РИА Новости

Moscova sare în apărarea televiziunilor lui Șor și Plahotniuc. Va sesiza ONU pe motiv de „prevenire a politicii de cenzură”

Comisarul pentru drepturile omului în Federația Rusă, Tatiana Moskalkova, a făcut apel la ONU, după ce Republica Moldova a blocat, pe 30 octombrie, 31 de portaluri web, dintre care 21 – controlate de Rusia. Moskalkova le-a cerut raportoarei speciale a ONU pentru libertatea de opinie, Irene Khan, și reprezentantei OSCE pentru libertatea presei, Teresa Ribeiro, să exercite influență pentru a preveni politica de cenzurare a mass-mediei din Moldova, scrie agenția Ria Novosti.

„M-am adresat la Comitetul ONU pentru drepturile omului,  către raportorul special al ONU pentru libertatea de opinie și exprimare, Irene Khan, și reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Teresa Ribeiro, în legătură cu acest fapt revoltător de înăbușire a libertății de exprimare, cu cererea de a exercita toată influența posibilă pentru a preveni politica de cenzurare totală a mass-mediei”, a scris ombudsmanul rus pe canalul său Telegram, potrivit sursei citate.

Moskalkova a numit decizia Moldovei de a bloca site-urile media „un exemplu flagrant de încălcare a dreptului la libertatea de exprimare”.

***

Pe 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că cele șase posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Deciziile autorităților au stârnit îngrijorări în rândul mai multor ONG-uri de media și a Avocatului Poporului, Ceslav Panico – care au cerut mai multe explicații de la organele de stat care au luat decizia, precum și reacții dure din partea conducerii posturilor TV rămase fără licență – care au acuzat guvernarea de cenzură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

O oră de muncă în Republica Moldova va costa cel puțin 37,28 de lei, începând cu anul 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, o oră de muncă în Republica Moldova va fi remunerată cu cel puțin 37,28 lei, ceea ce corespunde unui salariu minim lunar de 6 300 de lei pentru un program complet de muncă de 169 de ore. Proiectul de ajustare a salariului minim, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 17 decembrie. Comparativ cu anul curent, salariul minim nominal va crește cu 500 de lei, transmite IPN.

În cazul în care durata timpului de muncă este, potrivit legii, mai mică de 40 de ore pe săptămână, salariul minim pe oră se va calcula prin raportarea salariului minim lunar la numărul mediu de ore prevăzute.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, propunerea de ajustare a salariului minim la 6 300 de lei „ia în considerare atât nevoile salariaților, cât și condițiile economice și bugetare actuale”. Creșterea de 500 de lei reprezintă o majorare de 15% față de anul curent și, totodată, o dublare a salariului minim comparativ cu anul 2021.

În anul 2021, salariul minim a fost de 2 935 de lei, iar în 2022 – 3 500 de lei. Acesta a ajuns la 4 000 de lei în 2023, când a fost unificat pentru sectorul real și cel bugetar. În 2024, salariul minim a crescut cu 1 000 de lei, până la 5 000 de lei, iar în 2025 a constituit 5 500 de lei.

Pentru angajații din sectorul bugetar care au salarii sub 6 300 de lei, Guvernul a aprobat plăți compensatorii începând cu 1 ianuarie, menite să acopere diferența dintre remunerația obținută și nivelul salariului minim stabilit pentru anul viitor.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim la doar 6 300 de lei nu este suficientă și nu răspunde angajamentelor asumate de Guvern de a asigura, până în 2030, un raport de minimum 50% față de salariul mediu.

Pentru anul viitor este prognozat un salariu mediu de 17 400 de lei, astfel că salariul minim de 6 300 de lei reprezintă doar 36,21% din acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: