Parlament

Moldova se retrage din Adunarea Parlamentară a CSI și denunță încă 2 acorduri. Comisia legislativă de profil a aprobat rapoartele

Republica Moldova va denunța Convenția cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, precum și Acordul privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen și Acordul cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii. Comisia politică externă și integrare europeană din Parlament a aprobat, pe 6 iulie, rapoartele privind denunțarea documentelor respective.

Astfel, Republica Moldova urmează să denunțe Convenția cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente (AIP CSI), adoptată la 26 mai 1996. Comisia politică externă și integrarea a precizat că propunerea de denunțare a acestei Convenții aparține Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, întrucât Republica Moldova nu mai rezonează cu actualele politici, obiective și decizii ale AIP CSI și în contextul declarației ferme a țării noastre de a urma vectorul european.

„În același timp, țara noastră menține relații interparlamentare cu statele membre AIP CSI la nivel bilateral, inclusiv pe linia grupurilor de prietenie. De menționat că, în contextul politic din regiune, de la începutul acestui an, conducerea Parlamentului n-a aprobat nicio participare la evenimentele AIP CSI. Republica Moldova urma să achite în acest an o cotizație de membru în valoare de 5,8 milioane de lei”, a menționat Comisia.

Urmează a mai fi denunțat și Acordul privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, cu modificările operate prin Protocolul întocmit la Dușanbe la 30 octombrie 2015.

„Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, denunțarea acordului reiese din lipsa de aplicabilitate și actualitate a acestuia, precum și din necorespunderea cu realitățile. Totodată, fără a avea un acord semnat în acest scop, Republica Moldova dispune de alternative pentru a acorda sau primi asistență internațională în bunuri materiale sau echipe de salvare pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale”, a comunicat Comisia politică externă și integrare europeană.

Tot la ședința de astăzi, a fost aprobat avizul consultativ pentru denunțarea Acordului nr. 194 din 9 decembrie 1994 cu privire la colaborarea în domeniul protecției muncii.

„Acordul respectiv își pierde oportunitatea din considerentul că Republica Moldova a ratificat o serie de Convenții ale Organizației Internaționale a Muncii, care stau la baza cadrului normativ național în domeniul protecției muncii, iar, o dată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE, țara noastră și-a asumat angajamentul să transpună în cadrul normativ naţional un şir de Directive UE care vizează domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă”, a spus Comisia.

În continuare, Comisia politică externă și integrare europeană va propune proiectele spre examinare și adoptare în ședința plenară a Parlamentului.

***

În context, precizăm că, pe 15 mai, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat că a luat decizia a inițiat procedura de retragere a Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit speakerului, retragerea Moldovei din CSI este un prim pas, urmând a fi evaluați și alți pași în acest sens: „CSI este o organizație creată de Rusia. (…) Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, a conchis Grosu.

Totodată, șeful legislativului a declarat recent că Republica Moldova nu va denunța acele acorduri cu Comunitatea Statelor Independente care vor afecta cetățenii moldoveni care locuiesc pe teritoriul Comunității.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: