimbat opinia și au decis să voteze „împotrivă”, deși la începutul campaniei gândeau altfel. BOP a observat că cetățenii cu o atitudine negativă față de referendum au devenit mai activi în exprimarea opiniei lor prin vot. De asemenea, ar fi putut avea loc o redistribuire a voturilor: unele persoane care inițial susțineau opțiunea „pentru” s-au răzgândit și au votat „împotrivă”, ceea ce ar putea explica diferența în rezultate.

Însă, există și o altă explicație, susținută de autorități – cumpărarea voturilor de către structura lui Ilan Șor. Potrivit lui Bologan, o parte dintre voturile redistribuite de la „pentru” la „împotrivă” ar putea fi explicate prin cumpărarea voturilor: „Astfel, se poate teoretic vorbi despre un număr aproximativ de 60.450 de persoane care ar fi putut fi motivate financiar să voteze «împotrivă» în loc de «pentru».”

De ce a greșit Watchdog

Un alt sondaj, publicat cu puțin timp înainte de alegeri, a fost realizat de compania sociologică CBS-Research, la comanda comunității de experți Watchdog. Conform acestui sondaj, 55,1% dintre participanți ar fi votat „pentru” la referendum, 34,5% – „împotrivă”, iar restul nu s-au decis sau nu ar fi mers la vot.

Sociologul CBS-Research, Vasile Cantarji, după anunțarea rezultatelor referendumului, a încercat să explice de ce acestea au fost atât de diferite de rezultatele sondajului. „Se pare că toți știm și acceptăm că există fenomenul de cumpărare a voturilor de către Șor. Să vedem cât de bine înțelegem gravitatea acestui fapt. Poliția a declarat despre 130.000 de voturi cumpărate, iar Maia Sandu a vorbit despre 300.000. Eu estimez că numărul alegătorilor implicați în această schemă este de aproximativ 250.000”, a scris el pe rețelele de socializare.

Potrivit lui Cantarji, dacă s-ar exclude din rezultatele referendumului cele 130.000 de voturi despre care se presupune că au fost cumpărate de Șor, ar rezulta că integrarea europeană ar fi fost susținută de 55,2% dintre alegători. Situația se schimbă în mod similar și în cazul alegerilor prezidențiale. „Rezultatul Maiei Sandu ar fi arătat complet diferit fără cele 250.000 de voturi cumpărate de Șor, iar alegerile s-ar fi încheiat deja din primul tur”, consideră Cantarji.

În plus, sociologul crede că, dacă Șor ar fi avut aceeași influență la alegerile anterioare, țara ar fi avut nu doar un alt președinte, ci și un alt parlament. „Înțelegeți amploarea? Cu toată responsabilitatea și seriozitatea, afirm că, dacă această combinație fatală «schema Șor» + banii rușilor va continua să dicteze în aceleași proporții, aproximativ 20% dintre voturi vor fi sub controlul lui Șor. Șansele ca rezultatele oricăror alegeri din această țară să reflecte voința poporului vor dispărea, iar turul doi al alegerilor prezidențiale va fi practic predeterminat. Suntem la doi pași de revenirea la un stat capturat. Ultimul cui va fi bătut la alegerile parlamentare de anul viitor”, susține Cantarji.

El este convins că calculele prezentate arată că rezultatele sondajelor au fost mai apropiate de voința reală a poporului decât rezultatele primului tur.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.