Moldindconbank reconfirmă, prin rezultate, că este un partener de încredere al businessului și cetățenilor din Republica Moldova, datorită serviciilor bancare de calitate și condițiilor avantajoase pentru împrumuturi.
Datele pentru primul trimestru al acestui an arată că Moldindconbank este lider pe piață la capitolul credite acordate pentru procurarea sau construcția locuințelor. Astfel, din totalul celor 1386 de împrumuturi de acest gen, 33,1% sunt de la Moldindconbank. Acest lucru înseamnă că, în ianuarie-martie, 459 de familii și-au cumpărat sau au planificat să-și construiască propria casă cu ajutorul instituției date.
„Aceste rezultate sunt o dovadă a aprecierii din partea clienților, a calității produselor și serviciilor Moldindconbank și o confirmare a faptului că strategia aleasă de noua conducere europeană a băncii, axată pe nevoile partenerilor noștri, este corectă. Lucrăm permanent ca să oferim acces cât mai rapid, simplu și avantajos la finanțare pentru cetățeni și business”, a declarat Igor Stratan, director al Departamentului retail de la Moldindconbank.
Eficiența proceselor interne și încrederea din partea clienților au permis creșterea și a profitului băncii, care a ajuns lider la acest capitol în sistemul bancar. Doar în aprilie, Moldindconbank a raportat un profit de 54 de milioane de lei, iar pentru patru luni ale acestui an s-a ridicat la 160,73 milioane de lei.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a inițiat o anchetă internă după ce doi ofițeri ai instituției au fost capturați în Federația Rusă, în timpul unei misiuni secrete. Invitat la ProTV, directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat că ancheta, care urmează să clarifice de ce misiunea „a eșuat”, este finalizată în proporție de 99% și va fi încheiată după audierea celor doi ofițeri, reveniți în țară în urma schimbului internațional de deținuți.
Șeful SIS a confirmat că cei doi ofițeri, despre care spune că sunt „tineri, dedicați și profesioniști”, participau la o misiune secretă în Rusia în momentul în care au fost reținuți, în aprilie 2025. „Ofițerii noștri au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu vi le pot da și comenta deloc. Din păcate, misiunea a eșuat, iar ei au fost capturați”, a declarat Musteață.
Negocierile directe cu FSB-ul rus au început în vara anului 2025, după ce, în iunie, serviciile secrete ale Rusiei au publicat imagini și declarații ale celor doi ofițeri SIS: „Cerința noastră era foarte simplă: eliberați-i necondiționat, pentru că ei nu au făcut nimic rău pe teritoriul Federației Ruse. Respectiv, am intrat într-un ciclu lung de discuții, cu multe detalii”.
Ancheta internă a fost inițiată imediat după capturarea ofițerilor. Potrivit șefului SIS, aceasta este finalizată în proporție de 99% și urmează să ofere, la final, răspunsul la întrebarea principală: de ce a eșuat misiunea secretă.
„Din start am pornit o anchetă internă. 99% din toată evaluarea a fost finalizată. Tot ce a rămas sunt declarațiile lor (nr. ofițerilor). Acum că sunt acasă, sunt în siguranță, colegii mei vor discuta cu ei, să vedem tot tabloul, de ce această misiune a eșuat. Și vom lua o decizie”.
Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă „trădare” din interiorul instituției, șeful SIS a declarat că ancheta va clarifica toate circumstanțele. După finalizarea acesteia, instituția va decide dacă va sesiza Procuratura și ce măsuri vor fi luate.
Totodată, Musteață a menționat că cei doi ofițeri rămân în continuare în serviciu și reprezintă „un exemplu” pentru instituție: „Ei au mers într-o misiune secretă în Rusia în interesul Republicii Moldova. Noi am luptat ca să-i aducem acasă. Serviciul nu lasă pe nimeni în urmă, serviciul luptă pentru ofițerii săi”.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova i-a recuperat pe cei doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
Anterior, FSB a declarat că cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins atunci acuzațiile privind implicarea celor două persoane în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, cetățeană rusă.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, președinta Maia Sandu l-a grațiat pe Alexandru Balan pentru a putea pleca în Belarus.
Acesta a ajuns în Belarus în seara aceleiași zile. Presa belarusă de stat a publicat imagini video în care acesta este întâmpinat cu flori și cadouri. Mass-media l-a prezentat pe Balan drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”. Potrivit acesteia, florile și cadourile ar fi venitdin partea președintelui Alexandr Lukașenko.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, care a fost condamnat în Republica Moldova pentru divulgarea secretului de stat și, ulterior, predat în schimbul a doi ofițeri SIS deținuți în Rusia, nu a scăpat de acuzațiile care i se aduc în România. Dosarul inițiat pe numele său peste Prut, în care este acuzat de trădare de patrie, nu a fost clasat, aflându-se în continuare la Curtea de Apel. Afirmațiile au fost făcute de directorul SIS, Alexandru Musteața, în cadrul ediției din 30 aprilie a emisiunii „În profunzime” de la Pro TV.
Șeful SIS a menționat că Alexandru Balan nu a fost extrădat în Belarus, ci și-a dat acordul să plece în acest stat. Iar pentru a putea pleca, acesta și-a recunoscut vina.
„S-a dus de bunăvoie, ca să fie clar. Nu a fost un proces de extrădare din Moldova în Belarus, noi nu avem relații procesual-penale în care persoana să fie extrădată. El a plecat de bună voie. El era informat că belarușii îl cer, el a dat acordul și s-a dus singur încolo. (…) Fapt pentru care și-a recunoscut faptele, ca să poată merge. (…) Grațierea s-a oferit anume ca el să meargă în Belarus, pentru ca noi să ne putem aduce băieții acasă”, a spus Alexandru Musteața.
Întrebat dacă Balan va putea reveni în Republica Moldova, Musteața a declarat: „Să încerce. Dacă o să încerce, vom vedea”.
De asemenea, șeful SIS a declarat că Alexandru Balan nu va reuși să trăiască „fericit” în Belarus.
„Bălan este un trădător. El e născut aici, respectiv are foarte multe chestii care-l leagă cu Republica Moldova. Viața lui în Belarus… Cât de confortabilă nu o să încerce Belarus să i-o facă, tot nu o să fie una fericită”, a menționat el.
Musteața: Dosarul lui Balan din România nu a fost clasat
În același timp, directorul Serviciului de Informații și Securitate a subliniat că dosarul lui Balan din România continuă să fie examinat.
„Să fie foarte clar: dosarul lui din România nu a fost clasat. Nu a fost grațiat. Dosarul lui din România este în camera preliminară la Curtea de Apel, dacă îmi aduc aminte exact. Acel dosar încă va fi judecat și sentința va fi anunțată. Deja decizia judecătorilor, nu comentăm acest lucru. O să vedem cum o să evalueze acel dosar și care o să fie decizia judecătorilor din România. Dar el nu a scăpat de pedeapsa penală din România”, a declarat Musteața.
Acesta a evitat însă să spună că România îl va anunța în căutare internațională pe Balan, în eventualitatea în care va fi condamnat. „O să las asta autorităților române să comenteze”, a spus Alexandru Musteața.
Amintim că fostul director adjunct SIS, Alexandru Balan, și Nina Popova, soția unui militar al armatei ruse, au fost predați Belarusului, la cererea Moscovei, în cadrul unui schimb internațional de deținuți, care a avut loc pe 28 aprilie la granița belaruso-polonă. La operațiune au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus, care au făcut schimb de 10 persoane, după formula „5 la 5”. În schimbul lui Balan și Popova, Republica Moldova a recuperat doi ofițeri SIS, care au fost reținuți la Moscova în aprilie 2025, în timp ce se aflau într-o misiune secretă.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor. Cauza penală se află în procedura camerei preliminare la Curtea de Apel București, având termen pe 11 mai. Balan riscă o pedeapsă de peste 20 de ani de închisoare.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Iar presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ambasada Rusiei la Chișinău a acuzat administrația Penitenciarului nr. 13 că a refuzat, pe 30 aprilie, să primească un colet destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, din partea ambasadorului agreat al Rusiei, calificând decizia drept un obstacol administrativ cu „conotație politică”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că refuzul avea „temeiuri legale”, întru-cât se asigură condiții egale tuturor deținuților.
Coletul, expediat de ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, conținea produse alimentare, literatură și o scrisoare personală a diplomatului adresată bașcanei.
„Cu nedumerire am primit poziția neconstructivă a conducerii Penitenciarului nr. 13, care pe 30 aprilie a refuzat să primească coletul destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Altfel decât prin existența unei motivații politice nu putem explica obstacolele administrative create pentru transmiterea unui trimis pur umanitar”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei.
Misiunea diplomatică a publicat scrisoarea lui Ozerov în spațiul public, sperând că aceasta „va ajunge la destinatar prin atenția publică”, și și-a exprimat speranța că pe viitor va fi asigurat „acces neîngrădit la mijloacele de comunicare, conform standardelor internaționale”.
Administrația Națională a Penitenciarelor a respins acuzațiile, explicând pentru NewsMaker că refuzul are la bază temeiuri legale clare, prevăzute expres în Codul de executare. Conform legii, o persoană condamnată poate primi săptămânal un singur colet, iar Guțul beneficiase deja de acest drept în perioada de referință.
„Persoana condamnată Guțul E.A. a beneficiat deja de acest drept în perioada de referință, astfel încât primirea unui colet suplimentar nu are temei legal, indiferent de identitatea expeditorului. Administrația respinge cu fermitate orice insinuare privind o motivație politică. Refuzul este exclusiv de natură procedurală. Personalul penitenciar acționează în strictă conformitate cu legislația națională și cu standardele internaționale”, a explicat ANP.
Nu este pentru prima dată când Ambasada Rusiei încearcă să stabilească contact cu Evghenia Guțul. Pe 17 aprilie, misiunea diplomatică criticase decizia autorităților de a nu-i permite ambasadorului Ozerov să o viziteze pe bașcană, calificând solicitarea drept una „exclusiv umanitară” și acuzând Chișinăul de „duble standarde”.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat anterior că autoritățile au procedat corect. „Un diplomat neacreditat, prin acțiuni provocatoare, încearcă să viziteze o persoană condamnată anume pentru că a fost parte la imixtiunile statului pe care îl reprezintă în treburile interne și în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Autoritățile noastre au făcut corect că nu i-au permis lucrul ăsta”, a declarat Grosu.
Evghenia Guțul se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 după ce, pe 5 august 2025, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ex-Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. Sentința a fost contestată, iar Curtea de Apel urmează să se pronunțe pe 28 mai.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un grup de lucru extins, cu participarea reprezentanților Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale, Adunării Populare a Găgăuziei, și ai administrației publice locale, lucrează la un document special care să permită organizarea alegerilor din autonomie, care să elimine divergențele legislative existente. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji, a menționat la un briefing din 30 aprilie că vede un interes pentru colaborare din partea autorităților centrale și speră să se ajungă la un numitor comun „și abia după aceea să se opereze modificări”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, care a luat parte la consultări, a confirmat că fiecare parte „și-a luat tema pentru acasă”, astfel încât să fie găsit acel „compromis”.
După ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei din 29 aprilie, deputații au rămas în sesiune informală și au convenit în unanimitate asupra „liniilor roșii”, pe care le vor apăra în grupul de lucru. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji a declarat că prima condiție este retragerea sesizării Ministerului Justiției de la Curtea Constituțională.
„Considerăm că aceste chestiuni trebuie discutate în cadrul parlamentului — modificările la legea privind statutul juridic special trebuie operate atât în parlament, cât și în Adunarea Populară. Aceste documente trebuie dezbătute de ambele părți, să se ajungă la un numitor comun și abia după aceea să se opereze modificări”, a spus Ormanji.
A doua condiție vizează dreptul exclusiv al Adunării Populare de a organiza alegerile regionale și de a-și menține propria comisie electorală. „Această apartenență este propisă în legea din 1994 privind statutul juridic special”, a subliniat Ormanji.
Președintele interimar al APG a precizat că este „foarte precaut în exprimări pentru a nu împiedica procesul de negocieri„, însă a adăugat: „Sper că după procesele de negocieri vom găsi puncte de convergență cu colegii din parlament, cu CEC-ul republicii, cu Președinția, și vom organiza aceste alegeri. Mi s-a părut că conducerea țării are dorința ca alegerile noastre să aibă loc. Vom lucra la elaborarea unui document unic, care va fi aprobat în Adunarea Populară a Găgăuziei și va avea caracter și valabilitate exclusiv pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară”.
Grupul de lucru și divergențele legislative
Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a oferit pentru NewsMaker mai multe detalii despre cum va funcționa grupul de lucru, explicând că o formulă similară fusese încercată anterior, pe platformă parlamentară, cu implicarea doar a reprezentanților APG, CEC și Parlamentului, însă fără rezultat.
„Acum se propune lărgirea grupului prin includerea reprezentanților primăriilor — adică ai administrației publice locale din Găgăuzia — și, eventual, a reprezentanților societății civile sau ai mediului academic. În acest fel urmează să avem, într-adevăl, prima discuție”, a declarat Postică.
El a mai adăugat că părțile implicate, în urma întrevederii de la președinție din 24 aprilie, caută soluțiile de compromise.
„Fiecare parte și-a luat tema de acasă să vadă care sunt acele particularități sau neconcordanțe sau divergențe între prevederile actelor legislative naționale și actele din regiune, așa încât să găsim acel compromis și cum poate fi soluționată această criză”, a spus Postică.
Vicepreședintele CEC a enumerat și câteva dintre divergențele concrete care trebuie soluționate înainte de startul campaniei electorale. Acestea vizează plafonul donațiilor, vârsta de candidatură și modul de stabilire a perioadei electorale, aspecte în care legislația națională și actele regionale se contrazic direct.
Acesta a avertizat că divergențele identificate până acum sunt doar o parte din problemă, numărul real al neconcordanțelor fiind mult mai mare. Postică a subliniat că toate acestea trebuie rezolvate înainte de declanșarea procesului electoral, pentru a evita interpretările arbitrare în timpul campaniei.
„Astfel de exemple sunt cu sutele. Este important ca înainte de a începe orice proces electoral să fie soluționate toate divergențele, pentru a nu lăsa loc de interpretări în campania electorală”, a conchis el.
Pe 30 aprilie, la Parlament a avut loc prima reuniune a grupului de lucru, la care au participat reprezentanți ai Adunării Populare, ai CEC și ai administrației publice locale. Se întâmplă după ce pe 24 aprilie, șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare, în urma cărora, s-a convenit crearea unui grup de lucru cu participarea reprezentanților instituțiilor centrale, Adunării Populare și a primarilor din regiune.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că discuțiile au vizat elaborarea documentului privind particularitățile organizării alegerilor în UTAG document pe care Adunarea Populară nu l-a adoptat în cei doi ani de la intrarea în vigoare a Codului Electoral.
„Ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile, trebuie să fie un document privind particularitățile alegerilor în UTAG, astfel încât noi anul acesta să putem desfășura alegerile pentru adunare”, a declarat Grosu.
Grosu a enumerat punctele concrete care trebuie reglementate: cenzul de vârstă pentru candidaturi — 21 de ani în Găgăuzia față de 18 ani la nivel național; absența unui plafon pentru donațiile în numerar în campaniile electorale din regiune; diferența dintre listele electorale folosite la scrutinele naționale — 125.000 de alegători — față de cele folosite la alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară — 90.000; și lipsa unui sistem de verificare a alegătorilor la secțiile de vot.
„Le-am spus: luați standardele care se aplică la nivel național, la locale, la parlamentare, la prezidențiale și așa mai departe”, a adăugat el.
Referitor la sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, Grosu a respins solicitarea Adunării Populare de retragere a acesteia, descriind-o drept un instrument legal legitim.
„Atunci când apare o coliziune, o neînțelegere, autoritățile se pot adresa la Curtea Constituțională, care este arbitrul suprem”, a spus Grosu, adăugând că Parlamentul a transmis deja Curții argumentele solicitate și așteaptă fixarea ședinței.
Următoarea ședință a grupului de lucru urmează să aibă loc pe 4 mai.
***
Amintim că pe 15 aprilie, CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului Electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.
Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.
În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.
După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.
Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.
Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
