anticoruptie.md

„Multiple riscuri de corupție”. CNA a criticat dur mai multe proiecte ale guvernării

Mai multe proiecte de acte normative de pe agenda Parlamentului și Guvernului au fost supuse expertizei anticorupție. Experții Centrului Național Anticorupție (CNA) susțin că au constatat numeroase riscuri de corupție și abuzuri în textele documentelor. Aceștia au recomandat revizuirea și excluderea normelor cu potențial coruptibil, astfel încât riscurile în acest sens să fie minime.

„CNA are obiecții la calitatea mai multor acte normative de pe agenda Parlamentului și Guvernului. Sunt ambiguități și multiple riscuri de corupție”, au precizat experții.

Printre proiectele expertizate sunt:

  • proiectul de hotărâre de Guvern privind transmiterea unor bunuri de pe str. A. Mateevici din mun. Chișinău, din administrarea Cancelariei de Stat în administrarea Ministerului Culturii;
  • proiectul de lege care împuternicește Curtea de Conturi să facă audit extern la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale;
  • proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului de concurs pentru ocuparea funcției de registrator în domeniul cadastral.

Analizând proiectul de hotărâre de Guvern privind transmiterea unor bunuri de pe str. A. Mateevici din mun. Chișinău, experții au constatat că, în urma aprobării proiectului, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” ar urma să gestioneze patru construcții și un teren. „Textul proiectului vine în contradicție cu datele din Registrul bunurilor imobile și cu prevederile cadrului normativ aferent, iar acest fapt poate conduce la promovarea unor interese private, în detrimentul interesului public”, se arată în declarația CNA.

În acest fel, experții atenționează că promovarea proiectului, în prezenta formulă, ar putea conduce la gestionarea ilegală a proprietății publice – „iar eventualele abuzuri comise ar putea fi „legalizate””.„ Totodată, pierderea proprietății publice a statului asupra imobilelor propuse transmiterii ar fi ireversibilă. Prin urmare, există riscul ca interesele statului să fie grav prejudiciate”, au comunicat reprezentanții CNA.

Obiecții au fost formulate și la proiectul de lege care împuternicește Curtea de Conturi să facă audit extern la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale.

„Din start, proiectul stabilește norme ce derogă de la cadrul normativ general, fapt ce ar admite interpretări abuzive. Proiectul de lege creează precondiții ca potențialii subiecți ai auditului să recurgă la acte de corupție pentru a determina funcționarii să-i scutească de audit sau să-i auditeze nejustificat”, au spus experții.

Concomitent, potrivit lor, există riscul ca agenții publici responsabili de audit să nu poată fi atrași la răspundere pentru posibile incidente de integritate sau manifestări de corupție admise, se menționează în raport. În acest fel, CNA recomandă o specificare exhaustivă a subiecților și stabilirea unor criterii clare, potrivit cărora aceștia vor fi calificați pentru a fi supuși auditului de conformitate.

Un alt act, supus expertizei, este proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului de concurs pentru ocuparea funcției de registrator în domeniul cadastral. În expertiza anticorupție se menționează că cerințele pe care trebuie să le întrunească un candidat fac trimitere la prevederi legale defectuoase, iar acesta este un factor de risc major.

„În textul regulamentului se regăsește expresia „registratorul cadastral trebuie să aibă o reputație ireproșabilă”. În normă, însă, nu sunt specificate ce condiții trebuie să întrunească candidatul pentru această calificare. Astfel, în lipsa unor criterii clare prestabilite, apare riscul ca o persoană să fie desemnată conform propriilor convingeri ale membrilor Comisiei de concurs, se spune în raport”, au declarat reprezentanții CNA.

În acest fel, experții anticorupție au recomandat revizuirea și excluderea normelor cu potențial coruptibil reflectate în raportul de expertiză, astfel încât actul normativ să fie aplicat eficient, iar riscurile de corupție să fie minime.

CNA efectuează expertiză anticorupție începând cu anul 2006.

***

Pe 24 august, Parlamentul a adoptat, în lectură finală, legea cu privire la CNA. Aceasta prevede că directorul instituției va putea fi numit de către Legislativ – prin votare simplă și nu în urma unui concurs. Iar pe 18 noiembrie, Ruslan Flocea a fost demis din funcția de șef al CNA.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: