În spatele fiecărui rezultat financiar sunt oameni, planuri împlinite și afaceri care cresc. Pentru Moldindconbank, anul 2025 a însemnat o dezvoltare puternică și echilibrată, într-un moment cu o încărcătură specială: în 2026, banca va marca 35 de ani de activitate pe piața din Republica Moldova.
La sfârșitul anului trecut, activele totale ale băncii au ajuns la 42,6 miliarde de lei, cu 6,4 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, ceea ce înseamnă o creștere de 17,8%. Capitalul băncii a urcat la 7 miliarde de lei, în creștere cu 17,3%, consolidând baza financiară care susține dezvoltarea pe termen lung.
Această evoluție se reflectă și în performanța financiară. Moldindconbank a obținut un profit net de 1,35 miliarde de lei, cu o rentabilitate a activelor (ROA) de 3,3% și o rentabilitate a capitalului (ROE) de 20,7%, menținând în același timp un nivel sănătos al eficienței operaționale, cu un raport costuri/venituri (CIR) de 45,4%.
Încrederea clienților se vede și în economiile păstrate la bancă. Volumul depozitelor a ajuns la 34,2 miliarde de lei, cu 5,6 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, adică o creștere de 19,5%. Tot mai mulți oameni și companii aleg Moldindconbank pentru siguranță și stabilitate.
Și creditarea a avut un an foarte activ. Portofoliul total de credite a crescut la 25,2 miliarde de lei, cu un avans de 6,1 miliarde de lei într-un singur an, ceea ce înseamnă o creștere de 31,6%. Creditele acordate companiilor au ajuns la 10,8 miliarde de lei (+25%), iar cele pentru persoanele fizice la 14,4 miliarde de lei, în creștere cu 37,1%. În mod special, creditele ipotecare au urcat la 8,3 miliarde de lei, cu o creștere impresionantă de 41,2%, iar creditele de consum au ajuns la 5,9 miliarde de lei (+32,6%), semn că banca a fost alături de familii în realizarea planurilor lor.
Banca rămâne lider în domeniul transferurilor de bani, cu o cotă de piață de 33,7%, și continuă să investească în digitalizare. Numărul utilizatorilor serviciilor electronice a depășit 958 de mii de persoane, ceea ce arată cât de importantă a devenit banca digitală în viața de zi cu zi a clienților.
„Rezultatele anului 2025 arată că atunci când pui oamenii în centrul deciziilor, performanța vine firesc. Am crescut împreună cu clienții noștri, iar încrederea pe care o primim zi de zi ne dă energie să continuăm cu aceeași dedicare. Fiecare familie care își cumpără o locuință, fiecare antreprenor care își dezvoltă afacerea și fiecare client care își păstrează economiile la noi ne reamintesc cât de important este rolul unei bănci în viața oamenilor. Privim spre viitor cu dorința sinceră de a oferi soluții financiare simple, sigure și aproape de oameni”, a declarat Alexander Picker, președintele Comitetului de Conducere Moldindconbank.
De 35 de ani, Moldindconbank rămâne o bancă a oamenilor — stabilă, modernă și atentă la nevoile reale ale clienților săi. Privind spre viitor, banca își propune să fie în continuare un partener de încredere, care transformă planurile în realitate și serviciile financiare în experiențe simple, sigure și accesibile.
Moldindconbank – mereu alături!
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ziua limbii române va fi marcată anual în Ucraina, pe 31 august. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a semnat astăzi, 12 martie, un decret prin care instituie această sărbătoare, cu ocazia vizitei sale oficiale la București.
Potrivit documentului, Ziua limbii române în Ucraina a fost instituită cu scopul „dezvoltării înțelegerii reciproce și respectului reciproc, precum și cooperării în relațiile ucraineano-române”.
Ziua limbii române în Ucraina va fi marcată anual pe 31 august, atunci când este sărbătorită și în România și Republica Moldova.
Decretul prezidențial a intrat în vigoare astăzi, 12 martie, odată cu publicarea sa.
De menționat că și România marchează Ziua limbii ucrainene, sărbătorită în fiecare an pe 9 noiembrie.
Zelenski, vizită oficială la București
Vladimir Zelenski a instituit Ziua limbii române în Ucraina în contextul vizitei sale oficiale la București.
Acesta s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde cei doi lideri au discutat despre cooperarea bilaterală, inclusiv în domeniul economic și industria de apărare, precum și despre procesul de extindere al Uniunii Europene, drepturile minorității române din Ucraina și altele.
Ulterior, șefii de stat au semnat documentele prin care România și Ucraina devin parteneri strategici, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel de colaborare între două state, pe toate domeniile. De asemenea, liderii au mai semnat acorduri privind cooperarea în domeniul energetic și în domeniul armamentului.
În cadrul unei conferințe de presă comună, Vladimir Zelenski și-a exprimat recunoștința față de România pentru susținerea aderării Ucrainei la UE, dar și pentru sprijinul oferit țării sale de la izbucnirea invaziei ruse la scară largă.
„România, împreună cu alte state, ne-a ajutat să ne apărăm cetățenii. Mulțumim pentru componenta de protecție împotriva rachetelor”, a spus președintele ucrainean.
Presa de la Kiev scrie că, în cadrul vizitei, Vladimir Zelenski va mai merge împreună cu Nicușor Dan la un centru de antrenament unde militarii ucraineni învață să piloteze avioane de vânătoare F-16, care a fost inaugurat în 2024, la baza Borcea.
Totodată, președintele Ucrainei are programată o întrevedere cu prim-ministrul Ilie Bolojan.
Aceasta este a doua vizită a lui Vladimir Zelenski în România de la începerea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Procesul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și al fostei secretare a oficiului partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Svetlana Popan, a intrat în etapa pledoariilor finale. Ședințele au fost reluate pe 12 martie la Curtea de Apel Centru. Apărarea și-a prezentat poziția și a insistat asupra nevinovăției acestora. Avocații au cerut, cel puțin, aplicarea unor pedepse mai blânde pentru Guțul și Popan.
Primul a luat cuvântul avocatul Svetlanei Popan, Constantin Bria. Acesta a declarat că instanța de fond ar fi comis numeroase încălcări în timpul procesului. Potrivit lui, judecătorii nu au aprobat întreaga listă de martori ai apărării, au refuzat efectuarea unei expertize judiciare privind calculul sumelor imputate inculpatei și au respins cererile de recuzare.
Printre altele, avocatul s-a plâns că instanța a respins solicitarea apărării de a conexa dosarul inculpatelor cu un alt dosar similar, cel al fostei deputate și vicepreședinte a partidului „Șor”, Marina Tauber. Apărarea susține că ambele cauze au fost separate în proceduri distincte dintr-o anchetă comună privind finanțarea partidului „Șor”.
Mai mult, avocatul a menționat că instanța de fond ar fi putut aplica inculpatelor o pedeapsă cu suspendare, ținând cont că acestea sunt femei și au copii.
Avocata Evgheniei Guțul, Natalia Bairam, a încercat să-și înceapă pledoaria citând un fragment din Biblie, însă instanța i-a cerut să se concentreze asupra probelor, amintindu-i că nu se află într-o biserică.
Ulterior, avocata a analizat declarațiile martorilor acuzării, care, în opinia sa, ar demonstra nevinovăția bașcanei. În special, ea a citat declarațiile unei angajate a partidului „Șor”, Alla Beșliu, potrivit cărora Guțul ar fi fost singura dintre secretarele partidului care nu a participat la campania electorală pentru alegerile locale din Bălți din 2021. Menționăm că neregulile constatate în timpul acelei campanii fac parte din acuzațiile aduse ambelor inculpate.
Avocata insistă, de asemenea, că unele probe ar fi fost colectate cu încălcarea normelor procedurale. În aceste condiții, spune Bairam, ele nu pot fi utilizate în cadrul acestui proces și nu pot fi luate în considerare la pronunțarea sentinței.
În încheiere, Bairam a cerut instanței să ia în considerare posibilitatea aplicării unei pedepse mai blânde, care să nu presupună privarea de libertate.
Reamintim că, în august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat-o pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, iar pe fosta secretară a partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Svetlana Popan, la șase ani de detenție. Ambele au fost găsite vinovate de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.
Guțul și Popan nu își recunosc vina. Acestea au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ședința CMC din 12 martie a fost blocată la etapa discuției asupra ordinei de zi. MAN a cerut excluderea subiectelor privind numirea Olesei Pșenițchi și a lui Victor Pruteanu în funcția de viceprimari, menționând că sunt „epuizate”. PAS a spus că va vota excluderea doar după o confirmare că edilul a semnat dispozițiile de numire. După mai multe replici, PAS a părăsit ședința, iar primarul a mers la consilieri și i-a chemat înapoi, prezentându-le totodată, după cum a comunicat el, dispozițiile de numire a viceprimarilor. Ulterior, PAS a revenit la ședință și a solicitat pauză până luni, menționând că la ședință au loc „ilegalități”. Ulterior a părăsit din nou ședința. Într-un final, președintele ședinței a constatat lipsă de cvorum.
Solicitarea MAN și reacția PAS
În debutul ședinței, consilierul fracțiunii MAN, Grigore Bejenaru, a propus excluderea de pe ordinea de zi a subiectelor cu privire la numirea Olesei Pșenițchi și a lui Victor Pruteanu în funcția de viceprimari, menționând că sunt „epuizate”.
În context, unul dintre consilierii prezenți în sală l-a întrebat pe Ion Ceban dacă a semnat dispozițiile de numire a viceprimarilor sau nu. Menționăm că, pe 9 martie, Ceban anunța că urmează să semneze dispozițiile. „Suntem în procedura de vot și, de aceea, vă rog frumos să purcedeți la…”, a fost răspunsul lui Ceban, prezent la ședința CMC din 12 martie.
Ulterior, președinta fracțiunii PAS, Zinaida Popa, a spus că partidul ei va vota pentru excludere doar după ce va afla dacă edilul a semnat dispozițiile. „Dacă da, noi vrem să le primim pe poșta electronică. Doar după, noi vom putea să expunem votul nostru pentru excludere, sau nu excludem proiectul de pe ordinea de zi”, a adăugat ea. După mai multe replici între consilieri, PAS a părăsit ședința.
Între timp, consilierii prezenți la ședință au votat pentru excluderea de pe ordinea de zi a subiectului privind numirea Olesei Pșenițchi în funcția de viceprimar. Ulterior, și alți consilieri au părăsit ședința, iar pentru excluderea subiectului cu privire la numirea lui Victor Pruteanu nu a fost cvorum.
„Haideți la lucru” vs „Ați numit viceprimarii sau nu i-ați numit?”
Ulterior, primarul a mers într-o altă sală unde se aflau consilierii PAS. „Eu vă rog foarte mult să mergem la muncă. Ajunge să umblați prin jurul primăriei. (…) Haideți la lucru”, le-a spus Ceban consilierilor.
„Ați numit viceprimarii sau nu i-ați numit?”, a întrebat un consilier PAS. „Iată dispozițiile, poftim, de numire a viceprimarilor”, a spus Ceban, prezentând un document în acest sens. „Eu vă aștept la ședință”, a adăugat Ceban. Între timp, au avut loc mai multe schimburi de replici dintre PAS și primar, acuzații că edilul a închis accesul consilierilor spre unele birouri ale Primăriei. Ceban a respins declarațiile.
Ceban, către PSRM: „Vreți pauză, atunci veniți cu toată fracțiunea”
Între timp, un reprezentant al fracțiunii socialiștilor a cerut o pauză până luni sau marți, 16 sau 17 martie. Revenit la ședință, Ceban a reacționat: „Vreți să solicitați pauză, atunci veniți cu toată fracțiunea, conform procedurilor, și solicitați pauză. Dacă astăzi nu vă prezentați voi, socialiștii, și PAS-ul, va rămâne la discreția executivului când să anunțe această pauză și până când”.
Ulterior, PAS a revenit în sală și a solicitat pauză până luni, menționând că la ședință au loc „ilegalități”. În acest timp, consilierii prezenți în sală au votat pentru excluderea de pe ordinea de zi a subiectului cu privire la numirea Victor Pruteanu. PAS a părăsit ședința din nou.
Lipsă de cvorum
Președintele ședinței, Denis Șova, a constatat lipsă de cvorum și a menționat că data următoarei ședinței va fi anunțată de executiv. Ulterior, MAN a cerut pauză pâna la ora 14:00. „Haideți să încercăm la ora 14”, a reacționat Șova. Menționăm, consilierii nu s-au întrunit între timp în ședință.
***
Precizăm, Ion Ceban a anunțat, pe 9 martie, că va semna dispoziția pentru numirea lui Victor Pruteanu și Olesea Pșenițchi în funcțiile de viceprimari ai capitalei. Edilul a precizat că decizia este necesară pentru ca activitatea instituției să nu fie blocată.
Reamintim, Pruteanu și Pșenițchi au fost propuși viceprimari în locul Olgăi Ursu și Angelei Cutasevici, care au renunțat la funcții în favoarea mandatelor de deputat. Ambii candidați sunt membri ai Mișcării Naționale Alternative – formațiune condusă de Ceban.
Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a criticat anunțul primarului de a semna dispoziția de numire, în condițiile în care candidaturile lui Pruteanu și Pșenițchi erau deja incluse pe ordinea de zi a ședinței CMC programate pentru 12 martie. Vicepreședintele fracțiunii, Dumitru Ivanov, a calificat gestul drept „cel puțin straniu, dacă nu chiar suspect” și a avertizat că actul ar putea fi contestat.
***
Reamintim că municipiul Chișinău nu are, pentru al doilea an consecutiv, un buget aprobat și funcționează pe baza unui buget provizoriu, pe fondul disputelor din CMC.
Pe 19 februarie, PSRM a cerut convocarea consilierilor în ședință pentru ziua de 24 februarie și includerea, cu prioritate, a patru subiecte pe ordinea de zi. Pe 20 februarie, și PAS a cerut convocarea de urgență a ședinței CMC, cu includerea pe ordinea de zi a mai multor subiecte. Totodată, a cerut și includerea bugetului pentru 2026. Pe 24 februarie, Ion Ceban a spus că ședința va avea loc în prima parte a lunii martie. „Avem 22 de zile de ședințe, de la sfârșitul lunii noiembrie până practic la sfârșitul lunii februarie. (…) Mai recent, ianuarie și februarie, ședința în care a fost inclus bugetul. Nu s-au prezentat nici în decembrie, în mod intenționat, sau venind una-două persoane pentru a nu asigura cvorumul necesar. (…) La fel s-a întâmplat în ianuarie și februarie”, adăuga Ceban.
Ulterior s-a anunțat că Ion Ceban a convocat ședința CMC pe 12 martie. În dimineața zilei de 12 martie, PAS declara că este pregătit să voteze bugetul capitalei, doar dacă vor fi luate în calcul propunerile lor sociale. Menționăm că în ordinea de zi a ședinței din 12 martie s-a regăsit și proiectul cu privire la aprobarea bugetului.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică recomandă interzicerea utilizării apei din Nistru, pe segmentul Naslavcea–Soroca, până la stabilirea nivelului de toxicitate, după depistarea unor pete de petrol în râu. Recomandarea vizează atât consumul, cât și folosirea apei pentru necesitățile casnice.
„ANSP s-a autosesizat imediat, de la primele informații despre o posibilă contaminare, fiind prelevate probe de control de la adâncimea captării apei de la priza de apă Cosăuți, raionul Soroca, anterior apariției petelor suspecte, precum și probe în momentul apariției acestora. Potrivit rezultatelor de laborator, în probele de apă colectate la data de 10 martie, orele 20:00, nu au fost identificați contaminanți”, a transmis Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
ANSP a precizat că au fost colectate probe și pe 11 martie, din regiunea raionului Edineț și repetat din satul Cosăuți, Soroca, inclusiv din petele vizibile de pe suprafața apei. Acestea sunt în proces de investigare, iar rezultatele preliminare vor fi disponibile la data de 13 martie.
Suplimentar, au fost colectate probe din zonele Orhei, Oxentia, Molovata Veche și Vadul lui Vodă, fiind testate la derivați de petrol, metale grele și alți contaminanți, datele fiind în procesare.
„Specialiștii ANSP au înaintat recomandări în cadrul ședințelor comisiilor situațiilor excepționale ale raioanelor Soroca și Dubăsari ca, până la stabilirea gradului de toxicitate, să fie interzisă utilizarea apei pentru consum uman, casnic și pentru animale în zonele vizate pe segmentul Naslavcea-Soroca. De asemenea, au fost informate autoritățile publice locale din zonele respective despre situația existentă”, a menționat instituția.
Amintim că, pe 10 martie, în apele râului Nistru au fost depistate pete de petrol.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hejder, a declarat că primele rezultate preliminare, după ce au fost prelevate probe de apă din mai multe puncte ale râului Nistru, arată că oxigenarea, la fel și conductibilitatea și pH-ul în apă, sunt în normă. Astfel, odată ce va fi eliminată această substanță, apa își va reveni la normal.
Oficialul a precizat că vor fi instalate filtre în zona Cosăuți-Iampol, Rezina și Soroca pentru a stopa extinderea și a elimina petele de petrol.
Republica Moldova accelerează reformele și investițiile menite să modernizeze infrastructura, să consolideze instituțiile și să susțină o creștere economică durabilă. Instituția publică franceză de dezvoltare AFD Group sprijină inițiative pe termen lung care contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și la parcursul european.
AFD Group activează în peste 150 de țări. Grupul reunește finanțarea sectorului public prin Agence Française de Développement (AFD), sprijinul pentru sectorul privat prin Proparco, precum și cooperarea tehnică prin Expertise France. Acest model integrat permite AFD Group să susțină reforme și, în același timp, să finanțeze investiții aliniate standardelor europene. Proiectele susținute de AFD Group vizează modernizarea infrastructurii esențiale, reducerea vulnerabilității la riscurile climatice și sociale, dezvoltarea unor economii mai reziliente și mai incluzive. O componentă importantă a activității sale este cooperarea cu instituțiile financiare locale pentru a îmbunătăți accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare.
În Republica Moldova, AFD Group colaborează în strânsă colaborare cu autoritățile publice și cu partenerii europeni pentru a sprijini reformele și investițiile pe termen lung. Accentul este pus pe sectoarele în care impactul contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții, de la eficiența energetică a clădirilor publice până la sisteme de irigații și gestionarea durabilă a pădurilor.
Din 2022, iar ulterior prin consolidarea prezenței odată cu deschiderea unui birou permanent în 2024, AFD Group și-a asumat angajamente în Republica Moldova în valoare de peste 310 milioane de euro. Astfel, grupul se poziționează drept unul dintre principalii parteneri financiari europeni ai țării în susținerea modernizării infrastructurii, al reformelor, al rezilienței climatice și al dezvoltării economice. Aproape două treimi din aceste angajamente au fost deja debursate, transformând promisiunile financiare în proiecte concrete și în rezultate vizibile pe teren.
„Mandatul nostru depășește finanțarea unor proiecte individuale”, afirmă Maxime Lebovici, directorul biroului AFD Group în Republica Moldova. „Însoțim transformarea economică și instituțională a țării în linie cu parcursul său european. Obiectivul este ca investițiile să se reflecte în capacități instituționale durabile, o guvernanță mai solidă și îmbunătățiri reale în viața de zi cu zi a oamenilor.”
De la proiecte individuale la dezvoltarea unor sisteme durabile
AFD Group abordează investițiile cu un accent puternic pe impactul sistematic pe termen lung. În domenii precum energia, irigațiile și gestionarea resurselor de apă sau sectorul forestier, infrastructura este concepută să funcționeze timp de decenii. O pregătire insuficientă, o gestiune slabă sau aranjamente instituționale fragmentate pot submina rapid rezultatele, adesea cu costuri financiare și sociale semnificative.
„Un proiect bun nu este cel care arată impresionant pe hârtie”, explică Maxime Lebovici. „Este cel care răspunde unei nevoi structurale reale, produce rezultate măsurabile, integrează standarde de mediu și sociale și poate fi gestionat, întreținut în mod durabil la nivel local.”
Din acest motiv, pentru AFD Group etapa de pregătire nu este o simplă procedură, ci o fază strategică. Studiile de fezabilitate, auditurile tehnice, evaluările de mediu, alegerea tehnologiilor și modelele de gestiune sunt elemente esențiale în conceperea investițiilor.
„Costul unei erori în proiectele de infrastructură pe termen lung este foarte mare”, adaugă Lebovici. „De aceea investim mult în pregătire și în consolidarea instituțională încă de la început. Dacă mecanismele de gestiune nu sunt solide, impactul se poate eroda rapid. Obiectivul nostru este să construim sisteme care rămân funcționale mult timp după încheierea finanțării.”
Finanțarea transformării
În Republica Moldova, AFD Group combină finanțarea suverană pe termen lung, asistența tehnică și cofinanțarea alături de partenerii europeni. Această abordare integrată permite mobilizarea resurselor necesare pentru transformări structurale, consolidând în același timp capacitatea instituțională și reducând riscurile de implementare.
AFD Group consideră finanțarea nu ca pe o tranzacție izolată, ci ca pe un instrument de reformă și modernizare. Investițiile pe termen lung în infrastructură trebuie să fie însoțite de o pregătire solidă, de mecanisme transparente de gestiune și de rezultate clar măsurabile.
Împrumuturile publice sunt adesea supuse unei examinări legitime. Pentru Maxime Lebovici, principiul este clar: „Împrumutuleste justificat atunci când devine o investiție productivă – una care reduce costurile viitoare, îmbunătățește calitatea serviciilor și consolidează reziliența. Pentru aceasta sunt necesare date clare, obiective măsurabile și mecanisme credibile de monitorizare.”
În același timp, el subliniază că dezvoltarea nu poate fi redusă doar la indicatori statistici. „Cifrele sunt importante, dar ceea ce definește în final succesul este dacă cetățenii resimt îmbunătățiri concrete în viața lor de zi cu zi: în instituțiile de învățământ, spitale, comunități rurale și în calitatea serviciilor publice.”
Unde impactul este cel mai vizibil: universități, spitale și clădiri publice
Printre prioritățile AFD Group în Republica Moldova, modernizarea clădirilor publice generează unele dintre cele mai rapide și tangibile rezultate. Astfel de proiecte îmbunătățesc calitatea serviciilor publice, cresc confortul și siguranța utilizatorilor, reduc costurile energetice și sporesc reziliența la riscurile climatice și energetice.
Un exemplu emblematic este INSPIREE, un program dedicat alinierii la standardele Uniunii Europene, orientat spre modernizarea clădirilor publice din sectoarele sănătății și educației. Lansată în 2025, inițiativa combină 30 milioane de euro din partea AFD Group, 38,7 milioane de euro din partea Guvernului Federal al Germaniei (prin KfW Bank) și 4,3 milioane de euro din partea Republicii Moldova. Această inițiativă reflectă eforturile coordonate ale partenerilor europeni pentru consolidarea securității energetice și pentru creșterea performanței infrastructurii publice.
Potrivit lui Maxime Lebovici, programul depășește obiectivul reducerii consumului de energie. „Reducerea consumului de energie este esențială, dar obiectivul este mai amplu. Îmbunătățim calitatea și fiabilitatea serviciilor publice esențiale. Într-un context marcat de vulnerabilitate energetică și riscuri climatice, asigurarea unor săli de clasă călduroase, spitale sigure și infrastructură fiabilă reprezintă și o chestiune de reziliență națională și convergență europeană.”
Rezultatele estimate sunt semnificative: reducerea consumului de energie cu până la 60% în clădirile renovate, îmbunătățirea condițiilor pentru aproximativ 200.000 de beneficiari și o reducere anuală a emisiilor de aproximativ 4.200 de tone de emisii CO₂.
Dincolo de aceste cifre, programul urmărește introducerea unor noi standarde tehnice, consolidarea capacității de pregătire a proiectelor și integrarea practicilor de eficiență energetică pe termen lung în administrarea infrastructurii publice.
Apa ca resursă strategică: consolidarea agriculturii și a comunităților locale
Reziliența națională depinde nu doar de infrastructura urbană și de calitatea serviciilor publice, ci și de capacitatea economiei de a se adapta la schimbările climatice. În Republica Moldova, secetele recurente și creșterea deficitului de apă reprezintă unul dintre cele mai structurale riscuri pentru productivitatea agriculturii, veniturile populației rurale și stabilitatea regională.„Când apa devine un factor limitativ, întreaga logică a dezvoltării se schimbă”, – afirmă Maxime Lebovici. „Nu mai este doar o problemă sectorială. Devine o chestiune de securitate alimentară, echilibru teritorial și reziliență economică pe termen lung.”
În acest context, AFD Group pregătește împreună cu Guvernul Republicii Moldova un program de modernizare a irigațiilor în valoare de 60 milioane de euro în satele Călinești și Criulenii de Sus. Inițiativa este susținută de 45 milioane de euro finanțare suverană AFD și un grant al Uniunii Europene de 15 milioane de euro în cadrul Growth Plan. Programul reflectă un efort european comun de a îmbunătăți adaptarea la schimbările climatice și de a consolida competitivitatea sectorului agricol din Moldova.
Totuși, infrastructura în sine nu este suficientă. „În domeniul irigațiilor, conductele și stațiile de pompare sunt doar o parte a soluției”, – subliniază Lebovici. „Succesul depinde în primul rând de guvernanță: cine gestionează sistemul, cum sunt finanțate operațiunile, cum este asigurată mentenanța, ce standarde de mediu se aplică și cum sunt clar definite responsabilitățile.”
Pe lângă investițiile fizice, programul promovează practici de gestionare durabilă a resurselor de apă, aliniate la standardele europene de mediu. Astfel, modernizarea agriculturii este orientată spre reziliență pe termen lung, nu doar spre beneficii pe termen scurt.
Pădurile – o infrastructură strategică a rezilienței
Pădurile sunt adesea percepute ca o temă exclusiv de mediu. În realitate, ele reprezintă un pilon al rezilienței teritoriale și al stabilității economice pe termen lung. „Sectorul forestier nu este doar despre natură”, spune Maxime Lebovici. „Este vorba despre protecția solului, reglarea resurselor de apă, captarea carbonului, biodiversitate și mijloacele de trai ale comunităților rurale.”
În acest context, AFD Group sprijină programul de gestionare durabilă a pădurilor din Moldova printr-un împrumut suveran de 40 milioane de euro, completat de un grant de asistență tehnică de 1,2 milioane de euro. Programul combină finanțarea cu reforme structurale și urmărește modernizarea guvernanței sectorului în conformitate cu standardele europene de mediu.
Agenda de reformă include implementarea noului Cod Silvic, modernizarea instituțională, dezvoltarea unui sistem național de inventariere a pădurilor și strategii de restaurare, precum și dezvoltarea unei bioeconomii durabile. Consolidarea guvernanței în sectorul forestier face parte, de asemenea, din procesul mai amplu de aliniere a Republicii Moldova la standardele de mediu ale Uniunii Europene.
Scopul nu este doar creșterea suprafeței împădurite, ci și consolidarea capacității instituționale, îmbunătățirea transparenței și asigurarea gestionării resurselor forestiere ca bun public pe termen lung.
„Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, pădurile devin o infrastructură strategică”, – adaugă Lebovici. „Investiția în gestionarea lor durabilă este o investiție în reziliență, în potențial economic și în responsabilitatea față de generațiile viitoare.”
Evaluarea succesului: impact vizibil și transformări structurale
Întrebat cum va evalua AFD Group rezultatele activității sale în Republica Moldova în următorii ani, Maxime Lebovici indică două direcții principale. Prima este impactul concret în viața cetățenilor:
„Oamenii trebuie să simtă progresul acolo unde interacționează cu serviciile publice: în școli și spitale modernizate, în sisteme agricole mai reziliente și în calitatea infrastructurii din întreaga țară.”
A doua direcție este sustenabilitatea instituțională.
„Impactul durabil necesită mai mult decât infrastructură finalizată. Este nevoie de mecanisme funcționale de guvernanță, proceduri transparente, instituții responsabile și capacități tehnice care să rămână active mult timp după încheierea finanțării.”
Pentru Lebovici, succesul constă în integrarea acestor două dimensiuni.„Atunci când rezultatele vizibile sunt susținute de sisteme instituționale solide, investițiile încetează să mai fie proiecte izolate. Ele devin parte a unui proces de modernizare structurală aliniat parcursului european al Republicii Moldova” a concluzionat Maxime Lebovici.
