Moldova Agroindbank – ”Banca Anului” 2020 în Republica Moldova potrivit The Banker

MAIB urcă și în acest an pe podiumul performanței, fiind desemnată ”Banca Anului” în Republica Moldova de prestigioasa revistă financiară britanică The Banker, parte a grupului Financial Times.

Premiile The Banker reprezintă una din cele mai înalte distincții în industria bancară, fiind o recunoaștere a excelenței și performanței, a plus valorii în relația cu clienții, a inovației și leadership-ului adus în comunitățile în care operează băncile din întreaga lume.

Potrivit experților publicației, anul 2020 a adus în fața sectorului bancar provocări nemaiîntâlnite. Sectorul a fost un pilon esențial pentru furnizarea stabilității și accesului la servicii vitale în aceste momente critice. Experții au pus un accent deosebit în acest an pe instituțiile bancare care și-au pliat strategia pentru a răspunde necesităților clienților și care și-au menținut reziliența în fața pandemiei.

”Pentru Moldova Agroindbank este o onoare să primească acest important premiu internațional din partea The Banker și să fie pe podiumul de premiere alături de cele mai bune bănci din lume. Cu certitudine, înalta distincție este o reconfirmare a eforturilor depuse pentru a susţine clienţii în această perioadă deloc simplă, a modelului de afaceri solid, a inovațiilor bancare. Deși 2020 este un an plin de provocări, în contextul pandemiei COVID-19, ne-a oferit și multiple oportunități de a ne servi clienții inclusiv de la distanță, datorită dedicației noastre pentru digitalizare. Dedic acest trofeu clienților Moldova Agroindbank, pentru că au ales să facă banking împreună cu cea mai bună bancă din Moldova, angajaților și acționarilor, pentru profesionalism și încredere”, a menționat Serghei Cebotari, Președintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, cu ocazia primirii premiului The Banker.

 

Fondată în 1926, publicația The Banker este axată pe sectorul bancar și cel al piețelor financiare. Anual, The Banker premiază excelența din sectorul bancar în peste 100 de țări.

Premiul The Banker este a patra distincție internaţională primită de Moldova Agroindbank în anul 2020. Anterior, MAIB a primit titlul ”Best Digital Bank Moldova” din partea experților Global Banking and Finance Review, fiind apreciată ca cea mai digitalizată bancă din Moldova. ”Cea mai bună bancă din Moldova după calitatea activelor”, ”Cea mai bună bancă din Moldova după profitul înainte de taxe”, ”Cea mai bună bancă din Moldova după capitalizare în 2019” – sunt distincțiile acordate de Finance Central Europe, care a analizat minuțios portofoliul și indicatorii financiari ai MAIB.

În opinia Global Finance, în 2020 Moldova Agroindbank este ”Cea mai bună bancă din Moldova”.

Iar în plan local, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a conferit MAIB distincția ”Mercuriul de Aur” la nominalizările ”Marca Comercială Responsabilă Social” și ”Reputație și încredere”, precum și premiul mare ”Mercuriul de Cristal” la nominalizarea ”Debutul anului” pentru lansarea LiberCard.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

libertatea.ro

Ceban, Tarlev și Morari atacă la Curtea de Apel București interdicțiile de intrare în România și Schengen

Ion Ceban, primar al Chișinăului și lider al Mișcării Alternative Naționale, Vasile Tarlev, deputat neafiliat și președinte al Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, și fosta jurnalistă Natalia Morari au deschis fiecare procese împotriva Poliției de Frontieră și Serviciului Român de Informații cu privire la interdicțiile de a intra în România și pe întreg teritoriul Schengen. Cauzele au fost intentate la Curtea de Apel București, relatează publicația Libertatea.

Ion Ceban a pierdut deja un proces care avea ca obiect suspendarea executării interdicției de a intra în România, iar pe 11 martie 2026 așteaptă pronunțarea în litigiul privind regimul străinilor, în care urmărește anularea măsurii.

La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2025, instanța a amânat procesul lui Ion Ceban pentru ca avocații acestui să citească documentele secrete depuse de SRI și pentru ca instanța să găsească un grefier cu cerificare ORNISS.

Vasile Tarlev a atacat și el interdicția instituită prin documentul nr. 408388/07/07/2025 și se va judeca pe data de 1 aprilie 2026, în timp ce Natalia Morari abia a depus o cerere asemănătoare în instanță și nu a primit încă un termen de judecată.

Toate cele trei procese se desfășoară la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, iar instituțiile pârâte sunt Poliția de Frontieră și Serviciul Român de Informații.

Amintim că, pe 7 iulie 2025, Ion Ceban a primit interdicție de intrare pe teritoriul României pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, au primit interdicții și Vasile Tarlev și Natalia Morari.

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban, Morari și Tarlev au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”.

Ceban a respins public aceste acuzații.


Tudor Mardei / Newsmaker

Petele uleioase de pe Nistru: ministrul Mediului dă asigurări că apa nu a ajuns la Chișinău. Decizii la Bălți și Soroca

În următoarele ore va fi instalat un filtru în zona Cosăuți–Iampol, pentru aduna deșeurile și a nu contamina fluviul Nistru. În Chișinău nu a ajuns această apă. Analizele preliminare, care s-au colectat din mai multe puncte ale râului, vor fi pe 11 martie. Precizările au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în contextul posibilei poluări a râului Nistru, după ce au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. De cealaltă parte, primarul capitalei a declarat că o echipă a municipiului Chișinău a fost trimisă la nordul țării pentru a prelua probe și, a adăugat edilul, dacă va fi nevoie, de făcut rezerve de apă, se va anunța în câteva ore. Menționăm că, pe 11 martie, centrul orașului Bălți a rămas fără apă potabilă, iar la Soroca autoritățile au decis sistarea captării apei.

Situația la Soroca și Bălți

Pe 11 martie, publicația NordNews a scris că centrul orașului Bălți a rămas fără apă potabilă, după ce autoritățile au sistat alimentarea din motive de siguranță. Din cauza lipsei apei, mai multe instituții de învățământ din municipiu au trecut la program redus, iar unele ore ar putea fi suspendate. Directorul întreprinderii Apă-Canal Bălți a precizat că „Cartierul 8, Cartierul 6 și zona Dacia încă mai au apă”.

Publicația Observatorul notează că autoritățile din Soroca au decis sistarea captării apei. Potrivit sursei citate, această măsură a fost luată pentru a proteja rezerva de apă potabilă existentă în rezervoare, care poate asigura consumul necesar pentru următoarele 48 de ore, eliminând orice risc pentru sănătatea populației.

Ce spune ministrul Mediului

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a spus că, în următoarele ore, va fi instalat un filtru în zona Cosăuți–Iampol, „astfel ca să putem aduna și colecta toate acele deșeuri”. „Analizele preliminare, care s-au colectat deja de ieri la primele ore, vor fi astăzi, după masă. (…) Ne asigurăm că nu există niciun risc pentru cetățeni, astfel încât aprovizionarea cu apă să fie în condiții cât mai sigure”, a adăugat Hajder.

Întrebat despre situația din municipiul Bălți, dar și despre municipiul Chișinău, oficialul a spus: „Cred că este bine ca cei din municipiul Bălți și alți consumatori de apă să fie precauți. (…) În Chișinău nu a ajuns această apă, pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere, având în vedere că ele se mențin la suprafața apei. Dar noi ne vom asigura că ele vor fi extrase din Nistru, astfel încât să nu ajungă mai departe”.

Solicitat să comenteze unele informații că s-ar mai apropia o pată, ministrul a spus: „Există informații, în acest moment sunt neoficiale. (…) Vor fi, probabil, mai multe filtre, astfel încât să nu contaminăm tot fluviul Nistru”.

Întrebat despre cauza situației, Hajder a declarat că țara noastră a solicitat oficial mai multe detalii de la autoritățile ucrainene. „Urmează să ne răspundă oficial care sunt cauzele acestor scurgeri”, a adăugat el.

Declarațiile lui Ceban

Între timp, primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că o echipă a municipiului Chișinău a fost trimisă la nordul țării pentru a prelua probe „pentru că Guvernul tace”. „Analize oficiale ale calității apei și ce se întâmplă acolo nu este clar. (…) Ieri și astăzi, la probele prelevate pentru municipiul Chișinău, de acolo de unde noi ne alimentăm cu apă, apa era conformă. (…) Dacă va fi nevoie să faceți rezerve de apă, vom anunța în câteva ore”, a adăugat Ceban. El a mai spus că „problema apei de la Naslavcea a apărut încă sâmbătă”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Ministerul preciza că au fost prelevate probe de apă din mai multe puncte în aval pentru analize, pentru a avea date asupra calității apei. Totodată, s-a solicitat informații de la partea ucraineană pentru a clarifica originea și impactul scurgerilor.

În aceeași zi, Ministerul Mediului a declarat că, potrivit datelor preliminare, ar fi vorba despre o posibilă poluare a râului Nistru. Au fost prelevate probe din mai multe puncte ale râului, iar primele evaluări indică un nivel de oxigen în limite normale. Rezultatele finale ale analizelor de laborator vor confirma impactul exact. Rezultatele preliminare sunt așteptate în cursul zilei de 11 martie, iar analizele complete pot dura câteva zile. Potrivit instituției, curgerea apei era lentă, iar unele sectoare erau înghețate, ceea ce a încetinit deplasarea eventualelor reziduuri, care ar putea ajunge în zona lacului de acumulare Dubăsari pe 11 martie.

Ministerul Mediului a declarat că, până la publicarea rezultatelor analizelor, s-au stabilit următoarele măsuri pentru populația din localitățile riverane Nistrului pe porțiunea direct afectată: interzicerea consumului direct de apă din râu, evitarea folosirii apei pentru adăparea animalelor, interzicerea pescuitului și evitarea irigării cu această apă. Ministerul a precizat că sistemele de captare a apei potabile nu utilizează surse directe de la suprafața râului, iar apa trece prin filtrare, tratare și monitorizare permanentă.

Moldova1

Aproape 7000 de persoane au obținut cetățenia Moldovei în ultimele 14 luni. Majoritatea ruși

Puțin peste 14 mii de cetățeni străini au solicitat dobândirea cetățeniei Republicii Moldova între octombrie 2024 și februarie 2026, potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP) oferite pentru NewsMaker. Cele mai mule cereri – 6.490 – au fost depuse de cetățeni ai Federației Ruse.

În același interval, 6.918 cetățeni străini au obținut cetățenia Republicii Moldova. Potrivit datelor ASP, 3.562 dintre aceștia sunt cetățeni ai Federației Ruse.

Amintim că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina și până în octombrie 2024, peste 23 de mii de persoane au dobândit cetățenia Republicii Moldova. Majoritatea dintre acestea, 13.925, erau cetățeni ai Federației Ruse. Detalii – AICI.

Astfel, în puțin peste patru ani de la declanșarea războiului, aproape 17.500 de cetățeni ai Federației Ruse au obținut cetățenia Republicii Moldova.

Reamintim, în decembrie 2025, în Republica Moldova a intrat în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care înăsprește procedura de obținere a acesteia. Solicitanții sunt acum obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase.

Autoritățile susțin că modificările, elaborate în baza practicilor statelor Uniunii Europene, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și corupției și, în același timp, vor sprijini o mai bună integrare socială și culturală a noilor cetățeni. NewsMaker a explicat, anterior, ce anume s-a schimbat și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ex-ambasadoarea învinuită de fraudă acuză MAE de intimidare și influențarea politică a Procuraturii Anticorupție

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, Norvegia și Finlanda, Liliana Guțan, acuză conducerea Ministerului Afacerilor Externe că intimidează diplomații de carieră prin procese penale și susține că dosarul în care a fost trimisă în judecată „are la bază interese subiective și politice”. Reacția vine după ce Procuratura Anticorupție a anunțat pe 11 martie, finalizarea urmăririi penale și trimiterea sa în judecată într-un dosar privind decontarea unor cheltuieli personale din bani publici. Guțan se declară nevinovată și speră la un proces echitabil. NewsMaker a solicitat un comentariu de la MAE, însă până la momentul publicării nu a primit un răspuns.

Într-un comunicat de presă, Liliana Guțan se declară nevinovată și susține că ancheta a fost inițiată „cu scopul de a o retrage din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar”, acuzând că în spatele ei, ar sta niște interese politice, iar Ministerul de Externe prin „procese penale”, ar intimida diplomații.

„Mi-am exercitat vocația și funcția de diplomat de carieră timp de 21 de ani, într-un mod exemplar, fiind ghidată de promovarea intereselor Republicii Moldova. Mă declar nevinovată și exprim speranța că procesul judiciar va fi imparțial, echidistant, transparent, just și examinat în termeni rezonabili”, a scris Guțan în comunicat.

Aceasta și-a exprimat dezacordul cu constatările Procuraturii Anticorupție, pe care le califică drept „tergiversate și influențate politic de către conducerea politică a ministerului de externe” și regretă că MAE „a ajuns să fie expus unor practici de intimidare a diplomaților de carieră prin procese penale, în interese politice”.

Guțan a făcut apel către misiunile diplomatice străine acreditate în Moldova să nu tragă concluzii negative despre țară în baza acestui caz, „deoarece are la bază interese subiective și politice ale conducerii Ministerului”. De asemenea, a solicitat instituțiilor media să urmărească și să mediatizeze procesul „corect și echidistant”.

„Fiind presată de aceste circumstanțe, nu-mi rămâne decât să-mi apăr onoarea și demnitatea în instanța de judecată, bazându-mă pe un proces echitabil”, a concluzionat fosta ambasadoare.

***

Amintim că fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, care a exercitat concomitent și funcția de ambasador în Norvegia și Finlanda, Liliana Guțan, a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz de serviciu, după ce Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală în dosar. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, aceasta ar fi introdus date false în evidențele contabile ale misiunii diplomatice privind prezența sa la serviciu și ar fi decontat cheltuieli personale pe banii statului. Prejudiciul cauzat bugetului Ministerului Afacerilor Externe este estimat la 275.927 de lei.

Legea prevede pentru aceste infracțiuni o amendă de până la 117.500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, cu interdicția de a ocupa funcții publice între 5 și 10 ani. Pentru asigurarea reparării prejudiciului, a fost aplicat sechestru pe un bun imobil aflat în proprietatea sa. Aceasta beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

 Dosarul a fost transmis spre examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Dosarul lui Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, preluat de alt judecător. Cine este Veaceslav Cernalev

Judecătorul Veaceslav Cernalev este cel care va examina dosarul de trădare de patrie în care este învinuit fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă. Decizia vine după demisia magistratei Arina Ialanji, care a examinat anterior cauza, transmite IPN.

Veaceslav Cernalev și-a început cariera în 2006, când a fost numit procuror în cadrul Procuraturii sectorului Buiucani din municipiul Chișinău. În aprilie 2011, Colegiul disciplinar a constatat că acesta și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu, fiind sancționat cu mustrare pentru tergiversări neîntemeiate și formalism în conducerea urmăririi penale în mai multe cauze.

În ianuarie 2019, Veaceslav Cernalev a fost numit în funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău. Acesta figurează pe lista judecătorilor din completele specializate în cauze de corupție și se află printre magistrații supuși evaluării externe pentru dosarele de corupție examinate începând cu 2017.

Veaceslav Cernalev a făcut parte din completul de judecată care, în martie 2021, a pronunțat achitarea a cinci judecătoare în „dosarul magistratelor”, în care acestea erau învinuite de corupere pasivă și alte fapte.

Judecătoarea Arina Ialanji, care examina dosarul lui Creangă, a demisionat din funcție săptămâna trecută, cererea fiind aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit expertului Alexandru Bot, dosarul ar putea fi reluat de la zero, iar noul judecător va decide dacă acesta va fi examinat în procedură generală sau specială. Deși declarațiile deja date ar putea fi luate în considerare, instanța ar putea cita din nou martorii și relua audierea acestora.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: