MAIB urcă și în acest an pe podiumul performanței, fiind desemnată ”Banca Anului” în Republica Moldova de prestigioasa revistă financiară britanică The Banker, parte a grupului Financial Times.
Premiile The Banker reprezintă una din cele mai înalte distincții în industria bancară, fiind o recunoaștere a excelenței și performanței, a plus valorii în relația cu clienții, a inovației și leadership-ului adus în comunitățile în care operează băncile din întreaga lume.
Potrivit experților publicației, anul 2020 a adus în fața sectorului bancar provocări nemaiîntâlnite. Sectorul a fost un pilon esențial pentru furnizarea stabilității și accesului la servicii vitale în aceste momente critice. Experții au pus un accent deosebit în acest an pe instituțiile bancare care și-au pliat strategia pentru a răspunde necesităților clienților și care și-au menținut reziliența în fața pandemiei.
”Pentru Moldova Agroindbank este o onoare să primească acest important premiu internațional din partea The Banker și să fie pe podiumul de premiere alături de cele mai bune bănci din lume. Cu certitudine, înalta distincție este o reconfirmare a eforturilor depuse pentru a susţine clienţii în această perioadă deloc simplă, a modelului de afaceri solid, a inovațiilor bancare. Deși 2020 este un an plin de provocări, în contextul pandemiei COVID-19, ne-a oferit și multiple oportunități de a ne servi clienții inclusiv de la distanță, datorită dedicației noastre pentru digitalizare. Dedic acest trofeu clienților Moldova Agroindbank, pentru că au ales să facă banking împreună cu cea mai bună bancă din Moldova, angajaților și acționarilor, pentru profesionalism și încredere”, a menționat Serghei Cebotari, Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, cu ocazia primirii premiului The Banker.
Fondată în 1926, publicația The Banker este axată pe sectorul bancar și cel al piețelor financiare. Anual, The Banker premiază excelența din sectorul bancar în peste 100 de țări.
Premiul The Banker este a patra distincție internaţională primită de Moldova Agroindbank în anul 2020. Anterior, MAIB a primit titlul ”Best Digital Bank Moldova” din partea experților Global Banking and Finance Review, fiind apreciată ca cea mai digitalizată bancă din Moldova. ”Cea mai bună bancă din Moldova după calitatea activelor”, ”Cea mai bună bancă din Moldova după profitul înainte de taxe”, ”Cea mai bună bancă din Moldova după capitalizare în 2019” – sunt distincțiile acordate de Finance Central Europe, care a analizat minuțios portofoliul și indicatorii financiari ai MAIB.
În opinia Global Finance, în 2020 Moldova Agroindbank este ”Cea mai bună bancă din Moldova”.
Iar în plan local, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a conferit MAIB distincția ”Mercuriul de Aur” la nominalizările ”Marca Comercială Responsabilă Social” și ”Reputație și încredere”, precum și premiul mare ”Mercuriul de Cristal” la nominalizarea ”Debutul anului” pentru lansarea LiberCard.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Grosu califică drept „neinspirate” aplauzele de după discursul lui Oboroc — Nemerencro critică majorarea TVA la medicamente: ca la noi la nimeni… — Cazul „Tux”, fără plângeri la Poliție. Printre victime sunt și funcționari? — Nou mandat de arest pe numele lui Șor. Ar fi delapidat $100 mln de la BEM — Percheziții la Universitatea din Comrat: doi decani, reținuți — MAN cere organizarea unui referendum privind reforma APL Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară a fost majorată de la 6,5% la 7% anual. Hotărârea a fost adoptată în unanimitate de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în cadrul ședinței din 18 iunie.
Totodată, BNM a crescut și rata dobânzii la creditele overnight până la 9% anual, iar rata aplicată operațiunilor repo a fost stabilită la 7,25%. Rata dobânzii la depozitele overnight a rămas la nivelul de 5%.
În același timp, Banca Națională a menținut normele rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale: 18% pentru mijloacele atrase în lei și valută neconvertibilă și 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.
Potrivit BNM, decizia a fost luată în contextul intensificării presiunilor inflaționiste, alimentate atât de scumpirea resurselor energetice și a produselor alimentare pe piețele internaționale, cât și de creșterea cererii interne. Instituția estimează că majorarea ratei de bază va contribui la temperarea ritmului de creștere a prețurilor și la readucerea inflației în jurul țintei de 5%.
Datele prezentate de banca centrală arată că inflația anuală a ajuns la 6,76% în luna mai, depășind intervalul țintit de BNM. Totodată, prognozele instituției indică o continuare a creșterii inflației până la sfârșitul anului 2026, urmată de o reducere graduală începând cu primul trimestru al anului viitor.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM privind politica monetară este programată pentru 6 august 2026.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a văzut critici din partea Comisiei de la Veneția în ultimele sale avize privind intenția autorităților de a extinde evaluarea externă asupra tuturor judecătorilor și coborârea pragului minim de vot de la 61 la 51 pentru alegerea membrilor internaționali ai comisiei de evaluare. Speakerul a declarat pentru NewsMaker, înaintea ședinței legislativului din 18 iunie, că Comisia are doar niște recomandări privind garanțiile pentru judecători și caracterul excepțional sau extraordinar al acestui proces. Grosu a adăugat că toate propunerile vor fi analizate și se va ține cont de ele.
„Eu n-am văzut că Comisia de la Veneția a criticat decizia politică a unui stat privind evaluarea sau non-evaluarea externă a judecătorilor. Comisia de la Veneția are niște recomandări privind garanțiile pentru judecători, caracterul excepțional sau extraordinar al acestui proces, dar eu n-am văzut mai mult de atât. Sunt recomandări care, da, trebuie să le analizăm, trebuie să ținem cont de ele și să mergem mai departe. Evident că o să le analizăm pe toate, și cele care sunt pertinente o să le înglobăm în proiect, așa cum am mai făcut-o”, a declarat Igor Grosu.
Speakerul a mai spus că i se pare corect ca toți judecătorii să fie puși în condiții egale și să treacă prin acest proces de evaluare, așa cum se întâmplă deja cu magistrații de la CSM și curțile de apel.
„De ce cei de la curțile de apel, CSM, CSP, Curtea Supremă de Justiție, să treacă prin acest exercițiu, dar cineva să nu treacă? Atunci nu putem vorbi despre o măsură extraordinară și condiții egale pentru toți judecătorii, iar noi asta ne propunem. Decizie salutată de Comisia Europeană în procesul de reformare a justiției”, a adăugat oficialul.
Cât despre eventuale plecări în masă ale judecătorilor în cazul unui „full-vetting”, Grosu a minimalizat acest risc și susține că statul va încuraja judecătorii tineri, absolvenți ai Institutului Național de Justiție, să vină în sistem.
„Noi am mai auzit exerciții de astea, că pleacă toți, că rămâne sistemul fără judecători. Cei care au dovedit și nu au ce ascunde în sistem o să continue să facă misiunea în sistem. Și, da, o să încurajăm și judecătorii tineri, absolvenți ai INJ-ului, judecători, procurori, să vină în sistem. Rezistența încă există, evident că ea există, pentru că și ideea de a evalua toți judecătorii a apărut în timp. Noi ce observăm? Decizii mai controversate se iau în prima instanță, ca să ajungă la curtea de apel, care a fost evaluată, apoi se întoarce iarăși în prima instanță. Și pe acest ping-pong, întors, trimis, întors, trimis, analizele au determinat că probabil trebuie să facem, și nu probabil, dar trebuie să facem, și ne-am asumat politic să continuăm această evaluare„, a explicat Grosu.
Despre amendamentul von Hebel
Întrebat despre cealaltă opinie a Comisiei de la Veneția, privind modul în care a fost adoptat amendamentul care a permis numirea lui Herman von Hebel cu un prag de vot redus, Grosu a susținut că instituția europeană a validat mecanismul, fără a contesta scopul urmărit de majoritatea parlamentară.
„Comisia a spus că e în regulă. Vorbim despre viteză. Nu poți să rămâi blocat la 61 de voturi de atâta că nu sunt 61. De aceea consumi această tentativă cu 61, după care cobori plafonul votului”, a declarat președintele Parlamentului.
Acesta a precizat că recomandările Comisiei vizează votarea separată a candidaților externi și introducerea unui interval mai mare între cele două runde de vot.
„Recomandarea a ținut de a avea hotărâri separate pe fiecare candidat, pe exterior, dacă nu greșesc, la cei din interior nu s-a referit. Și a doua, să oferim mai mult spațiu între lecturi, pentru a oferi încă o dată șansă forțelor politice eventual să ajungă la o înțelegere, să consume, adică să facă tentativă. Luăm act de propunerile astea și mergem mai departe”, a conchis Grosu.
Amintim că Comisia de la Veneția a emis două avize privind reformele din justiția moldovenească: unul despre intenția Ministerului Justiției de a extinde vettingul asupra tuturor judecătorilor, celălalt despre modificările adoptate „în grabă” de PAS în martie 2026, prin care pragul de voturi pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51. Comisia a constatat că extinderea vettingului trebuie justificată prin circumstanțe excepționale, iar reducerea pragului de vot nu contravine standardelor internaționale.
Reamintim totodată că președinta Maia Sandu a cerut, pe 30 decembrie 2025, instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (STRATCOM) a prezentat un raport privind modul în care, în primele cinci luni ale anului 2026, au fost răspândite în Republica Moldova dezinformarea și mesajele manipulatorii. Documentul descrie rețele de conturi false pe Facebook și TikTok, campanii coordonate pe platforma X, sondaje online, site-uri de tip clickbait și publicații din presa externă, utilizate pentru promovarea unor narațiuni antiguvernamentale și anti-UE. NewsMaker prezintă principalele scheme identificate de STRATCOM și modul în care, potrivit instituției, funcționează campaniile de manipulare informațională.
Sute de conturi false pe Facebook
Unul dintre cazurile descrise în raport vizează platforma Facebook. În aprilie 2026, STRATCOM a identificat o rețea formată din 175 de conturi false, utilizate pentru publicarea și amplificarea artificială a mesajelor cu caracter politic și manipulator. Potrivit raportului, acestea erau prezentate drept profiluri autentice: aveau nume locale, uneori scrise cu caractere chirilice, foloseau imagini preluate de la alte persoane sau generate cu ajutorul inteligenței artificiale și publicau inclusiv conținut neutru pentru a părea credibile.
„Rețeaua promova mesaje manipulatorii despre activitatea instituțiilor statului, conținut în sprijinul actorilor asociați cu Ilan Șor, precum și subiecte alarmiste legate de Găgăuzia. Acest caz demonstrează cum profilurile false pot fi construite treptat astfel încât să pară autentice, iar ulterior să fie utilizate pentru a crea impresia unui sprijin real din partea societății. Eliminarea tuturor celor 175 de conturi de către compania Facebook confirmă caracterul fals al acestei rețele”, se arată în raport.
Rețea pe TikTok cu sute de mii de urmăritori
Un loc aparte în raport este acordat TikTok. Centrul descrie această platformă drept un mediu în care mesajele manipulatorii pot obține rapid o acoperire largă datorită conținutului scurt, emoțional și ușor de distribuit.
În aprilie 2026, STRATCOM a documentat o rețea formată din 259 de conturi false pe TikTok. În total, acestea aveau peste 532 de mii de urmăritori. În perioada 1 ianuarie – 14 aprilie, aceste conturi au publicat peste 14 mii de postări, care au acumulat aproximativ 2,6 milioane de interacțiuni (reacții, comentarii și redistribuiri) și aproximativ 115,6 milioane de vizualizări.
Potrivit STRATCOM, această rețea era mascată drept surse media, iar canalele arătau ca pagini de știri sau platforme informaționale. Centrul a menționat că, pentru crearea conținutului, era utilizată în mod sistematic inteligența artificială, ceea ce permitea producerea și distribuirea rapidă a materialelor. În plus, rețeaua utiliza în mod activ particularitățile algoritmilor TikTok, publicând videoclipuri scurte, emoționale și conflictuale.
„Acest caz demonstrează că manipularea informațională se adaptează rapid la platformele utilizate de un public larg. (…) Utilizarea inteligenței artificiale face producerea conținutului mai rapidă și mai ieftină. Datorită acestui lucru, o rețea de conturi poate genera volume mari de conținut și poate influența percepția utilizatorilor, care, în același timp, nu înțeleg că sunt supuși unei operațiuni coordonate”, se arată în raport.
X și narațiunea despre „300 de mii de migranți”
Un alt exemplu se referă la platforma X. STRATCOM susține că, în mai 2026, pe această platformă a fost promovată în mod coordonat narațiunea potrivit căreia Republica Moldova ar urma să primească 300 de mii de migranți. Acest lucru s-a întâmplat după declarația ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, potrivit căreia țara se confruntă cu un deficit de forță de muncă și examinează posibilitatea atragerii de lucrători din străinătate. „Pentru a atinge nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, avem nevoie de 300 de mii de oameni”, a spus ministrul, precizând ulterior că Republica Moldova poate primi cel mult 100 de mii de migranți.
Raportul arată că o problemă economică reală – lipsa forței de muncă – a fost transformată într-un subiect alarmist despre „înlocuirea populației” și „pierderea identității”. Potrivit centrului, pe platforma X au apărut aproximativ 2 mii de postări și redistribuiri pe această temă, o parte semnificativă dintre publicații fiind postate la intervale de până la 60 de secunde. Autorii raportului consideră că acest caz demonstrează cum o problemă economică poate fi reinterpretată într-o narațiune a fricii sociale.
„Exploatarea informațională” a disputei din Dereneu
Raportul descrie, de asemenea, cazul „exploatării informaționale” a disputei din jurul bisericii din satul Dereneu. „Disputa juridică și administrativă privind jurisdicția bisericii a fost transformată într-o narațiune despre «atacul statului asupra credinței», «românizarea forțată» și repetarea «scenariului ucrainean»”, se arată în raport.
Potrivit STRATCOM, pe rețelele sociale au fost publicate peste 2,3 mii de postări pe această temă. Totodată, conform raportului, 91% dintre acestea au fost distribuite de „actori rău intenționați”. Aceste publicații au acumulat aproximativ 6,4 milioane de vizualizări și 241 de mii de interacțiuni.
Autorii raportului consideră că acest caz este un exemplu al modului în care un incident local poate fi „exploatat informațional” și transformat într-un subiect de polarizare religioasă, identitară și geopolitică. Potrivit evaluării centrului, astfel de acțiuni creează riscul escaladării sociale și al slăbirii coeziunii sociale prin subminarea încrederii în autorități, poliție și parcursul european al Republicii Moldova.
Sondajele online ca instrument de influență
Un alt capitol al raportului se referă la sondajele online. În martie, centrul a identificat promovarea unui sondaj adresat cetățenilor Republicii Moldova prin intermediul rețelelor sociale rusești „Odnoklassniki” și „VKontakte”. Sondajul a fost realizat de o companie din Rusia, finanțată inclusiv de instituții ale statului rus.
Întrebările vizau Uniunea Europeană, NATO, CSI, Rusia, neutralitatea, unirea cu România, Biserica Ortodoxă, Transnistria și războiul din Ucraina. Unele formulări, potrivit evaluării centrului, „reproduceau limbajul Kremlinului”, inclusiv expresia „operațiune militară specială”.
Raportul arată că astfel de sondaje pot fi utilizate nu doar pentru colectarea datelor. Potrivit centrului, acestea pot fi folosite pentru testarea vulnerabilităților societății și pentru introducerea unor premise manipulatorii chiar în procesul de completare a chestionarului.
Clickbait, publicitate și „legitimare” externă
Separat, centrul a descris o rețea internațională de site-uri și pagini de Facebook care foloseau imagini ale politicienilor pentru promovarea unor materiale false, senzaționaliste sau înșelătoare. Fotografiile politicienilor și titlurile zgomotoase erau utilizate pentru a atrage trafic către site-uri de tip clickbait, care ulterior era monetizat prin publicitate. Raportul menționează că această rețea funcționa nu doar pentru publicul din Republica Moldova, ci și pentru audiențe din 32 de țări, inclusiv Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria.
Un alt mecanism descris în raport este „legitimarea” externă a narațiunilor. Ca exemplu, centrul a menționat publicația franceză Omerta, prin intermediul căreia au fost promovate „mesaje antiguvernamentale” despre Republica Moldova. Ulterior, aceste materiale au reapărut în spațiul informațional intern ca o presupusă, „opinie a presei franceze”. Potrivit evaluării centrului, această tehnică creează aparența unei confirmări externe independente și poate influența nu doar percepția internă, ci și imaginea Republicii Moldova în străinătate.
Concluziile STRATCOM
Autorii raportului precizează că manipularea informațională nu funcționează printr-un singur canal și nici în jurul unei singure teme. Ea acționează prin infrastructuri, platforme, conturi, formate și teme adaptate diferitelor categorii de public. Raportul arată că astfel de operațiuni utilizează probleme reale sau sensibile pentru a amplifica neîncrederea în instituții, a polariza societatea și a slăbi sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Riscul strategic major nu constă doar în impactul fiecărui caz separat, ci în efectul cumulativ al acestor operațiuni. Repetarea acelorași teme: stat incapabil, instituții corupte, UE ca factor de control extern, identitate amenințată, securitate fragilă, autoritățile rupte de cetățeni – produc o stare de neîncredere, oboseală socială și cinism. Această stare poate fi exploatată rapid în perioade electorale, crize politice, proteste sau decizii publice sensibile”, au concluzionat reprezentanții STRATCOM.
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării a fost creat în 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu. Potrivit conceptului de funcționare, centrul trebuie să se ocupe de „elaborarea comunicărilor strategice, a materialelor și ghidurilor care explică modul de identificare și combatere a dezinformării; crearea mecanismelor de monitorizare a spațiului public și dezvoltarea platformelor de interacțiune în acest domeniu cu instituțiile statului și societatea civilă”. Opoziția a criticat însăși ideea înființării centrului, acuzând autoritățile că creează o instituție destinată propagandei de stat.
Inițial, STRATCOM s-a aflat în subordinea Parlamentului, însă în 2025 a fost trecut sub controlul președintelui: în prezent, șeful statului este cel care numește și revocă directorul centrului, iar directorul a devenit membru permanent al Consiliului Suprem de Securitate. Prima șefă a STRATCOM a fost fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Potrivit raportului financiar al centrului, în 2025 cheltuielile acestuia au constituit aproximativ 7,5 milioane de lei, dintre care peste 6,5 milioane de lei au fost alocate pentru personal.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Directorul Î.S. „MoldATSA”, Dumitru Vangheli, a fost suspendat din funcție după ce o investigație a Ziarului de Gardă a arătat că acesta ar fi câștigat concursul pentru șefia întreprinderii folosind informații false în CV. Agenția Proprietății Publice anunță că a inițiat o anchetă pentru a verifica legalitatea și autenticitatea actelor depuse de acesta.
Potrivit APP, Comisia de anchetă, instituită pe 18 iunie, va examina „obiectiv și multilateral circumstanțele expuse public”.
„Comisia va solicita și analiza documentele necesare, va audia persoanele implicate și va prezenta fondatorului, timp de 30 de zile, un raport cu concluzii și propuneri”, mai precizează Agenția.
Potrivit suursei, pe durata desfășurării anchetei, Dumitru Vangheli a fost suspendat din exercitarea atribuțiilor de director, până la prezentarea concluziilor comisiei și adoptarea unei decizii de către fondator.
Pentru asigurarea continuității activității Î.S. „MoldATSA”, atribuțiile curente de administrare vor fi exercitate de Vitalie-Silviu Midrigan.
Și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a reacționat. Potrivit lui, persoanele care ocupă funcții publice reprezintă nu doar instituția pe care o conduc, ci și statul, banii contribuabililor și încrederea cetățenilor.
„Funcțiile publice nu pot fi tratate ca privilegii și nici exercitate după bunul plac. Ele trebuie asumate cu profesionalism, integritate și respect deplin pentru lege. Atunci când apar întrebări legitime despre competență, corectitudine sau integritate, răspunsul trebuie să fie transparența, clarificarea și asumarea”, a scris Bolea pe rețele.
Ce a descoperit ZdG
Potrivit ZdG, Dumitru Vangheli, care are un salariu de circa 110 mii de lei lunar, ar fi inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat funcția de director al „MoldATSA”, în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025. Vangheli ar fi indicat în documentul publicat pe site-urile unor instituții publice că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada, iar imediat după asta a muncit timp de doi ani în calitate de pilot pe avioane de linie la Air Canada, una dintre cele mai mari companii avia din lume.
Potrivit sursei, ambele informații nu corespund, însă, realității. Cel puțin asta reiese din răspunsurile obținute de ZdG, inclusiv de la Air Canada. „Dumneavoastră înțelegeți că sunt misiuni secrete, pe care n-o să vi le dezvăluie dumneavoastră, că nu sunteți servicii secrete”, a argumentat Vangheli neconformitățile din CV, la solicitarea ZdG.
Nici pretinsa relație de rudenie cu scriitorul Spiridon Vangheli, vehiculată în presă, nu se confirmă.
Mai mult, conform investigației, ajuns în funcția de șef interimar al unei întreprinderi-cheie a statului în august 2024, Vangheli și-ar fi angajat iubita la întreprindere chiar pe 14 februarie, la circa șase luni după preluarea funcției, iar ulterior a promovat-o. În această perioadă, scrie ZdG, acesta a angajat și alte persoane, inclusiv pe un fost judecător care nu a trecut de două ori evaluarea externă a integrității. Totodată, a majorat salariile în cadrul întreprinderii, astfel că în 2025, mai mulți șefi au indicat salarii care variază în jurul a 100 de mii de lei lunar. Imediat după ce a câștigat concursul, a donat pentru partidul de guvernare. Pe lângă salariu, în 2024, Vangheli ar fi beneficiat de plăți pe care predecesorii săi nu le-au primit – o „primă de sărbătoare” în valoare de 99 de mii de lei și un „supliment pentru intensitatea muncii” în valoare de 39 de mii de lei.
Deși în declarațiile de avere este milionar, el raportând dividende și mai multe firme deschise în Canada și în R. Moldova, datele analizate de ZdG arată că în luna mai 2026, toate companiile sale de peste ocean erau radiate, inclusiv pentru neconformități, iar companiile din R. Moldova fie nu activează, fie o fac în pierdere, una dintre ele fiind vizată și într-un litigiu pentru plata unei datorii. Și casa declarată de șeful Moldatsa, pe care o evaluează la aproape un milion de euro, este pusă, potrivit investigației, în gaj pentru credite de milioane.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
