коллаж Newsmaker.md/Кристина Демиан

Moldova a refuzat extrădarea lui Veaceslav Platon în Rusia. Moscova cere și predarea lui Plahotniuc și Usatîi

Procuratura Generală a refuzat să îl extrădeze în Rusia pe Veaceslav Platon, acuzat că ar fi scos din sistemul bancar al țării 500 miliarde de ruble. Informația a fost publicată pe 29 octombrie de Ministerul rus de Interne, care a precizat că a solicitat și extrădarea lui Renato Usatîi și pe cea a lui Vladimir Plahotniuc, însă nu a primit niciun răspuns. Toți trei sunt învinuiți, în Federația Rusă, că au condus și făcut parte dintr-o grupare infracțională internațională și că „au săvârșit operațiuni valutare ilegale în care erau implicate persoane nerezidente”.

MAI-ul rus a subliniat că Plahotniuc, Platon și Usatîi sunt cetățeni atât ai Moldovei, cât și ai Rusiei. „În cazul extrădării învinuiților, aceștia riscă până la 20 de ani de închisoare”, se arată în comunicat. Potrivit instituției, toți trei, împreună cu mai mulți bancheri ruși, au elaborat un mecanism prin care din sistemul financiar al Rusiei au fost scoase mijloace bănești ale clienților.

„Pentru a-și atinge scopul, Platon și Plahotniuc l-au atras pe Renato Usatîi, care beneficia de resurse financiar-politice semnificative în Moldova, precum și pe proprietarii de facto a unor bănci – Oleg Vlasov, Alexandr Grigoriev și Oleg Kuzmin, care le-au pus la dispoziție instituțiile bancare pentru săvârșirea infracțiunilor. (…) Împreună cu directorul Moldindconbank  Elena Platon, cu ajutorul unor documente fictive de control valutar, asigurau transferul zilnic a sute de milioane de dolari și euro pe conturile bancare ale președintelui Moldindconbank”, se mai arată în comunicat.

Amintim că, pe 29 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că Veaceslav Platon a fost citat în vederea înaintării acuzării într-un dosar penal cu privire la atacul raider asupra unei bănci în care sunt vizați bani din laundromatul rusesc. Omul de afaceri, care este fost deputat, ar urma să se prezinte pe 2 noiembrie.

„Având în vedere interesul public sporit în raport cu investigațiile cu privire la acțiunile întreprinse de către unele persoane în perioada anilor 2011-2015 în vederea preluării controlului asupra instituției financiare BC „Moldova-Agroindbank” SA și gestionarea acestei instituții în beneficiul unui grup criminal organizat, comunicăm că investigațiile respective se referă la fapte ce se încadrează juridic conform prevederilor art. 190 alin. (5) Cod penal (Escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari) și art. 243 alin. (3) lit.b) Cod penal (Spălarea banilor în proporții deosebit de mari)”, au anunțat procurorii.

***

Pe 25 octombrie, portalul «Коммерсантъ» a anunțat, cu trimitere la propriile surse, că în dosarul „Laundromat” s-ar fi produs schimbări semnificative. Potrivit jurnaliștilor, Veaceslav Platon este singura persoană care a stat la baza schemei, iar Plahotniuc ar fi oferit protecție pentru tranzitul banilor. De asemenea, din dosar ar fi dispărut numele lui Usatîi, care era considerat anterior unul dintre organizatori.

„Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare de bani prin băncile din Moldova. În perioada 2010-2013 au fost spălați în acest fel minimum $22 miliarde din Federația Rusă. În 2016, în Moldova a fost inițiat un dosar penal în care figurau 15 judecători. Victor Orîndaș a fost singurul care a reușit să părăsească țara înainte de a fi reținut.

În septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a renunțat la învinuiri în cazul a 13 din cei 15 judecători, iar dosarele penale au fost închise. Într-un interviu pentru  NM Platon a declarat că tranzacțiile au fost legale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul vrea să denunțe alte 7 acorduri semnate în cadrul CSI, inclusiv privind călătoriile fără vize

Guvernul condus de premierul Alexandru Munteanu va examina marți, 12 noiembrie, un set de proiecte prin care Republica Moldova va denunța șapte acorduri semnate în anii ’90 în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Inițiativele aparțin ministrului de Externe, Mihail Popșoi.

Astfel, Guvernul urmează să denunțe Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei şi petrochimiei, semnat la Moscova în septembrie 1994; Acordul cu privire la colaborarea în domeniul utilizării gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, semnat la Minsk în mai 1995, precum și Acordul cu privire la colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, semnat la Moscova în februarie 1992.

Pe agenda Cabinetului de miniștri mai figurează denunțarea Acordului privind principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, încheiat la Tașkent în mai 1992; Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) dintre statele participante la CSI, încheiat la Moscova în noiembrie 1998 și Acordul cu privire la măsurile de asigurare a ameliorării achitărilor dintre organizaţiile economice ale statelor membre ale CSI, încheiat la Taşkent în mai 1992.

Miniștrii vor examina, în aceeași ședință, proiectul de lege pentru denunțarea Acordului cu privire la călătoria fără vize a cetățenilor statelor CSI pe teritoriul membrilor acesteia, încheiat la Bișkek în octombrie 1992. Reamintim că, anterior, MAE a precizat că denunțarea acestui acord nu va afecta regimul actual de călătorii dintre Republica Moldova și Federația Rusă, întrucât există un acord bilateral separat, care rămâne în vigoare. Astfel, modificările vor viza doar Tadjikistanul și Kârgâzstanul, cu care nu există acorduri bilaterale similare. Detalii – AICI.

Potrivit proiectelor de hotărâre, unele documente vor fi prezentate Parlamentului și președintei Maia Sandu pentru examinare.

***

Amintim că pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: