În cei 20 de ani de activitate compania Moldcell, pe lângă servicii de telecomunicații accesibile și rețea calitativă, a implementat și a susținut sute de proiecte sociale și filantropice, iar astfel, a menținut nivelul înalt de responsabilitate social corporativă.
Începând din luna martie curent, compania Moldcell face parte din CG Corp Global, grupul fondator al Chaudhary Foundation. Inspirați și încurajați de activitatea acestei fundații, a fost lansată Fundația Moldcell – o platformă ce va întruni toate inițiativele social responsabile ale companiei.
Nirvana Chaudhary, Președinte al Fundației Moldcell:
Apreciem prioritățile de business, dar și cultura social responsabilă Moldcell, care a făcut parte din ADN-ul companiei încă de la început. Suntem mândri să lansăm astăzi Fundația Moldcell, care va consolida toate inițiativele filantropice și proiectele sociale într-o platformă strategică unică, în conformitate cu obiectivul Fundației Chaudhary de a genera schimbare spre bine și a avea un impact pozitiv asupra vieții.
Proaspăt lansată, Fundația Moldcell își propune să aibă un impact pozitiv asupra vieții oamenilor din Moldova, prin combinarea elementelor de transformare digitală și utilizarea tehnologiilor, reieșind din cei patru piloni de activitate în domeniile cheie: Educație, Societate, Investiții de impact Social și Implementarea Obiectivelor Globale de Dezvoltare Sustenabilă.
Fundația Moldcell a fost lansată odată cu semnarea Memorandumului de Înțelegere între Asociația Companiilor din domeniul Industriilor Creative din Moldova, Proiectul de Competitivitate din Republica Moldova și Fundația Moldcell, privind extinderea oportunităților educaționale digitale în Centrul Industriilor Creative ARTCOR.
Evenimentul a avut loc pe 20 octombrie 2020, în format hibrid, offline, la Centrul Artcor și, online, cu participarea Ambasadorului SUA Dereck J. Hogan, a președintelui Fundației Moldcell Nirvana Chaudhary, a membrilor de board ai Asociației COR, a boardului de directori Moldcell și a trainerilor Artcor School.
Dereck J. Hogan, Ambasadorul SUA
Salut acest parteneriat, care este un exemplu perfect de responsabilitate socială, orientat spre atingerea scopurilor de dezvoltare sustenabilă în Moldova, inclusiv crearea oportunităților de angajare pentru tineri.
Sunt nespus de bucuros să spun bun venit Fundației Moldcell și sunt sigur că aceasta va avea un rol vital în asigurarea dezvoltării durabile sociale și culturale din Moldova. Sunt încântat că Fundația Moldcell, creată de unul dintre operatorii principali de telecomunicații din Moldova, un model exemplar de responsabilitate socială, s-a alăturat pentru a susține Artcor.
Nirvana Chaudhary, Președinte al Fundației Moldcell
Acest parteneriat va susține tinerii din Moldova în atingerea aspirațiilor proprii în era digital-creativă, să devină profesioniști cu un viitor promițător aici, in Moldova – țara în care credem.
În toate țările economia se bazează preponderent pe tineret. Am văzut, prin exemplul companiei Moldcell, că în Moldova sunt foarte mulți tineri talentați, care au nevoie doar de îndrumarea corectă și o platformă potrivită, și a căror atitudine și mod de gândire care trebuie formate corespunzător.
Olga Radu, Președinta Asociației COR
Colaborarea este cuvântul cheie în cadrul industriei creative. Atunci când avem proiecte mari, colaborăm între membri, cu partenerii, și creăm valoare adăugată. Astfel fac și rezidenții, co-workerii Artcor. Asociația COR își propune prin parteneriatul cu Fundația Moldcell să extindă oportunitățile de învățare, testare și creare pentru tinerii care vor să-și reorienteze carierele, mai ales după perioada pandemică.
Cu susținerea Fundației Moldcell, Asociația COR, prin intermediul Artcor School, va aduce pe piață noi oportunități de cursuri, workshopuri, lecții deschise, atât online, cât și offline, pentru tinerii care doresc să încerce o profesie în domeniile creative sau pentru profesioniștii care doresc să-și aprofundeze cunoștințele și abilitățile tehnice în acest sens.
Printre domeniile creative ce pot fi explorate la Școala Artcor se numără: design interior, design și producție de sunet și muzică, podcasting, ilustrație și benzi desenate, animație 3D, storytelling, etc. Profesiile creative și legate de tehnologii, dar și oportunitățile de freelancing, se regăsesc în topul căutărilor de profesii dorite de tineri.
Fostul șef de stat, Igor Dodon, a declarat că nu a discutat niciodată cu președintele rus, Vladimir Putin, despre ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc. Socialistul a afirmat că înregistrările video în care apare alături de Plahotniuc sunt trucate. Declarațiile au fost făcute pe 12 februarie, în timpul unor declarații pentru jurnaliști, după ce a fost solicitat de NewsMaker să răspundă la întrebări în acest sens.
Dodon a fost întrebat ce înțelegere a avut cu Putin despre plecarea lui Plahotniuc în Rusia. Potrivit înregistrărilor video, Dodon ar fi discutat cu ex-liderul PDM despre plecarea acestuia la Moscova, ca urmare a unei înțelegeri cu președintele rus. „Aceste înregistrări au fost audiate în anul 2022-2023 deja în instanță, cu participarea dumneavoastră, la Curtea Supremă de Justiție. Aceste înregistrări au fost expertizate de instituțiile de stat care au spus că nu sunt originale, nu pot fi mostre și sunt trucate. (…) De aceea, să așteptăm să vină martorul din partea procuraturii să-și expună poziția și mie îmi este interesant”, a răspuns Dodon
Întrebat dacă a discutat vreodată cu Putin despre Plahotniuc, Dodon a spus „Nu. Cu Putin am avut alte discuții”.
NewsMaker l-a întrebat pe Dodon și despre probele prezentate de procurori în instanță, potrivit cărora a plecat a doua zi la Sankt Petersburg, așa cum reiese și din imaginile video publicate în mediul online. „Păi nu-i nimic nou. Asta a fost și trei ani în urmă. Noi am comentat lucrul acesta în ultimii doi-trei ani”, a spus Dodon.
Întrebat ce era în sacoșa neagră, socialistul a răspuns: „Întrebați-l pe Plahotniuc”.
***
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani. În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM. Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
La Dereneu, disputa dintre cele două mitropolii durează deja de trei săptămâni și rămâne tensionată. Instanța a recunoscut dreptul Mitropoliei Basarabiei de a utiliza biserica din localitate pentru o perioadă de 50 de ani, însă Mitropolia Moldovei și o parte dintre săteni contestă această hotărâre. Disputa nu mai este demult doar religioasă, ci a căpătat și o puternică dimensiune politică. NewsMaker a mers pe 11 februarie la Dereneu pentru a vedea la fața locului ce se întâmplă în sat, ce cred locuitorii, de ce nu îl acceptă pe preotul care a trecut la Mitropolia Basarabiei și pe cine consideră responsabil pentru situația creată.
Un sat mic și un conflict mare
La aproximativ 80 de kilometri de Chișinău, în raionul Călărași, se află comuna Dereneu – o localitate mică, cu mai puțin de o mie de locuitori. Drumul spre centrul satului este într-o stare proastă. Vremea nefavorabilă a lăsat în urmă noroi și bălți peste tot. La intrare, vizitatorii sunt întâmpinați de un panou mare cu inscripția „Dereneu”, în culorile tricolorului.
NM
Satul pare liniștit și aproape pustiu. Totuși, la intrare suntem opriți de poliție, care ne întreabă unde ne îndreptăm, iar pe drum ne intersectăm cu mașini ale presei. Motivul este conflictul vechi dintre cele două mitropolii, care a divizat comunitatea. În ultimele trei săptămâni, tensiunile au escaladat și au intrat într-o fază activă.
În 2018, preotul local Florin Marin, venit să slujească în Moldova din România la începutul anilor 1990, a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei (aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse) la Mitropolia Basarabiei (aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române). O parte dintre enoriași nu a aprobat acest pas. Nici Mitropolia Moldovei nu l-a aprobat, interesele acesteia fiind reprezentate de secretarul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, Vadim Corostinschi. La Dereneu a fost trimis un nou preot – Alexandru Popa.
Părintele Florin susținea că Mitropolia Moldovei ar fi adus „rugbiști” care i-ar fi blocat accesul în biserică. Atunci, el s-a mutat în sala de mese, pe care a amenajat-o ca lăcaș de cult, și a început să oficieze slujbele acolo.
Astfel, la Dereneu au apărut două biserici – una afiliată Mitropoliei Moldovei și cealaltă Mitropoliei Basarabiei. În tot acest timp, Florin Marin și-a revendicat în instanță dreptul asupra clădirii principale a bisericii. Pe durata proceselor, în sat au avut loc în mod repetat tensiuni și confruntări între susținătorii celor două părți.
Владимир Вивич/NewsMaker
În 2019, părintele Florin ar fi pulverizat, potrivit unor acuzații, gaz lacrimogen în biserica afiliată Mitropoliei Moldovei, în timpul slujbei de duminică. O înregistrare video surprinde momentul în care acesta pulverizează o substanță dintr-un spray și părăsește rapid lăcașul. Marin afirmă însă că ar fi fost vorba despre un spray cu mir, pe care l-a folosit din cauza unui miros neplăcut din biserică. Un an mai târziu, în 2020, mașinii sale i-au fost tăiate anvelopele, iar el i-a acuzat de acest incident pe simpatizanții Mitropoliei Moldovei.
Acum, după aproape 8 ani, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat o decizie definitivă: biserica trece la Mitropolia Basarabiei. Preotul Alexandru Popa s-a baricadat în lăcașul de cult împreună cu soția și copiii. În fața bisericii au început să protesteze enoriașii Mitropoliei Moldovei. A intervenit poliția.
„Vedeți aici tancuri rusești?”
Poliția nu este prezentă doar la intrarea în sat. Pe măsură ce ne apropiem de biserică, observăm un microbuz cu carabinieri și polițiști echipați complet. În curtea lăcașului de cult a fost instalat un cort destinat forțelor de ordine.
NewsMaker
Se aud cântări religioase. Preoți, călugărițe și mireni se roagă în fața intrării în biserică. Între ei și lăcașul de cult – un cordon de poliție. Noaptea a fost tensionată aici. Enoriașii, împreună cu arhiepiscopul Petru, au încercat să pătrundă în biserică. Poliția a reținut șase persoane, inclusiv pe primarul socialist Vasile Revenco. Părintele Florin îl acuză în mare parte tocmai pe el.
Liderul socialiștilor, Igor Dodon – politician din opoziție, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin – și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru Mitropolia Moldovei în acest conflict. După recenta escaladare a tensiunilor, el a propus organizarea unui referendum local pentru a decide apartenența bisericii. Subiectul a fost comentat de mai mulți politicieni, inclusiv de primele persoane în stat. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că alegerea mitropoliei ține de decizia enoriașilor și reprezintă o chestiune internă a comunității.
În pofida confruntărilor din timpul nopții, ziua la biserică este relativ liniște – cel puțin deocamdată. Deja de două săptămâni, părintele Alexandru se află în interiorul lăcașului de cult împreună cu soția și copiii. Copiii au fost vizitați de serviciile de protecție. În rest, nimeni altcineva nu a fost lăsat să intre în biserică.
După opt ani, actorii sunt aceiași. Pe treptele bisericii stă Vadim Corostinschi – el transmite în direct tot ce se întâmplă. Potrivit lui, problema nu este trecerea comunității la Mitropolia Basarabiei, ci legalitatea acestei proceduri.
„El [părintele Florin] a falsificat documente, a falsificat semnături. Noi stăm aici în frig, iar el stă acolo la cald. Aici au fost două biserici, doar că la părintele Alexandru veneau câte o sută de oameni, iar la el [Marin] – doar câțiva”, spune Corostinschi.
Владимир Вивич/NewsMaker
Potrivit lui, enoriașii nici măcar nu au fost întrebați dacă vor să treacă la Mitropolia Basarabiei: „Această biserică aparține enoriașilor care au restaurat-o cu propriile mâini. Ea nu îi aparține lui”.
La întrebarea despre politizarea conflictului, Corostinschi răspunde tranșant: „Vedeți aici tancuri rusești? Nu sunt aici. Este doar un român” – făcând aluzie la apartenența națională a părintelui Florin.
„Să arunci fecale pe geam – este oare plăcut Domnului?”
După discuția cu Corostinschi, ne îndreptăm spre biserica afiliată Mitropoliei Basarabiei. De acolo ies jurnaliști care tocmai au stat de vorbă cu părintele Florin. Inițial, acesta refuză să ne ofere un comentariu: „Adresați-vă direct Mitropoliei Basarabiei”, ne spune. După câteva insistențe, acceptă totuși să discute și ne invită în interior.
În biserică este cald și curat. Lăcașul este îngrijit și luminos.
Părintele Florin povestește că a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei inclusiv din dorința de „reunire cu strămoșii”. „Suntem cu toții români: moldoveni, ardeleni – nu contează”, spune el. Potrivit lui Marin, înainte de schimbarea mitropoliei a fost organizată o adunare a enoriașilor. În mediul online circulă și o înregistrare video de la acea reuniune. Cu toate acestea, niciunul dintre localnicii cu care am discutat nu a putut confirma că a fost prezent la întâlnire.
Preotul susține că nu se opune ideii ca slujbele să fie oficiate alternativ. Întrebat de ce, în aceste condiții, nu era suficientă coexistența celor două biserici și de ce a insistat asupra clădirii principale, părintele Florin răspunde că a dedicat trei decenii amenajării și îngrijirii acesteia.
El susține că Mitropolia Moldovei adună oameni din toată țara și îi aduce la Dereneu sub pretextul că ar fi localnici. Despre părintele Alexandru, Marin vorbește critic: „Nu poți transforma biserica într-un hotel. Acolo nu sunt condiții de trai. Nici măcar condiții sanitare elementare. Să arunci fecale pe geam – este oare plăcut Domnului?”.
Владимир Вивич/NewsMaker
Totodată, el afirmă că îi privește pe cei adunați cu dragoste și iertare. Spune că are și susținători în sat – printre ei, fostul medic al localității – însă nu îi îndeamnă să vină la biserică, pentru a evita noi tensiuni. La finalul discuției, Marin precizează că a oferit declarații exclusiv pentru noi.
„Suntem credincioși, nu proști”
Între timp, afară se încheie rugăciunea comună. Oamenii nu se grăbesc să plece. Unul dintre bărbați spune că a venit să apere „singura biserică creștină adevărată”. În general, însă, cei adunați comunică cu noi fără prea multă dorință.
„M-am săturat deja. Stăm aici de trei săptămâni. Asta este credința noastră”, spune o pensionară. Unii recunosc că au venit din alte orașe. „Am citit mult despre patriarhul Tihon, despre alți slujitori ai bisericii care au apărat-o. Am venit aici să mă rog – pentru pace cât mai curând”, spune unul dintre bărbați.
Discuțiile sunt brusc întrerupte de un sunet metalic ascuțit, care răsună din difuzoarele instalate la biserica afiliată Mitropoliei Basarabiei. Oamenii se crispează și își acoperă urechile, vizibil deranjați de zgomot. „Este un om cu tulburări mintale (făcând aluzie la părintele Florin). Pur și simplu bolnav. Face asta intenționat”, spune un preot aflat în apropiere, care a refuzat să se prezinte: „Nu am binecuvântare să ofer comentarii”.
Владимир Вивич/NewsMaker
La scurt timp, zgomotul se intensifică – din biserica afiliată Mitropoliei Moldovei începe să răsune clopotul. Cele două lăcașuri par să încerce să se acopere unul pe altul.
Când zgomotul se mai domolește, Corostinschi se adresează celor adunați și spune că părintele Alexandru ar fi rămas fără lemne de foc, însă poliția nu permite transmiterea acestora în interior. Un reprezentant al forțelor de ordine le recomandă să contacteze serviciul de presă al inspectoratului de poliție – acolo suntem direcționați și noi. Corostinschi nu renunță: sună la 112, apoi la inspectorat, filmând întreaga scenă pentru transmisiunea live.
Schimbul de replici este însoțit de strigăte. Tonul este dat de o tânără pe nume Tatiana: „Suntem credincioși, nu proști. Nu încălcăm legea și ordinea. Lăsați-ne să transmitem lemnele și mâncarea”. Unul dintre polițiști încearcă să o liniștească, dar fără succes. O femeie dintre mireni îi îndeamnă pe toți să se adune a doua zi dimineață la Parlament: „Vreți să fie ca în Ucraina? Să fie război?”
După aceasta, Corostinschi se apropie de fereastra bisericii și propune ca lemnele și alimentele să fie transmise printre gratiile de la geamuri. De cealaltă parte se află soția părintelui Alexandru. Ea spune că oamenii vin la biserică nu pentru a încălca legea, ci pentru a se ruga.
Владимир Вивич/NewsMaker
Când geamurile se închid, oamenii se împrăștie – merg spre un alt cort, unde se pot încălzi, pot bea ceai și pot mânca. Proviziile, după cum se afirmă, au fost organizate de mireni. Unul dintre bărbați spune că a adus mâncare din Chișinău.
„Până când el nu va pleca din sat, liniște aici nu va fi”
La biserică se face mai liniște. Încep pregătirile pentru slujbă. Noi pornim prin sat pentru a discuta cu localnicii. Străzile sunt aproape pustii – se lasă deja seara.
Un bărbat în vârstă, întâlnit pe drum, îl susține în totalitate pe părintele Alexandru. „Eu trăiesc aici toată viața. Florin a venit aici fără nimic și nimic nu a făcut”, spune el.
Unii locuitori remarcă faptul că pentru ei conflictul bisericesc nu este atât de important. „Eu mult timp nu am locuit aici. Să fie cum decide legea”, spune un alt bărbat.
O femeie în vârstă, pe care o întâlnim în timp ce merge spre magazin, vede lucrurile diferit: „Dumnezeu este pentru toți: pentru ruși, pentru moldoveni, pentru ucraineni, pentru români. Pentru ca toți să fie în pace. Îl înțeleg pe preot (Alexandru) – el apără biserica pentru satul lui. Dar faptul că acolo sunt femei și copii… Să-i ajute Dumnezeu”.
Magazinul este unul tipic de sat, unde găsești de toate – de la produse de uz casnic la alimente de bază. Când aude că discutăm despre biserică, vânzătoarea izbucnește în lacrimi. Spune că se afla în lăcaș în momentul în care părintele Florin ar fi pulverizat, potrivit acuzațiilor, gaz și că, de atunci, are probleme cu vederea. „Florin seamănă dezbinare aici. Până când nu va pleca, liniște în sat nu va fi”, spune ea. Potrivit acesteia, susținători ai lui Marin în Dereneu există, dar sunt foarte puțini.
Vizavi de magazin este grădinița. Părinții își iau copiii. O tânără cu o fetiță mică spune că sprijinul pentru Florin în sat este minim: „El este vinovat pentru această dezbinare. Nimeni nu l-a alungat. Vrei să slujești – poftim, avea biserică. Nu contează ce mitropolie. Contează cum se comportă acum. Stă la el, nu iese la oameni. Nu este corect. A procedat urât”.
Lângă ele oprește o vecină pe un moped cu mai multe locuri, împreună cu copiii. Femeia își urcă fiica și pleacă spre casă.
Владимир Вивич/NewsMaker
Pe aceeași stradă locuiește un cuplu în vârstă. Casa lor este plină de icoane și cruci, iar pe perete atârnă un calendar ortodox de mari dimensiuni. Femeia își amintește că se afla în biserică în momentul în care ar fi fost pulverizată substanța. Ea și soțul ei izbucnesc în lacrimi. „Dacă sunteți de la el, nu mai vorbesc”, spune femeia. Noi explicăm că nu reprezentăm nicio parte. „El nu este preot. El este fascist”, adaugă soțul ei.
„De toate sunt vinovați socialiștii”
Pe aceeași stradă întâlnim și o femeie care îl susține pe Florin Marin. Ea spune că preotul este un bun gospodar și consideră că tensiunile sunt alimentate de Partidul Socialiștilor, care s-ar fi implicat în conflict. Acceptă să vorbească doar sub protecția anonimatului și ne roagă să nu îi fie arătat chipul.
La capătul străzii se află casa fostului medic despre care vorbea Florin Marin. Pe fațadă este arborat drapelul României. El a refuzat să vorbească cu noi, la fel și femeia care a deschis ușa: aceasta a invocat motive de siguranță.
Eram deja pe punctul de a părăsi Dereneu, când un bărbat ne-a făcut semn să oprim mașina: „Ei, ce, ați găsit cu cine să vorbiți? Și susținători ai lui Florin ați găsit? Pe cine? Nu spuneți?”.
Владимир Вивич/NewsMaker
Decizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă. Biserica din Dereneu aparține comunității care face parte din Mitropolia Basarabiei și este condusă de Florin Marin. Dar cât de adâncă este ruptura dintre el și consăteni? Va accepta Mitropolia Moldovei această hotărâre? Îl vor primi localnicii pe părintele Florin sau satul va avea, în cele din urmă, un alt preot? Vizita la Dereneu a lăsat mai multe întrebări decât răspunsuri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un bărbat din Federația Rusă, care și-a schimbat numele în Isus Petrovici Hristos, este obligat să revină la cel vechi, după ce autoritățile statului s-au adresat în instanță. Un tribunal din Kazan, unde este domiciliat bărbatul, a admis cererea procurorului privind restabilirea identității anterioare, relatează Meduza.
Potrivit agenției TASS, numele anterior al persoanei vizate era Evghenii Petrovici Cekulaev. Conform deciziei judecătorești, oficiul stării civile trebuie să restabilească înregistrarea anterioară a nașterii bărbatului și să-i emită un nou document cu numele său anterior.
În cererea sa, procurorul face trimitere la încheierea Ministerului Justiției, potrivit căreia schimbarea numelui din motive religioase este interzisă în Rusia. Mai mult, acesta a citat o opinie a Curții Constituționale, care menționează că identificarea numelui cu o figură religioasă induce cetățenii în eroare și jignește sentimentele credincioșilor.
Potrivit presei locale, Iisus Petrovici Hristos a fost judecat anterior de mai multe ori pentru jafuri și tâlhării. În 2014, a fost pus sub supraveghere la medicul narcolog. Un an mai târziu, Hristos a fost diagnosticat cu tulburare de personalitate organică ca urmare a unei traume cranio-cerebrale suferite în 2010. În decembrie 2025, tribunalul l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare și la o amendă de 13 000 de ruble pentru înregistrarea fictivă a 45 de străini în apartamentul său.
Ex-liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost adus pe 12 februarie în fața instanței pentru a fi audiat în dosarul „Frauda bancară”. În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat, invocând o viroză. Procurorul a declarat că demersul „poate fi considerat o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei”. Potrivit procurorului de caz, instanța a amânat ședința și a solicitat prezentarea documentelor confirmative. În ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării.
Adus în instanță, Plahotniuc a fost întrebat de jurnaliști de ce a reuzat să acorde un interviu, după ce anterior acceptase. „Noi am solicitat permisiunea pentru interviu, ne-au refuzat”, a răspuns ex-liderul PDM. Întrebat dacă pe 17 februarie, când, potrivit deciziei judecătorești, va fi adus silit în instanță pentru a depune mărturie în dosarul „Kuliok”, va face declarații sau va refuza, acesta a răspuns: „N-a rămas mult, așteptați”.
În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat pe 12 februarie. „Eu tot sunt om și am prins o viroză”, a afirmat acesta, potrivit Moldova1. În aceeași ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării. „Câte un martor din rândul angajaților instituțiilor bancare, Banca de Economii și Banca Socială, și audierea unui martor din rândul celor indicați din lista apărării din cadrul Victoriabank”, au precizat judecătorii.
Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că motivul invocat pentru imposibilitatea de a oferi declarații a fost starea de sănătate. „Nu a fost prezentat niciun document medical care confirmă că starea de sănătate nu permite să dea declarații. Am considerat că este neîntemeiată această cerere. Instanța a solicitat prezentarea documentelor confirmative ulterioare și a amânat ședința pentru o altă dată. (…) Poate fi considerată și o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei. Atâta timp cât nu avem documentele medicale nu putem să dăm o apreciere obiectivă”, a declarat procurorul.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus că documentele confirmative solicitate de instanță, ce ține de starea de sănătate a ex-liderului PDM, „nu este de sarcina apărării”. „În fine, ne-am conformat solicitării instanței și vom prezenta actele necesare. Se va face o adresare către instituția penitenciară în vederea obținerii unui astfel de act”, a adăugat Rogac.
Ce ține de cei trei martori, dintre cei 48 solicitați de apărare, acceptați de instanță, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că a „pledat pentru respingerea acelei cereri ca inadmisibilă, deoarece, la o anumită etapă, instanța s-a expus pe lista martorilor”. „Există încheieri definitive și, din punctul nostru de vedere, nu putea să revină la acea listă. Instanța a considerat să admită 3 din 48 de martori. (…) Asta înseamnă că o să mai dureze o ședință-două cercetarea judecătoarească din cele preconizate care le avem până la sfârșitul lunii”, a comunicat procurorul.
Avocatul a spus că decizia instanței de a accepta 3 martori din 48 „reprezintă un dezechilibru și o încălcare a egalității”. „Instanța practic ne-a dat o sarcină mai că nu imposibilă: în patru zile să identificăm martorii, să-i cităm și să asigurăm prezența acestora în sala de judecată”, a mai spus avocatul.
***
Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
Pentru orice antreprenor, accesul la finanțare înseamnă bani, stabilitate și capacitatea de a lua decizii fără presiuni inutile. Iar atunci când costurile sunt clare și predictibile, afacerea poate merge mai departe cu încredere. Pornind de la aceste necesități reale, Victoriabank lansează campania „Impuls IMM”, o ofertă de finanțare destinată întreprinderilor mici și mijlocii care caută soluții pentru dezvoltarea afacerii și mai puțini bani pierduți pe dobânzi și comisioane.
„Impuls IMM” este despre costuri mai mici și control mai bun asupra banilor:
dobândă preferențială de la 7,9% pentru creditele noi;
reducere de 50% la comisionul de acordare pentru creditele noi;
dobândă de la 7,25% și ZERO comision de acordare pentru refinanțarea creditelor existente, inclusiv cu opțiunea Top-Up;
rată fixă în primele 12 luni, pentru stabilitate financiară și planificare mai ușoară.
„Știm cât de important este pentru un antreprenor să își poată planifica afacerea pe termen mediu, fără surprize legate de costuri. Prin campania Impuls IMM răspundem nevoile reale ale clienților IMM: condiții clare, costuri mai mici și procese mai rapide. Ne dorim ca antreprenorii să simtă că au alături un partener bancar care le înțelege ritmul și provocările de zi cu zi”, declară Denis Andrieș, Director Direcția Clienți IMM, Victoriabank.
Oferta este destinată antreprenorilor care:
vor să își optimizeze un credit existent;
au nevoie de lichidități pentru activitatea zilnică;
plănuiesc investiții, dar vor costuri predictibile;
caută o bancă care înțelege realitatea IMM-urilor, nu doar cifrele din dosar.
Creditele în cadrul campaniei „Impuls IMM” sunt oferite în lei moldovenești, iar oferta este valabilă până la 10 aprilie 2026.
Antreprenorii interesați pot aplica pentru finanțare online sau în orice sucursală Victoriabank, beneficiind de suport specializat pe tot parcursul procesului de creditare.
